Intelegerea Stiintei De Catre Public (PUBLIC UNDERSTANDING OF SCIENCE)

[x-men]

41.5 PUBLIC UNDERSTANDING OF SCIENCE

Avem in fata un nou concept si poate a unei discipline de studiu, Public Understanding of Science, care s-ar traduce prin doua idei care sunt simultan respectate:
1. Prezentarea cercetarilor si rezultatelor stiintei intr-o forma accesibila pentru nespecialisti,
2. Intelegerea de catre nespecialisti a modelului stiintific despre lume si a mesajului acestuia.
Oameni de stiinta, avocati si formatori de politici si strategii citeaza deseori fraza ,,intelegerea stiintei de catre public", dar rareori pot defini ce inseamna aceasta. Sensul acestei fraze depinde de problema vizata, precum diagnosticarea unor probleme sociale, caracterizarea unor initiative institutionale sau descrierea completa a unor organizatii. Uneori termenul e utilizat pentru a dezbate o problema militara in cadrul unei confruntari politice.
Daca publicul ar intelege mai bine problema, atunci conflictul s-ar rezolva mai usor. Un om de stiinta a publicat un raport despre creationism intr-un articol publicat in PBS NewsHour, in care a facut unele aprecieri despre implicarea stiintei in moda, afirmand:"A intelege procesul stiintific care se aplica acolo este in mare parte sortit esecului. Din nefericire, Statele Unite se situeaza mult in spate, in termeni de apreciere si intelegere stiintifica." 1,2
Un articol din Irish Times descria in detalii, efortul oamenilor de stiinta de la Colegiul Universitatii din Dublin de a prezenta ,,principala incursiune in domeniul intelegerii stiintei de catre publicul larg" alimentand o intrecere intre cercetatorii universitatii in scopul obtinerii celei mai bune audiente si intelegeri de catre public a muncii lor de cercetare. ,,Incercam sa cucerim publicul si sa mediatizam stiinta si rezultatele ei spre un auditoriu cat mai larg", ..., ,,trebuie sa comunicam publicului si comunitatii oamenilor de afaceri cercetarile si rezultatele acestora, pentru care se cheltuie banul public colectat din taxele si impozitele sociale" a mentionat biochimista Annette Forde.3,4,5
In prezent, cercetatori renumiti au fost onorati cu titluri universitare speciale pentru contributia lor in domeniul ,,Public Understanding of Science". Printre ei se numara Richard Dawkins de la Universitatea Oxford, fizicianul Lawrence Krauss si astronomul Carl Sagan. In domeniul stiintelor pamantului si ale atmosferei putem mentiona numele celor ale caror lucrari si puncte de vedere au fost deja citate in aceasta carte precum Gary Glatzmeier, Kevin Trenberth, William Curry, Bill McGuire, Rob Coe, David Crichton si altii.
Se observa o nevoie tot mai acuta a promovarii stiintei catre public din doua motive: in primul rand justificarea fondurilor alocate cercetarii din bani publici si in plan secundar incurajarea publicului de a participa activ la tehnologizarea societatii adaptandu-se noilor cerinte pentru a deveni buni consumatori de produse tehnice si medicale. Aceste doua deziderate nu au nici o legatura cu ridicarea nivelului de intelegere a elementelor stiintei de catre public, ci doar a acelor aspecte care le permite sa inteleaga ca in permanenta pot cumpara un nou produs pentru asa numitul ,,home entertainment" (divertismentul de acasa) si la ce este bun acest produs.
Deasemenea, prin ,,Public Understanding of Science" nu se urmareste promovarea unui mod de viata in acord cu principiile de sanatate si bunastare ci doar acele aspecte care sa permita publicului achizitionarea celor mai noi medicamente, produse alimentare si aparatura, indiferent de efectul acestora pe termen lung.
