Exista un astfel de transformator ?

[mircea_p]

Daca folosesti aceeasi sursa in ambele cazuri, curentul printr-o spira in cazul doi nu va fi i/N ci i*N  iar curentul total furnizat de sursa va fi i*N^2 (doar ai redus rezistenta de N^2 ori, nu?). Fluxul va fi mai mare de N ori in cazul al doilea dar curentul necesar creste de N^2 ori si deci puterea furnizata de sursa (presupunand ca e ideala) trebuie sa creasca si ea de N^2 ori.

Nu stiu daca asta are vreun efect are asta asupra scopului general, care e deocamdata neclar pentru mine.

[RaduH]

Nicidecum.
Am spus ca avem i supra N pentru ca se imparte la mai multe spire legate in paralel.
Rezistenta echivalenta a circuitului va ramane cam aceeasi pentru ca am zis ca inseamna ca pot sa inseriez mult mai multe bobine la sursa respectiva. In compensatie si de fapt acesta ar fi scopul.

[AlexandruLazar]

RaduH, verifică încă o dată calculele. Eventual fă pe hârtie schema echivalentă cu rezistenţele pentru că n-ai nimerit foarte bine curentul . Dacă ai scăzut rezistenţa, curentul trebuie să fie mai mare, nu mai mic.

Problema vine din faptul că ai presupus că sursa îţi furnizează un curent constant, ceea ce nu este adevărat; sursa îţi furnizează o tensiune constantă, curentul depinde de rezistenţa sarcinii.

[mircea_p]

Nicidecum.
Am spus ca avem i supra N pentru ca se imparte la mai multe spire legate in paralel.
Rezistenta echivalenta a circuitului va ramane cam aceeasi pentru ca am zis ca inseamna ca pot sa inseriez mult mai multe bobine la sursa respectiva. In compensatie si de fapt acesta ar fi scopul.

Deja s-a raspuns.
Ca sa fie mai clar, e vorba de primele doua ecuatii in care compari legatura in serie si paralel.
In prima folosesti i pentru curentul intr-o spira si in adoua i/N pentru curentul intr-o spira.
Cum e posibil asta? Presupui o sursa de curent constant?
Atentie, aici nu era inca vorba de gruparea in serie a grupurilor de spire in paralel.

[RaduH]

Problema vine din faptul că ai presupus că sursa îţi furnizează un curent constant, ceea ce nu este adevărat; sursa îţi furnizează o tensiune constantă, curentul depinde de rezistenţa sarcinii.

Credeam ca stiu asta. Inaca nu stiu nimic despre tensiunea sursei pe care o am in vedere.

Atentie, aici nu era inca vorba de gruparea in serie a grupurilor de spire in paralel.

Ba ma tem ca da. Ma mir ca nu s-a si inteles. Da poate e asemanarea dintre inginerul TCM si cainele politist. Au ambii privire inteligenta dar nu stiu sa se exprime.
Era doar o comparatie intre cele doua bobine, nu tocmai o demonstratie de aplicare a legii lui Ohm.
Mai departe o sa presupun ca nici nu stiu s-o aplic. Poate primesc putin ajutor.

[AlexandruLazar]

Problema vine din faptul că ai presupus că sursa îţi furnizează un curent constant, ceea ce nu este adevărat; sursa îţi furnizează o tensiune constantă, curentul depinde de rezistenţa sarcinii.

Credeam ca stiu asta. Inaca nu stiu nimic despre tensiunea sursei pe care o am in vedere.

Dacă sursa este una "normală" (baterie, priză sau orice altceva) poţi să consideri că are tensiunea constantă. Curent constat poţi obţine cu un montaj destul de simplu cu un tranzistor, dar atunci nu te mai poţi baza pe tensiune constantă.

[RaduH]

Dacă sursa este una "normală" (baterie, priză sau orice altceva) poţi să consideri că are tensiunea constantă. Curent constat poţi obţine cu un montaj destul de simplu cu un tranzistor, dar atunci nu te mai poţi baza pe tensiune constantă.

Nu ma intereseaza curent constant. Ma gandesc la o sursa care converteste caldura de exemplu in curent continuu si ma intereseaza sa inseriez cat mai multe etaje de amplificare ale semnalului alternativ. Dimensionare sursei ca tensiune si mai apoi rezistenta circuitului de curent continuu mai raman de discutat.

[RaduH]

Daca se poate inca cateva intrebari daca permite nu stiu cine.
Supraconductibilitate inseamna rezistenta chiar zero ? Mai e valabila atunci legea lui Ohm ?
Daca bobinele acelea ar fi supraconductoare cate ar putea sa fie inseriate la o singura sursa de curent continuu. Ina acest caz cum se calculeaza legarea lor in serie ?
Nu ar produce flux fiecare si nu ar insemna cate un nou etaj de amplificare ?
Intr-o alta ordine de idei: cred ca saturatia se refera la inductie nu la flux. Semnalul ar fi cu atat mai puternic amplificat cu cat suprafata de ferodou ar fi mai mare dupa parerea mea. Recunosc faptul ca nu prea am inteles amplificarea asta. In fine tranzistor mai prost sa fie dar cred ca permite dimensionari de mare putere. Si cred ca pot sa fie inseriate multe amplificatoare din astea la o singura sursa de curent continuu astfel incat conditiile de functionare sa fie indeplinite. Cred ca in acest caz e vorba de un singur circuit si la fiecare bobina inseriata avem alt amplificator de semnal. Cred ca mai merita discutat.

