Exista un astfel de transformator ?

[AlexandruLazar]

Sigur, electromagneții pot fi alimentați cumva, dar sursele lor de tensiune sunt un pic mai complicate. Unul din efectele interesante ale supraconductivității este faptul că, neexistând pierderi Joule care să disipe energia, un impuls de curent dat în spiră va circula practic la infinit prin ea; desigur că în cazul de față nu se va întâmpla asta (o parte din energie se va disipa prin circuitul magnetic) dar fenomenele se tratează puțin diferit de cazul general iar sursa de alimentare nu va putea fi un redresor "chior". În niciun caz unul ca cel din ultima figură prezentată de tine -- acela e un redresor monoalternanță care funcționează pe o sarcină pur inductivă; mai mult de câteva minute nu cred că va rezista nicio diodă acolo.

Acum între celelalte:

Eu cred ca am intrebat daca asa orientativ 100 de amperi printr-o spira e mult pentru un supraconductor.

Depinde de grosimea spirei dar în principiu nu e mult.

Din asta imi cer scuze da nu inteleg nimic. Nu cred sa aibe praguri de lungime acesti supraconductori. Deci "serie" pana in panzele albe. La bobine probabil sa nu se treaca de pragul care le scoate din supraconductibilitate. In rest alta bobina alt amplificator.

Dacă te gândești la un supraconductor presupun că nu vrei un amplificator "de buzunar" -- altfel chiar nu merită costul frigiderului. Deci -- poți să conectezi bobinele serie până în pânzele albe, dar redresoarele care alimentează corect așa ceva au un factor de putere extrem de prost (musai sunt cu stingere comandată -- nu cred că se poate realiza prea ușor unul cu stingere naturală pentru cazul de față). Așa că ai avea nevoie ori de un filtru activ cu comandă numerică care costă mult (pe lângă redresor!), ori de foarte mulți bani ca să plătești amenzile primite de la Electrica .

Aici nu ma dau batut asa de usor. Ce le incalzeste asa de tare daca nu au pierderi Joule ? Deci nu unul.

Le încălzește faptul că nu sunt ținute în mediul interstelar la 1-2 grade Kelvin cât au nevoie majoritatea materialelor (hai 70-100 grade Kelvin ca să ne aflăm pe vârful tehnologiei). Ele nu se încălzesc din cauza pierderilor Joule dar tot trebuie să ții permanent incinta la temperatura respectivă, și chiar dacă ai reuși să o izolezi termic foarte bine, tot ai avea problema pierderilor din miezul magnetic care, din cauza neliniarității amplificatorului, vor fi chiar ceva mai mari decât pe un caz perfect sinusoidal (înfășurarea este de curent continuu, dar prin circuitul magnetic duci semnale alternative!). E ca și la frigider -- chiar dacă nu încălzește nimic alimentele de dinăuntru, tot trebuie mereu să investești energie ca să-l ții la temperatură scăzută. La electromagneții de curent continuu cu înfășurări supraconductoare actuali, cam 30-40% din energia sursei de alimentare se duce pe păstrarea temperaturii incintei, pentru un electromagnet de putere medie. La puteri mari sau la electromagneți de curent alternativ e chiar ceva mai mult de atât.

[RaduH]

poți să conectezi bobinele serie până în pânzele albe, dar redresoarele care alimentează corect așa ceva au un factor de putere extrem de prost (musai sunt cu stingere comandată -- nu cred că se poate realiza prea ușor unul cu stingere naturală pentru cazul de față)

Nu inteleg nimic. Nu ma gandeam sa alimentez circuitul ala de curent continuu supraconductor dupa o redresare. As lua in considerare mai degraba surse capabile sa ofera doua semnale. Unul continuu si unul alternativ. Am dat si un exemplu. Nu este singurul cred. Adica voi considera ca inca nu s-a discutat nimic despre sursa.

Dacă te gândești la un supraconductor presupun că nu vrei un amplificator "de buzunar" -- altfel chiar nu merită costul frigiderului.