Intr-un studiu realizat de Parlamentul Britanic s-au postulat cateva principii redefinindu-se conceptul prin ,,intelegerea chestiunilor stiintifice de catre cei care nu sunt experti", la care au adaugat faptul ca ,,exista o falsa apreciere legata de problemele care apar in relatia dintre stiinta si societate, bazata pe nivelul de ignoranta si confuzie in care e mentinut publicul, ... , deoarece prin promovarea unei activitati sustinute de intelegere la nivel public, acesta poate fi adus la nivelul de cunoastere ... unde totul va merge bine". 6,7
Putem observa cu totii cat de bine este promovata stiinta si cunoasterea in Romania. Acelasi studiu al Parlamentului Britanic a accentuat conceptul prin fraza ,,implicarea publicului in stiinta si tehnologie, astfel incat ambele parti sa promoveze un dialog eficient bazat pe incredere si valori sociale" la care se pune accentul pe ,,formarea de opinii in avantajul stiintei si al progresului". In prezent, tot mai multi oameni de stiinta, avocati si formatori de politici si strategii s-au aliat in favoarea acestor principii deoarece ele au permis identificarea a cinci domenii distincte ale conceptului de ,,Public Understanding of Science".8
41.5.1 LITERATURA STIINTIFICA PRACTICA
Aceasta se refera la acea cunoastere care e necesara rezolvarii unor probleme din viata de zi cu zi precum decizii pe plan financiar sau schimbarea unei sigurante la automobil, a unui corp de iluminat sau impachetarea si despachetarea unui produs, respectiv punerea sa in functiune si utilizare corecta. Este binecunoscut faptul ca majoritatea cetatenilor americani nu inteleg setarile unui videorecorder si nu stiu cum functioneaza un termostat. 9,10
41.5.2 LITERATURA STIINTIFICA CIVICA
Aceasta se refera la nivelul de intelegere a unor termeni stiintifici astfel incat sa poata fi prezentat un buletin de stiri sau un scurt reportaj care sa promoveze anumite puncte de vedere asupra unei probleme complexe, precum cea a schimbarilor climatice.
Expertul in politici ale stiintei, Jon Miller a realizat o masuratoare a nivelului de literatura civica stiintifica in randul reporterilor si jurnalistilor punandu-le anumite intrebari precum ce este ADN-ul, ce este o molecula, sau daca interiorul Pamantului este fierbinte sau daca antibioticele omoara atat virusi cat si bacterii. Un alt aspect al literaturii civice stiintifice implica intelegerea metodologiei de investigatie stiintifica, recunoasterea stiintei in calitatea ei de formatoare de teorii, respectiv de verificare sistematica de propozitii si idei. 6,7
Miller a masurat si acest element prin intrebari de verificare a cunostintelor reporterilor care trebuie sa raspunda cat mai corect la chestiuni de genul ,,ce inseamna a studia stiintific, ..., ce inseamna logica design-ului experimental, grupuri de control, efectul placebo, etc.". 6,7
Probabil ar fi util, ca si in Romania, sa se promoveze profesia de jurnalist de stiinta, emisiuni de stiinta pentru cei care nu sunt experti, iar acestea sa fie sponsorizate din banii publici, deoarece nici un om de afaceri nu va considera util prezenta unui clip publicitar intr-o emisiune de stiinta.
Multi oameni de stiinta, avocati si formatori de politici si strategii au votat in favoarea implicarii aspectului stiintific in domeniul deciziilor sociale si nu cel economic. Se pune intrebarea daca politica in domeniul climatic sau al sanatatii ar trebui condusa pe baza unor decizii pornind de la ratiuni economice si nu stiintifice ? Oare cercetarea in domeniul celulelor stem ar trebui sa se fundamenteze pe dezbateri stiintifice sau pe discutii moral-religioase ? In formularea raspunsului la aceste intrebari apare teama ca autoritatile sa piarda de sub control mecanismul economic, dublata de cresterea autoritatii stiintei in domeniul culturii. Se stie ca orice demers in favoarea stiintei, poate aduce ridicarea nivelului maselor de la starea de lipsa a oricarei ratiuni la o minima ratiune.
41.5.3 LITERATURA STIINTIFICA INSTITUTIONALA
Se refera la politicile stiintei si finantarea acesteia, desfasurarea activitatilor controversate precum clonarea, si altele. Se pune intrebarea daca stiinta informeaza institutia care ii stabileste politica si daca un cetatean poate identifica liderii marilor institutii stiintifice ? Ce inseamna echitate stiintifica ? 8,1,2
Cercetatorii britanici Patrick Sturgis si Nick Allum au comentat acest aspect intr-un studiu in care se mentiona ca daca ceva merge prost (in ceea ce priveste stiinta sau cercetarea), precum aparitia fraudei, conducere inechitabila sau coruptie, atunci acei cetateni, care au o mai buna intelegere stiintifica asupra unei probleme (precum cea a schimbarilor climatice) vor fi capabili sa atribuie motivul unor factori de natura politica si sociala decat a un ei institutii care ,,brusc" a devenit incapabila, prost informata sau membrii acesteia fac greseli ce nu au nici o legatura cu nivelul lor de pregatire. 3,4