[RaduH]

Nu mai înțeleg nimic. Dacă nu te interesează forma semnalului, ci doar să aibă putere mai mare, de ce nu folosești pur și simplu mai multe surse sau una mai mare ?

http://www.nature.com/nmat/journal/v9/n9/full/nmat2814.html
Deci in tot ce am incercat aici luam in considerare ca pot aparea surse care produc si semnal continuu si alternativ.

Pentru ridicătorul de tensiune cu condensatoare poate e interesant să arunci un ochi pe schema generatorului Marx. Nu funcționează la fel cum vrei tu, dar poate te ajută să îi studiezi funcționarea ca să poți face dispozitivul la care te-ai gândit.

Cred ca voi modifica schema sa fie si cu disruptoare.

[RaduH]

Spicuire din linkul primit :
http://www.tpub.com/neets/book8/32o.htm
pe schema:

A simple half-wave magnetic amplifier is shown in figure 3-38. This is a half-wave magnetic amplifier because it uses a half-wave rectifier. During the first half cycle of the load voltage, the diode conducts and the load windings develop load flux as shown in view (A) by the dashed-line arrows. The load flux from the two load coils cancels and has no effect on the control flux. During the second half cycle, the diode does not conduct and the load coils develop no flux, as shown in view (B). The load flux never has to reverse direction as it did in the saturable-core reactor, so the hysteresis loss is eliminated.

The load flux from the two load coils cancels and has no effect on the control flux.

Acesta e un avantaj enorm in vederea inserierii mai multor bobine de curent continuu la o singura sursa.

Magnetic amplifiers provide a way of accurately controlling large amounts of power. They are used in servosystems (which are covered later in this training series), temperature or pressure indicators, and power supplies.

De aici inteleg faptul ca pot funtiona si la puteri mari.

[RaduH]

Cum se poate calcula [tex]U_{mm}[/tex], tensiunea magnetomotoare necesara la bobina aia de curent continuu, pentru a avea saturatia la un transformator din asta ? Adica N*i ?

[RaduH]

Am incercat astfel:
[tex]B={\mu}\frac{Ni}{l}[/tex]
[tex]\frac{B}{\mu}=H[/tex]
[tex]H=10^5=\frac{Ni}{l}[/tex]
Mi se pare ca da rezultante aberante si nu vad cum apare sectiunea de miez in formula.
Asa ca am procedat altfel pentru urmatorul transformator:

Am luat valorile:
[tex]B=2.26T[/tex] si [tex] \mu=226*10^{-7}[/tex]
Sectiunea este: [tex]5*10^{-4}*5*10^{-4}=25*10^{-4}m^2[/tex]
Am luat mai apoi fluxul necesar:
[tex]\Phi_s=BS=1.2*10^{-2}[/tex]
l=0.5m
La transformatoarele astea cele doua coloane sunt in paralel si fiind identice avem:
[tex]R_{me}=\frac{R_m}{2}[/tex]
[tex]R_m=\frac{l}{{\mu}S}[/tex]
Rezulta:
[tex]R_m=9*10^3[/tex] si [tex]R_{me}=4.5*10^3[/tex] , cu mici aproximari
[tex]\Phi_s=\frac{U_{mm}}{R{me}}[/tex]
Adica:
[tex]U_{mm}=94.5[/tex]

Mie mi se pare un rezultat bun la dimensiunile astea de transformator.

[RaduH]

[tex]U_{mm}=Ni[/tex]
aleg i=5A
rezulta N=19 spire pe o lungime disponibila de 75 de mm.
Inseamna ca pot sa aleg sectiunea spirei:
[tex]S_{sp}=3.8*3.8*10^{-6}=31.54*10^{-6}[/tex]
lungimea spirei este:
[tex]l_{sp}=0.2m[/tex]

voi merge pe modelul de bobine "unispira de care am mai discutat"

Intensitatea pe inserierea de bobine trebuie sa fie:
[tex]I=Ni=95A[/tex]

Vom neglija rezistenta intre bobine, efectul ei va fi corectat prin ridicarea corespunzatoare a tensiunii.

[RaduH]

[tex]\rho=1.8*10^{-8}[/tex]
[tex]R_{sp}=\frac{{\rho}l_{sp}}{S_{sp}}=1.14*10^{-6}[/tex]
[tex]R_{bob}=\frac{R_{sp}}{N}=5.8*10^{-8}[/tex]

De aici urmeaza sa alegem o tensiune:
U=58 mV

Rezistenta necesara a inserierii va fi:
[tex]R_{serie}=\frac{U}{I}=\frac{0.058}{95}[/tex]

Numarul de bobine care pot fi inseriate va fi:
[tex]N_{bob}=\frac{R_{serie}}{R_{bob}}=10556.316[/tex] luam 10556
Adica 5278 de amplificatoare pentru fiecare semialternanta.


Puterea consumata de seria de bobine va fi de 8.075 W
Ramane de vazut cat va consuma semnalul alternativ care trebuie amplificat si cat e amplificarea ?

[RaduH]

Daca luam exemplul asta desi poate nu e cel mai bun la dimensiunile transformatorului:


[tex]P_{alternativ}=50*10^{-3}*5278=263.9W[/tex]
[tex]P_{continua}=8.075W[/tex]
[tex]P_{amplificata}=500*5278=2.639MW[/tex]

Se observa ca se obtine tensiune mica si amperaj mare deci se poate continua amplificarea.

Am modifiacat schema aceea. Nu pot sa explic si de ce ca nu pot desena.