Categoric. Am inteles ca desi variantele de dimensionare pentru amplificatoarele astea se refera la semnale "purtatoare de informatie" sa le zic, nu sunt chiar singura obtiune.
Adica [tex]\Phi=BS[/tex]. Cred ca de la S se poate dimensiona fie pentru informatie fie pentru power supy.

Le încălzește faptul că nu sunt ținute în mediul interstelar la 1-2 grade Kelvin cât au nevoie majoritatea materialelor (hai 70-100 grade Kelvin ca să ne aflăm pe vârful tehnologiei). Ele nu se încălzesc din cauza pierderilor Joule dar tot trebuie să ții permanent incinta la temperatura respectivă, și chiar dacă ai reuși să o izolezi termic foarte bine, tot ai avea problema pierderilor din miezul magnetic care, din cauza neliniarității amplificatorului, vor fi chiar ceva mai mari decât pe un caz perfect sinusoidal (înfășurarea este de curent continuu, dar prin circuitul magnetic duci semnale alternative!). E ca și la frigider -- chiar dacă nu încălzește nimic alimentele de dinăuntru, tot trebuie mereu să investești energie ca să-l ții la temperatură scăzută. La electromagneții de curent continuu cu înfășurări supraconductoare actuali, cam 30-40% din energia sursei de alimentare se duce pe păstrarea temperaturii incintei, pentru un electromagnet de putere medie. La puteri mari sau la electromagneți de curent alternativ e chiar ceva mai mult de atât.

Deci problema frigiderului este clara. Nu avem sarcini utile sa le zic de invins. E o problema tehnologica referitoare la izolatia dintre racirea de acolo si mediul ambiant in care lucreaza.

[RaduH]

Depinde de grosimea spirei dar în principiu nu e mult.

Deci in principiu avem sanse sa provocam saturatia in miezul feromagnetic obisnuit fara sa intram in condiitiile care ne scot din supraconductibilitate.

poți să conectezi bobinele serie până în pânzele albe,

Ne aflam in fata unui paradox matematic.
Am un exemplu in care miliwati sunt amplificati in sute de wati. Pe load circuit. Probabil nu cea mai mica posibilitate de dimensionare. In linkul oferit de una din domniile voastre. Deci miliwati ori infinit contra sute de wati tot ori infinit e tot una. Daca in loc de infinit zic zece miliarde s-ar putea sa rezulte suficient cat sa nu ne mai pese nici de cat consuma acea sursa unica ce provoaca saturatia nici de consumul frigiderului.

[RaduH]

acela e un redresor monoalternanță care funcționează pe o sarcină pur inductivă; mai mult de câteva minute nu cred că va rezista nicio diodă acolo.

Am tot incercat sa scot semanlul acela amplificat de acolo fara sa afectez funtionarea inductiva a lui load circuit. Poate ca inca n-am ajuns la cele mai fericite solutii. Deci miezul sa nu fie supraconductor ci numai circuitul care provoaca saturatia.

[AlexandruLazar]

Nu inteleg nimic. Nu ma gandeam sa alimentez circuitul ala de curent continuu supraconductor dupa o redresare. As lua in considerare mai degraba surse capabile sa ofera doua semnale. Unul continuu si unul alternativ. Am dat si un exemplu. Nu este singurul cred. Adica voi considera ca inca nu s-a discutat nimic despre sursa.

Dar cum? Vorbim totuși de o putere apreciabilă! Nu lăsa să te păcălească faptul că e spira supraconductoare, energia de care ai nevoie pentru a satura miezul magnetic și a obține amplificarea e aceeași -- doar poți să scapi de pierderile Joule.

Alimentarea unui circuit supraconductor nu e deloc la fel de simplă pe cât pare.Sigur, dacă nu vrei să bagi instalația în priză, ca să ai nevoie de un redresor, poți folosi baterii sau generatoare de curent continuu cu foarte multe lamele colectoare. Dar și așa vei avea bătăi de cap: bateriile vor alimenta o sarcină foarte slab rezistivă (practic rezistență nulă), deci nu poți pur și simplu să cuplezi bobinele la baterii. Ai nevoie de un convertor static prin care să reglezi și să limitezi curentul debitat de ele și asta nu e chiar atât de banal precum pare când sarcina are un caracter rezistiv atât de slab. La fel și pentru cazul în care folosești un generator de curent continuu foarte "fin" -- acolo te vei lovi de faptul că pierderile Joule de pe sarcină sunt extrem de mici și tot curentul acela mare va fi preluat de înfășurarea indusă (care nu mai e supraconductoare).