41.5.3.1 PROTESTUL CELOR 10.000 OAMENI DE STIINTA
Un exemplu remarcabil in acest sens este mentionat de Jonathan Amos jurnalist de stiinta al BBC News, San Francisco pe data de 20 decembrie 2006 care se refera la un protest al peste 10.000 oameni de stiinta americani, printre care 52 de laureati ai premiului Nobel, care se opun amestecului politicienilor in procedurile si rezultatele stiintifice. Pe lista principalelor acuzatii se mentioneaza schimbarile climatice. Prin aceasta se cere restaurarea integritatii stiintei in politica guvernului. 11,12
Conform Uniunii Oamenilor de Stiinta Ingrijorati, rezultatele cercetarilor sunt prezentate publicului intr-o forma alterata din motive politice. Se spune ca oameni de stiinta, angajati ai unor agentii federale au fost obligati sa modifice rezultatele pentru ca acestea sa fie in acord cu initiativele politice. Uniunea Oamenilor de Stiinta Ingrijorati a emis un ghid de la ,,A la Z" care prezinta zeci de acte de cenzura si implicare a factorului politic in stiinta, in domenii care se intind de la schimbari climatice pana la educatia sexuala.11
In ultimii ani, Casa Alba a cenzurat rezultatele Agentiei de Protectie a Mediului si ale Administratiei Nationale a Medicamentelor si Alimentelor datorita unui parlamentar care a ridicat semne de intrebare asupra integritatii stiintifice. ,,Este foarte greu sa faci politica eficienta fara stiinta de calitate darmite cu stiinta de proasta calitate",...,"in ultimii ani, am asistat la cresterea uzului stiintei pentru abuzuri politice, si as spune ca am asistat la o promovare a stiintei de proasta calitate in domenii strategice precum schimbari climatice, securitate si pace internationala si resurse de apa potabila," a afirmat Dr Peter Gleick, presedintele Institutului Pacific pentru Studii in domeniul Dezvoltarii, Mediului si al Securitatii. 12
Afirmatia a fost prezentata de catre autorul ei in cadrul intalnirii anuale a Uniunii Americane de Geofizica. In anul 2005, au inceput pentru prima data discutiile pe aceasta tema, cand cercetatorului Dr James Hansen i s-a interzis sa vorbeasca in Media despre schimbarile climatice. Un sustinator de-al sau, Michael Halpern a declarat la BBC News ca ,,Aceasta afirmatie stiintifica, semnata in prezent de peste 10.000 de cercetatori, apartine atat celor reprezentati politic de catre partidul aflat la guvernare cat si de partidul din opozitie, incepand din perioada presedintelui Eisenhower si ea nu reprezinta o chestiune de genul afaceri ca de obicei, si doresc stoparea imediata a acestei practici !"12
Sursa de informare: http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/6178213.stm
41.5.3.2 PROFESORII DE STIINTA DIN STATELE UNITE REFUZA 50.000 DVD-URI !!
Vreti 50.000 de DVD-uri gratis ?? Asociatia Nationala a Profesorilor din Statele Unite nu le vrea, chiar daca (sau tocmai pentru ca, n.t.) e vorba de ,,An Inconvenient Truth", celebrul film despre schimbari climatice care a fost selectat (si premiat cu Oscar) pentru a fi prezentat tuturor copiilor de gimnaziu in Suedia si Norvegia. 13
Oare de ce ? Deoarece, conform unuia dintre producatorii acestui film, Laurie David, asociatia profesorilor ar fi acceptat cateva milioane de dolari de la companiile petroliere (inclusiv Exxon Mobil si Shell). ,,Mai mult decat atat",... , ,,Asociatia Profesorilor a promovat interesele companiilor" a afirmat David in Washington Post in 26 noembrie 2006, la care Jodie Peterson, reprezentanta a Asociatiei Profesorilor a raspuns: ,,Nu e adevarat", ... , ,,comisia directorilor a trebuit sa aprobe fondurile inainte ca acestea sa fie cerute. Nimeni nu ne-a dat bani cu conditiile acelei promovari. Nu ne-a cerut nimeni sa-i promovam." 13
In timpul unui interviu acordat postului de radio national National Public Radio, presedintele ales al Asociatiei Nationale a Profesorilor, Jonathan Witsett a precizat ca ar fi acceptat donatia generoasa daca nu ar fi fost vorba de plata a 250.000 $ catre difuzori (care pretind de obicei 30% din costul produsului, estimat de ei probabil la 15$ - adica ar fi fost vorba de 5$/DVD, n.t.) 13
In timp ce ,,o grupare" doreste promovarea filmului in cat mai multe tari, ,,o alta grupare" doreste exact contrarul. Ambele situatii reprezinta una si aceeasi manipulare discreta, deoarece filmul nu promoveaza adevarul ci exclusiv interese politice si economice. Traim chiar acum momente de cumpana in care site-urile acreditate despre schimbari climatice, sufera ,,cosmetizari" sub impactul generos al fondurilor guvernamentale care vin sa sprijine cercetarile si laboratoarele (amenintate, pana nu demult cu, ... disparitia, pe motiv ca inghit bani pentru a produce ,,teorii") dupa cei 10 ani de insitenta a vocilor oamenilor de stiinta.
