Virgil, acest text il trimit cu aceptul tau dlui X ca ultim raspuns din partea ta, desigur si cu o introucere a mea unde preiau explicitand si a sa fac mai atractiv din punctul meu de vedere raspunsul tau propriu zis care va fi postarea ta #304 : Ianuarie 25, 2023, 07:15:30 , modificata de tine succesiv(inclusiv ieri) in urma celor discutate si ce va face dlui vom vedea :
Stimate dle X , va remit cu multumirile colegului Virgil al carui text(carte) vi l-am trimis spre informare stiintfica anul trecut cu specificarea ca el nu a trimis va neaparat publciabil in forma asta penruca a trimis pe de o parte cartea scrisa si destul de ampla si diverse comtarii bazate pe continutul ei desigur ca nefamiliar pentru dvs sau linkuri extrase din carte incercand sa explie sau sa raspuda unor sugestii de al dvs.
Personal consider a merita efortul pe care-l faceti cu siguranta ca sa urmariti acestea pentuca eu nu as paria ca nu este ceva valoros in realizarea dlui dar dvs sunteti mai priceput in domeniu si nu eu si veti decide upa ce veti urmari si acesta desi raspunsul este destul de amplu de aceasta data, de fapt si la soliitarea mea.
Dl Virgil mi-a comunicat si mie niste opinii in paralel cu raspunsul catre dvs pe care eu le folosesc ca sa scriu aceasta introducere la raspunsul dlui strict care apare in final dupa titlul de aici de "Raspuns final" pe care il dau eu si in care dl Virgil copiaza frazele dvs si indica raspunsul sau punctual cu sintagma "Virgil a raspuns".
Desigur ca discutia nu este inchisa dar pentru a explicita mai in adancime cartea ea trebuie urmarita mai in detaliu putandu-se astfel gasi raspunsuri mai ample si mai complete decat comentariile sale destul de succinte si u raspunsul la intrebarea mea referitoare la elementele de originalitate ale cartii care pentru mine este ca o teza de doctorat care insa prezinta de la inceput aportul autorului si fara sa fi precedat de un studiu bibliografic-documentar cum fac tezele standard in prima si de regula cea mai voluminoasa a lor parte, asa cum se vede si din bibliografia fundamentala succinta si doar esentiala lucu cumva normal cand prezinti lucruri noi originale si care nu decurg strict din alte texte citabile, pentrua scopul dlui Virgil nu a fost sa scrie o carte publicabila neaparat in forma asta ci de fapt sa uneasca intr-un singur text o serie de posibile articole poate chiar publicabile indpendent, desigur aranjate in acest sens, carte care sa prezinte contributia sa originala de pete 50 de ani in cercetarea acestor probleme si concluziile ei iar eu nefiind in tema neputand nici sa-l cofirm dar nici sa-l infirm in legatura cu aceasta intentie a dsale.
Ca sa fiu mai clar in explicitarea celor intelese din spusele lui voi cita cate ceva scris mie de catre dl Virgil chiar daca asta lungeste cu ceva introducerea mea :
" Cum sa explic ca lucrarea mea este ca un ghem de ata pe care trebie sa-l desfasori incet si continuu pentru ca s-o intelegi. Desigur fiecare pagina poate ca ar trebui dublata de comentarii pentru ca mereu sunt legaturi noi si nu totdeauna suficient de bine explicate pentru ca nu am vrut sa pierd firul lucrarii si sa ma pierd in detalii neesentiale. Este evident ca cine citeste ca fac asemanarea dintre campul electric si campul gravitational, va stramba din nas pentru ca tot ce a invatat pana acum a fost complet diferit. Cum sa explic eu ideia ca "D-zeu nu a facut legi speciale pentru micro si alte legi pentru macro, ci ca legile sunt aceleasi doar ca sunt particularizate'
Eu sustin ca este o asemanare intre campul electric si campul gravitational, mai exact atat campul electric este si un camp masic cu alta constanta decat cea gravitationala, si depinde numai din ce punct de vedere privim lucrurile, iar campul gravitational este si un camp pseudoelectric, avand alte constante epsilon si miu, decat in cazul atomilor.
Cand este vorba de o lucrare stiintifica toata lumea vrea dovezi clare, matematice, confirmate prin observatii, iar eu nu am avut la dispozitie decat sistemul solar si sistemele de sateliti ai planetelor. In aceste conditii am cautat pe cat posibil sa aflu confirmari intre rezultatele relatiilor de similitudine si rezultatele masuratorilor astronomice.
Consier ca orice masa se deplaseaza odata cu propriul camp gravitational prin care se propaga lumina, cu aceiasi viteza in orice sistem de referinta. Adica nu exista sistem de referinta fara camp gravitational propriu. Cu alte cuvinte, indiferent cu ce viteza relativa se intalneste frontul de unda al razei de lumina cu un camp gravitational, ceia ce devine masurabil este totdeauna o constanta, pentru ca spatiul gravitational care se deplaseaza odata cu corpul care este sistem de referinta nu permite alta viteza.