Am un exemplu in care miliwati sunt amplificati in sute de wati. Pe load circuit. Probabil nu cea mai mica posibilitate de dimensionare. In linkul oferit de una din domniile voastre. Deci miliwati ori infinit contra sute de wati tot ori infinit e tot una. Daca in loc de infinit zic zece miliarde s-ar putea sa rezulte suficient cat sa nu ne mai pese nici de cat consuma acea sursa unica ce provoaca saturatia nici de consumul frigiderului.

Nu! Acei sute de watti ori infinit nu vin din aer nici nu sunt creați în mod magic undeva în miezul magnetic! Sutele de watti pe care le obții vin din puterea pe care tu o injectezi în sistem, din semnalul de intrare (alternativ) și din înfășurarea de curent continuu. Deci nu e ca și cum pui acolo niște miliwați, răcești totul și pe partea cealaltă ies în mod magic niște megawatti. Ceea ce faci este de fapt să introduci un semnal de intrare de niște mW, un semnal continuu de niște sute de W, iar prin intermediul miezului magnetic obții la ieșire un semnal de aceeași formă cu cel de mW dar cu puterea acelor sute de W. Consumul frigiderului e suplimentar: pe lângă cele câteva sute de W pe care le introduci în sistem ca să ai ce scoate, mai trebuie să bagi și energia necesară ca să răcești toată șandramaua.

Edit: încă ceva:

Am tot incercat sa scot semanlul acela amplificat de acolo fara sa afectez funtionarea inductiva a lui load circuit. Poate ca inca n-am ajuns la cele mai fericite solutii. Deci miezul sa nu fie supraconductor ci numai circuitul care provoaca saturatia.

Da! În niciun caz cu miez supraconductor! Dacă faci miezul supraconductor, strici totul. Curenții turbionari or să zburde în voie pe acolo până la intensități de zeci, sute de amperi, și din tot fluxul tău nu mai rămâne nimic! Dimpotrivă, ideea e să ai un miez slab conductor electric, ca să îți transporte fluxul între înfășurări fără să se inducă în el curenți.

[RaduH]

Alimentarea unui circuit supraconductor nu e deloc la fel de simplă pe cât pare.Sigur, dacă nu vrei să bagi instalația în priză, ca să ai nevoie de un redresor, poți folosi baterii sau generatoare de curent continuu cu foarte multe lamele colectoare. Dar și așa vei avea bătăi de cap: bateriile vor alimenta o sarcină foarte slab rezistivă (practic rezistență nulă), deci nu poți pur și simplu să cuplezi bobinele la baterii. Ai nevoie de un convertor static prin care să reglezi și să limitezi curentul debitat de ele și asta nu e chiar atât de banal precum pare când sarcina are un caracter rezistiv atât de slab. La fel și pentru cazul în care folosești un generator de curent continuu foarte "fin" -- acolo te vei lovi de faptul că pierderile Joule de pe sarcină sunt extrem de mici și tot curentul acela mare va fi preluat de înfășurarea indusă (care nu mai e supraconductoare).

De acord. Inca nu s-a rezolvat problema sursei. La urma urmei e vorba de cuplaje conductor supraconductor. Sunt si generatoare cu supraconductori dar nu stiu daca pot genera curent continuu.

Nu! Acei sute de watti ori infinit nu vin din aer nici nu sunt creați în mod magic undeva în miezul magnetic! Sutele de watti pe care le obții vin din puterea pe care tu o injectezi în sistem, din semnalul de intrare (alternativ) și din înfășurarea de curent continuu. Deci nu e ca și cum pui acolo niște miliwați, răcești totul și pe partea cealaltă ies în mod magic niște megawatti. Ceea ce faci este de fapt să introduci un semnal de intrare de niște mW, un semnal continuu de niște sute de W, iar prin intermediul miezului magnetic obții la ieșire un semnal de aceeași formă cu cel de mW dar cu puterea acelor sute de W.