41.5.4 RATIUNE SCAZUTA ASUPRA INFORMATIEI
Acest termen este imprumutat din lucrarile de specialitate din domeniul politicii stiintei, care ridica unele intrebari legate de capacitatea si motivatia publicului de a fi permisibil spre cunoasterea stiintifica. In cazul stiintelor care dezlantuie controverse, precum cercetare in domeniul celulelor stem sau creationism publicul nu va retine foarte multe aspecte sau nu le va retine pe cele importante. Mai mult decat atat, publicul se va raporta la acestea sub impactul convingerilor sale de natura religioasa, morala sau ideologica. In functie de aceste ,,valori" vom avea un public cautator de vindecari miraculoase, sau unul care sa respinga toate acestea. Astfel, campaniile promotionale strategico-politice vor fi continuu ,,ajustate" in functie de audienta tintita, urmarindu-se mai degraba formarea unor opinii si nu intelegerea activitatilor stiintei.
41.5.5 ACCENTUAREA CONTEXTULUI SOCIAL AL STIINTEI
Aceasta e acea parte a intelegerii stiintei de catre public care evidentiaza influenta contingenta a identitatii sociale si incredere legata de modul in care publicul foloseste informatia. Sociologul Brian Wynne este convins ca aceasta depinde de modul in care acel grup, sau individ, interpreteaza motivatiile stiintei sau ale institutiilor acesteia.
De exemplu, in cazul alimentelor modificate genetic, un activist Greenpeace european va interpreta cu totul altfel aceeasi informatie oferita de doi oameni de stiinta in functie de simpatiile sau antipatiile acestora fata de ideologia Greenpeace. Astfel, in fata unui grup de o anumita culoare religioasa, afirmatia unui om de stiinta care este in acelasi timp simpatizant al acelei religii, pare mult mai credibila decat cea a unui om de stiinta ateu.
In acelasi context, dr. Stefan Lanka, virusolog si genetician german a declarat in revista Faktuell din 27 octombrie 2005, urmatoarele: ,,Influenta unei pseudo-stiinte trebuie depasita printr-o stiinta sociala, care sa promoveze obligatoriu adevarul, prin verificare, masurare si aplicabilitate. Limbajul stiintei medicale universitare actuale sustine in primul rand stapanirea necontrolata a unui ,,stat de drept democratic", caruia ar trebui sa i ne subordonam orbeste, chiar daca acesta afirma ca bebelusii sunt adusi de barza sau Pamantul este plat.,..., nimeni nu trebuie sa se mire ca daca va continua sa indure toate acestea, atunci intr-o buna zi va constata cu surprindere ca este mort: ucis de stapanirea pe care el a tolerat-o ca simplu cetatean al unui stat de drept democratic."14
41.5.6 CONCLUZII
Publicul e departe de a avea o compozitie uniforma in ceea ce priveste achizitionarea si aplicarea stiintei. El este segmentat pe o serie de ,,valori generale" precum religie, simpatie, educatie, etnie, ocupatie, regiune si cunoastere de baza. Aici intervine rolul cheie al stiintei.
Tipul de cunoastere stiintifica care conteaza, depinde de situatia si scopurile respectivei institutii stiintifice. Daca acesta este cel de a aduce beneficii stiintei si progresului pe termen lung, inclusiv sponsorizare din partea guvernului si a publicului pentru dezvoltare, atunci este important sa se investeasca in programe de educatie formala de baza care sa ridice nivelul de cunoastere stiintifica civica dar in contextul institutional al stiintei.
Cu exceptia unor segmente foarte restranse si specializate ale Mediei, aceasta va contribui din ce in ce mai putin la realizarea acestui deziderat. Normativele profesionale si de marketing ale jurnalismului vor concura neloial cu cele ale calitatii prezentarii stiintei drept un corp de cunoastere sau process de investigare.
In ultimii ani, Media s-a preocupat aproape cu obsesivitate de implicatiile politice ale stiintei in general, respectiv de scandaluri focalizate pe incidente izolate care dezvolta intrigi asupra unor personalitati din arena politica sau stiintifica. Astfel, prezentarea unor aspecte legate de schimbarile climatice se va face (exclusiv din perspectiva) daca aceastea au la baza o controversa, un scandal sau o mare frauda (mita, furt forestier, vanzare de terenuri, asigurari imobiliare, etc.).
Daca institutiile stiintifice se vor implica in batalii pentru primirea de fonduri, pentru trecerea unui referendum in Parlament sau pur si simplu pentru a-si impune niste credinte-reguli, atunci initiativa unei informari scazute a publicului asupra stiintei va fi cea mai eficienta. Din acest punct de vedere, stiinta va privi campaniile politice drept un model prin care isi poate castiga adepti din randurile publicului. In concluzie, nu exista nici un raspuns la problema ,,ridicarii nivelului de intelegere a stiintei de catre public". Este o chestiune complexa care necesita abordari speciale in acord cu toti factorii implicati.