Lucrarea aceasta am inceput-o in timpul stagiaturii la 26 de ani, cand inca nu existau calculatoare si faceam calculele cu rigla de calcul, iar informatiile astronomice le gaseam prin carti luate de la biblioteca, si totusi am gasit o cale de urmat ce dureaza si in prezent, dar mi-a scazut puterea de lucru si timpul necesar."
Totusi trebuie sa mai scriu ceva comunicat de Virgil referitor la originalitatea lucrarii: "De fapt este greu sa extrag elementele originale dat fiind ca fiecare pagina are cateva relatii noi, adica absolut toata lucrarea este plina de elemente originale noi.
Cat despre elemente noi care ar putea sa starneasca curiozitatea um ma intrebati am cateva exemple practice in carte la pag.102-105, Exemole si aplicatii;
Desigur daca mai apar intrebari punctuale ma bucur sa raspund la ele."
In aelasi timp dl.ing Virgil si-a a seama de efortul facut de dvs si mi-a spus bucuros si acestea:
"lata ca este cineva care a sezizat unele lucruri din activitatea mea de peste 50 ani"
Raspuns final al dlui Virgil
"Linkul trimis se referă la un tabel de relații de similitudine, fără nici un fel de comentarii.
1.Subliniez că acest mod de a transmite informații în fizică nu este acceptat de cenzura revistelor de specialitate din motive explicabile: de exemplu, la relația pentru factorul beta: nu se înțelege ce reprezintă coeficienții s și j , la relația pentru K nu se înțelege ce reprezintă Ka, la relația pentru masa unui corp din nucleu nu se înțelege ce reprezintă constanta csi,
la relația constantei K- dacă pentru gravitație se înțelege că e vorba de constanta gravitației, pentru sistemul microcosmic nu se explică -deși se poate deduce că e vorba de o constantă a interacției electrice, deoarece interacția electrică este între sarcini electrice și nu între mase, ș.a.m.d.
Dacă colegul vrea să publice în revistă de specialitate, explicitarea acestor relații și a similitudinii dintre ele este strict necesară."
Virgil a raspuns;
Referitor la tratarea similitudinii sistemelor micro si macro cosmice trebuie sa arat ca natura s-a organizat pe mai multe niveluri cosmice printre care avem nivelul microcosmic organizat in atomi, molecule, sau formatiuni microcristaline, in timp ce materia macrocosmosmica s-a organizat in sisteme galactice, sisteme stelare sau microgalaxii, sisteme solare, si sisteme cu sateliti. Atat in micro cat si in macro, materia este organizata in "sisteme armonice rotationale", deoarece toate orbitele sunt mai mult sau mai putin eliptice avand loc o oscilatie continua a particulelor sau corpurilor intre un maxim al energiei cinetice si un minim al energiei potentiale, cat si invers, in timp ce intreg sistemul se rasuceste in jurul propriului centru de masa.
Pentru a stabili in ce consta relatia de similitudine intre micro si macro a trebuit sa gasesc mai intai o marime comuna intre aceste niveluri cosmice pe baza carora sa pot stabili prima constanta de similitudine notata cu litera "s". Asa ca am observat ca la nivelul galaxiilor viteza luminii este o constanta limita, la fel ca la sistemul atomic, asa ca am cautat o constanta valabila intre aceste doua sisteme atomi si galaxii. Insa a ramas intrebarea cum se vor raporta celelalte familii sau clase de sisteme cosmice (microgalaxii, sisteme solare, sisteme de sateliti) fata de constanta de similitudine "s", asa ca am introdus un coeficient "beta" pentru fiecare clasa de sisteme in parte fapt ce mi-a permis sa adaptez orice relatie de similitudine pentru fiecare clasa.