De acord ca asa e unu la unu. Adica un control circuit pentru un amplificator. Cred ca e diferit in cazul unui control circuit pentru N amplificatoare.

poți să conectezi bobinele serie până în pânzele albe,

Dar cum? Vorbim totuși de o putere apreciabilă! Nu lăsa să te păcălească faptul că e spira supraconductoare, energia de care ai nevoie pentru a satura miezul magnetic și a obține amplificarea e aceeași -- doar poți să scapi de pierderile Joule.

Care e diferenta de consum intre N bobine inseriate si una singura.? Nu e acelasi curent ? Magnetismul cred ca e dat de amperaj si daca e serie ar fi acelasi in ambele cazuri. In cazul in care ar fi vorba de legea lui Ohm ar fi diferit. De ce sa consider ca la seria asta se imparte la N puterea sa zicem care face saturatia ? Si sau saturatiile.
Deci sa ne lamurim. N-au rezistenta sau e incredibil de mica si totusi la o inseriere ar respecta ce stim despre inserierea unor rezistente obisnuite ?

[AlexandruLazar]

Care e diferenta de consum intre N bobine inseriate si una singura.? Nu e acelasi curent ? Magnetismul cred ca e dat de amperaj si daca e serie ar fi acelasi in ambele cazuri. In cazul in care ar fi vorba de legea lui Ohm ar fi diferit. De ce sa consider ca la seria asta se imparte la N puterea sa zicem care face saturatia ? Si sau saturatiile.
Deci sa ne lamurim. N-au rezistenta sau e incredibil de mica si totusi la o inseriere ar respecta ce stim despre inserierea unor rezistente obisnuite ?

Rezistența e fix zero. Nu e vorba de faptul că între N bobine și o bobină e diferență de rezistență, e vorba că e diferență de impedanță -- inductivitatea este mai mare. Bun, dacă analizezi circuitul respectiv "din avion" poți să spui că n-are importanță pentru că e o înfășurare de curent continuu, dar sursa de alimentare va vedea de fapt o inductivitate pură, foarte mare, pe care ea aplică o tensiune aproximativ constantă (sursa de tensiune ideală, fără riplu și fără scădere a tensiunii în timp, există numai în cartea de fizică ). Pentru a alimenta un sistem de genul acesta sunt destul de sigur că îți trebuie un variator de tensiune continuă, astfel încât să poți asigura un curent constant, iar funcționarea lui pe o sarcină pur inductivă nu este un regim favorabil. Te vei alege în înfășurarea respectivă cu tensiunea autoindusă [tex]L\frac{di}{dt}[/tex]; chiar dacă riplul curentului este mic, N bobine îți dau o inductivitate mare, iar curentul apărut astfel trebuie, pe de-o parte, luat în calcul atunci când te interesează saturarea miezului, și pe de altă parte trebuie să-l și închizi pe undeva. În funcție de cât de mare e și de cum funcționează variatorul de tensiune, se poate să nu fie o idee bună să-l închizi prin sursă -- va trebui probabil descărcat, cumva, pe altundeva.

Sigur, nu zic că nu se poate -- de vreme ce există electromagneți cu înfășurări supraconductoare alimentați în curent continuu, cu siguranță există și surse care alimentează așa ceva, dar există totuși o limită a inductivității pe care o poate suporta una.

Edit:

De acord ca asa e unu la unu. Adica un control circuit pentru un amplificator. Cred ca e diferit in cazul unui control circuit pentru N amplificatoare.

Nu, în final raportul e la fel. Dacă folosești un circuit de control pentru N amplificatoare identice, va trebui pe de-o parte să faci amplitudinea semnalului de control de N ori mai mare, și în fiecare din cele N amplificatoare să injectezi la fel de multă putere pe partea de c.c.. Per total, dacă semnalul de control în un amplificator are puterea Ps, în total injectezi [tex]N \cdot P_s[/tex], iar puterea medie pe care o obții apoi la ieșire, notând amplificarea medie cu A, o să fie [tex]N \cdot A \cdot P_s[/tex] (le-am mediat ca să dea mai frumos la calcule -- amplificarea nu e liniară deci ar fi trebuit altfel să cărăm o dependență de timp după noi -- dar per ansamblu ideea cam asta e).

Edit la edit:

Nu știu cât e de clar de ce este așa. Ideea e că, deși folosești un circuit supraconductor pe partea de c.c., asta nu e o scurtătură care cumva îți dă mai multă energie în sistem. De fapt toată măgăria amplificatorului magnetic e că energia semnalelor electrice pe care le aplici pe înfășurarea de control și pe cea de c.c. este stocată, în miez, ca energie magnetică, după care este redată pe înfășurarea de sarcină. Dacă tu introduci un semnal cu energia de 100 mW și pe partea de c.c. introduci 1 KW, pe ieșire n-o să obții niciodată mai mult de 1 KW + 100 mW. Avantajul de a avea o înfășurare de c.c. supraconductoare ar fi că dacă ai nevoie de un curent foarte mare pe ea, scapi de pierderile Joule de acolo și mai scazi din gabaritul înfășurării și a sursei (deși crești cu siguranță costul lor).

[RaduH]

Nu, în final raportul e la fel. Dacă folosești un circuit de control pentru N amplificatoare identice, va trebui pe de-o parte să faci amplitudinea semnalului de control de N ori mai mare, și în fiecare din cele N amplificatoare să injectezi la fel de multă putere pe partea de c.c.

Acuma e chiar legea lui Ohm.
Cred ca intra in contradictie cu faptul ca daca injectezi un impuls intr-un toroid supraconductor o sa se tot invarta pana ce a trece si apocalipsa.
Daca n-au rezistenta e tot una daca avem 1m de supraconductor sau 10 ani lumina de supraconductor.
Consider aceasta afirmatie rau intentionata.

[RaduH]

imediat

Per total, dacă semnalul de control în un amplificator are puterea Ps, în total injectezi [tex]N \cdot P_s[/tex], iar puterea medie pe care o obții apoi la ieșire, notând amplificarea medie cu A, o să fie [tex]N \cdot A \cdot P_s[/tex] (le-am mediat ca să dea mai frumos la calcule

Si oare unde m-am contrazis ? Din punct de vedere analitic o fi fiind tot una dar numeric ma tem ca nu.
Poate ca suficient sa duca si frigiderul.

Nu știu cât e de clar de ce este așa. Ideea e că, deși folosești un circuit supraconductor pe partea de c.c., asta nu e o scurtătură care cumva îți dă mai multă energie în sistem. De fapt toată măgăria amplificatorului magnetic e că energia semnalelor electrice pe care le aplici pe înfășurarea de control și pe cea de c.c. este stocată, în miez, ca energie magnetică, după care este redată pe înfășurarea de sarcină. Dacă tu introduci un semnal cu energia de 100 mW și pe partea de c.c. introduci 1 KW, pe ieșire n-o să obții niciodată mai mult de 1 KW + 100 mW. Avantajul de a avea o înfășurare de c.c. supraconductoare ar fi că dacă ai nevoie de un curent foarte mare pe ea, scapi de pierderile Joule de acolo și mai scazi din gabaritul înfășurării și a sursei (deși crești cu siguranță costul lor).

Perfect de acord. Pana acum avntajul supraconductorilor se refera la gabarit.

[RaduH]

Te vei alege în înfășurarea respectivă cu tensiunea autoindusă L\frac{di}{dt}; chiar dacă riplul curentului este mic, N bobine îți dau o inductivitate mare, iar curentul apărut astfel trebuie, pe de-o parte, luat în calcul atunci când te interesează saturarea miezului, și pe de altă parte trebuie să-l și închizi pe undeva

Ce sens mai are L daca nu ai di? Multumesc pentru observatie. sa mai vedem ce vom face cu sursa. Saturarea miezului cred ca nu are nici o legatura cu d, de la di.