O problema foarte importanta a fost cum sa fac asemanarea intre un camp masic gravitational ca marime scalara, cu un camp electric care este o marime vectoriala. Avand convingerea ca legile naturii sunt universale, doar ca stiinta le-a descoperit in etape diferite folosind metode specifice pentru micro si altele pentru macro, mi-am dat seama ca aceste campuri au caractere comune atat masice cat si electrice, si fiecare categorie de cercetatori si-au axat cercetarile pe caracterul pe care l-au putut studia cu mijloacele tehnice pe care le-a avut la indemana. Deci campul nuclear al atomilor are atat caracter electric cat si caracter masic, iar daca este adevarat vom putea vedea numai daca gasim care este constanta cu caracter masic a campului electric. Masa particulelor atomice este bine determinata, la fel si sarcina, asa ca am stabilit legatura dintre acestea cunoscand sarcina specifica a electronilor si a protonilor, calculand o constanta de interactiune ka. la Pag. 7. rel (1.5) "ka=(σe∙σp)/(4π∙ε);" ca fiind egala cu produsul densitatilor de sarcina a electronului si a protonului raportat la 4pi epsilon. Aceasta constanta "ka" este asemanatoare constantei gravitationale K a lui Cavendish, doar ca se refera la microcosmos reflectand caracterul masic al campului nuclear al atomului. Daca acest lucru este adevarat inseamna ca putem gasi o marime comuna atat pentru macro cat si pentru microcosmos. Aceasta marime este o noua constanta universala invariabila, si va purta numele de “constanta sistemelor cosmice” , si o vom nota cu simbolul χM;
Aceasta se va calcula cu relatia (1.2.4) pag. 14. " χM=Ka^3∙Ma^2 ;"
Verificand aceasta constanta atat pentru sistemul atomic cat si pentru galaxie am gasit ca are aceiasi valoare; Ka^3⋅Ma^2= 9,701⋅10^33 [N^3⋅m^6⋅〖kg〗^(-4) ];
Aceasta constanta mi-a confirmat ca pot face o similitudine intre micro si macro, dincolo de ce le diferentiaza.
" 2) Simpla similitudine dintre relații din macro și microcosmos nu explică unitar interacțiile , deci nu generează vreo teorie unitară, decât în măsura în care este găsită fie o relație unitară din care relațiile specifice celor 4 interacții (de fapt 5) rezultă drept cazuri particulare, fie un concept explicativ general care explică fenomenologic toate cele 4-5 interacții, de exempu-conceptul de vortex cuantic asociat cu emisia radială de cuante."
Virgil a raspuns;
Desigur teoria mea nu se refera la fortele tari si cele care deriva din acestea, ci se rezuma doar la interactiunile electromagnetice si interactiunile gravitationale.
Eu justific aceste campuri prin interferenta dintre frecventa mediului electromagnetic universal cu frecventa campului nuclear fapt ce genereaza un camp propriu in jurul nucleelor atomice, si in mod asemanator in spatiul gravitational.
Ca sa explic intuitiv acest lucru sa luam exemplul unui aizberg aflat in deriva in apa oceanului, in care aizbergul reprezinta nucleul unui sistem iar apa oceanului reprezinta mediul specific al sistemului. Temperatura negativa a aizbergului da nastere unui gradient de camp termic care este crescator pe masura indepartarii de el ajungand in final la temperatura oceanului. Evident ca miscarea Browniana a moleculelor de apa va actiona diferentiat asupra unui corp aflat in acest gradient de camp termic, ceia ce va da nastere la o forta de impingere a corpului spre aizberg. Imaginati-va ca aceasta forta ar actiona asupra particulelor nucleare din toti atomii corpului, pentru ca in loc de apa vom avea un mediu gravitational format dintr-un nivel submicrocosmic despre care am amintit mai inainte, mediu care este mai fin de miliarde de ori decat particulele atomice.
Iar mediul electromagnetic si mediul gravitational reprezinta o forma de manifestare a altor niveluri cosmice inferioare pe care le-am denumit nivelul submicro-cosmic si nivelul hipo-cosmic ultimul din sirul acestor forme de organizare a universului, pentru care am determinat constantele specifice de similitudine cat si ceilalti parametri principali pentru particule, mase frecvente si lungimi de unda etc, care se regasesc la capitolul 20 pag.90, din lucrarea de baza.
" 3. Deoarece revistele de specialitate au în general cenzură exigentă, îi recomand colegului dvs. să completeze lucrarea explicativă pe care și-a propus-o cu explicațiile necesare , care să explice ce reprezintă fiecare constantă, formulele și valorile din tabel, să facă un pdf al lucrării și să o încarce pe viXra.org - care este o bază de date de preprinturi (unde am publicat și eu) unde oricine are o lucrare cu conținut științific poate fi acceptat cu o cenzură mai înțelegătoare decât a celor de la arXiv, publicarea pe viXra nefiind opozabilă în cazul dorinței de a publica lucrarea (și) la o revistă de specialitate în domeniu. Se accesează viXra.org open e-Print archive și Submit "
Virgil a raspuns;
Va multumesc pentru observatiile si sfaturile pe care mi le-ati dat, si am sa incerc sa incarc lucrarea mea in viXra.org; pe care o puteti revedea aici, in cazul cand doriti s-o revedeti, deoarece tabelul respectiv face parte din aceasta lucrare:
https://drive.google.com/file/d/1Z9bhc-fSe4J7LnU0z5nhQeWyjNJrwg4V/view?usp=share_linkRedau aici si linkul tabelului discutat;
https://drive.google.com/file/d/1NMrsgDkcQxr_HI56On0WUG5G28hcdSKn/view?usp=share_link