[RaduH]

Din pacate acuma va spun ceva urat.
Lasati-o balta sa nu se poata. Oricum e o blasfemie sa obtii un surplus de putere de undeva. Adica niste principii ale termodinamicii, termodinamica "mult mai intima" decat fizica particolelor elementare de exemplu. Sigur avem legaturile prin care de la un fel de alma mater putem explica tot.
Sau poate ceva loja alpina sau ceva rit francez mi-o fi dat mie ceva interdictie de afirmare pentru ca nu am incaput de aventura unei blonde in Franta cu un student la informatica in egipt.
Cred ca voi pleca sa-l scuip intre ochi pe Iehova asa ca hai sa nu se poata si sa inchidem subiectul.

[AlexandruLazar]

Te vei alege în înfășurarea respectivă cu tensiunea autoindusă L\frac{di}{dt}; chiar dacă riplul curentului este mic, N bobine îți dau o inductivitate mare, iar curentul apărut astfel trebuie, pe de-o parte, luat în calcul atunci când te interesează saturarea miezului, și pe de altă parte trebuie să-l și închizi pe undeva

Ce sens mai are L daca nu ai di? Multumesc pentru observatie. sa mai vedem ce vom face cu sursa. Saturarea miezului cred ca nu are nici o legatura cu d, de la di.

Tocmai ca ai di. Curentul continuu perfect neted e o idealizare; funcționează când încerci să analizezi comportarea unui circuit îndeajuns de puțin inductiv ca să nu conteze, dar nu funcționează dacă încerci să proiectezi o sursă de tensiune. Convențional, poți să spui că un redresor (indiferent că e comandat sau necomandat, cu stingere naturală sau forțată, comandat cu undă plină sau în PWM) îți scoate curent continuu, dar dacă te uiți pe osciloscop nu este. E continuu "inginerește", în sensul că oscilează destul de puțin și stă ori deasupra, ori dedesubtul axei Ox, în funcție de cum legi terminalele osciloscopului -- dar forma de undă nu e dreaptă. Dacă circuitul exterior e îndeajuns de puțin inductiv, poți să închizi ochii; dacă e foarte inductiv trebuie să ții seama de asta când dimensionezi sursa, iar o sursă de curent mare, constant, pentru un circuit pur inductiv nu e de ici, de colo.

Problema e că dacă inductivitatea devine foarte mare, ai nevoie, pe de-o parte, de dispozitive semiconductoare care lucrează la frecvențe foarte mari (pentru comanda PWM) și de un filtraj foarte bun, pe de altă parte de dispozitive semiconductoare care rezistă la curenti direcți intenși și tensiuni inverse mari. Dacă legi bobine în serie până în pânzele albe, intervine la un moment dat o limită tehnologică.

Ca să vezi mai bine ce zic, hai să luăm și numere. Hai să zicem că la un curent de 100A îți permiți un riplu de 1% (deci 99-101A) pe o perioadă a rețelei de c.a. de la care alimentezi redresorul. [tex]di/dt[/tex] este în cazul ăsta [tex]1A/2e-2[/tex] = 50A/s. Dacă ce ai tu conectat e o bobină decentă, de 10 mH (cam cât are înfășurarea primară a unui transformator micuț), riplul ăla nu se simte. Dacă în schimb conectezi la bobine până în pânzele albe și aduci bobina la 0.1 H, riplul de 1A la rata de 50 A/s înseamnă o tensiune suplimentară de 5V. Pare puțin dar nu uita că impedanța sarcinii este extrem de mică (practic e doar inductanța de 0.1 H) deci curentul corespunzător nu e chiar la fel de mic. Ca idee, riplul de curent de 1% e destul de bun -- e o valoare semnificativ mai bună decât cea necesară în majoritatea aplicațiilor industriale.

Chiar și cu riplu 0, tot nu scapi de problema pornirii întregii instalații.

Acuma e chiar legea lui Ohm.
Cred ca intra in contradictie cu faptul ca daca injectezi un impuls intr-un toroid supraconductor o sa se tot invarta pana ce a trece si apocalipsa.
Daca n-au rezistenta e tot una daca avem 1m de supraconductor sau 10 ani lumina de supraconductor.
Consider aceasta afirmatie rau intentionata.

Idem cu ce e mai sus. Dacă ai un toroid supraconductor, ăla are rezistența zero și inductivitatea categoric neglijabilă. Zece ani lumină de supraconductor au o impedanță apreciabilă, chiar dacă nu e rezistivă. Energia impulsului nu stă bine-mersi în fire ci se transmite mai departe prin miezul magnetic; câmpul magnetic din miez nu își ia energia "din aer" -- o ia exact din energia electromagnetică a semnalului alternativ de comandă, și din energia pe care tu o canalizezi spre înfășurarea de c.c.. Impulsul nu se învârte până trece apocalipsa, se învârte până când toată energia purtătorilor de sarcină a fost transferată sub formă de energie magnetică -- altfel nici n-ar mai fi nevoie de alimentare, ai da un brânci de curent și ai putea să scoți totul din priză.

Edit: morala: legea lui Ohm funcționează foarte bine dar ai grijă să nu te păcălești când o aplici. Ea se aplică ori în valori instantanee, ori în valori medii, iar pentru circuitele de c.a. nu trebuie să iei în calcul doar impedanța rezistiva, ci și impedanța capacitivă sau inductivă.

[RaduH]

Curentul continuu perfect neted e o idealizare; funcționează când încerci să analizezi comportarea unui circuit îndeajuns de puțin inductiv ca să nu conteze, dar nu funcționează dacă încerci să proiectezi o sursă de tensiune.

de acord . Ce riplu da un fotoelement care converteste radiatie ? Nu le putem face pe toate deodata. Am propus sa mai discutam despre sursa. Categoric numai redresor nu poate fi oricata filtrare ar avea. Posibil ca la orice fel de sursa am imagina tot sa avem un anumit riplu, realitate din care sa ne rezulte o limitare a numarului de bobine ce pot fi inseriate.

[RaduH]

Per total, dacă semnalul de control în un amplificator are puterea Ps, în total injectezi [tex]N \cdot P_s[/tex], iar puterea medie pe care o obții apoi la ieșire, notând amplificarea medie cu A, o să fie [tex]N \cdot A \cdot P_s[/tex] (le-am mediat ca să dea mai frumos la calcule -- amplificarea nu e liniară deci ar fi trebuit altfel să cărăm o dependență de timp după noi -- dar per ansamblu ideea cam asta e).

Am zis ca analitic nu e tot una cu numeric dar acuma observ ca nu sunt deloc de acord cu acest calcul.
De ce puterea semnalului de control ori N ? Daca e un singur control circuit pentru toate.
Am crezut ca inteleg ceva din faptul ca se poate inseria pana in panzele albe dar m-am inselat. Pai si la o iseriere de rezistente obisnuite se poate face la fel daca tot cresti tensiunea sursei in masura necesara. Adica de fapt puterea ei.
Dupa mine ar fi altfel:
[tex]P_{semnalalternativ}N[/tex] - sa fie puterea care urmeaza sa fie amplificata.
[tex]P_{semnalalternativ}NA[/tex] -sa fie puterea rezultata, A fiind amplificarea
[tex]P_{semnalalternativ}+P_{continua}[/tex] -sa fie puterea care intra in sitem
Daca avem cate un control circuit pentru fiecare amplificator inmultim cu N intradevar. Daca avem unul singur pentru toate N de ce nu doar sa facem o adunare ?

[RaduH]

altfel nici n-ar mai fi nevoie de alimentare, ai da un brânci de curent și ai putea să scoți totul din priză.

Nu eu am inteles ca tot branciul ala il poti extrage oricand, adica oricat timp ar fi lasat acolo. Deci nu mai mult decat bagi dar dupa oricat timp ai nevoie. Adica era o solutie de stocare nu un ppm.