Urari de sarbatori.

[Virgil]

Cu ocazia sfintelor sarbatori, urez colegilor de forum "Paste fericit!" si multa sanatate alaturi de cei dragi.

[princehansolo]

Sărbători fericite!!!

[Virgil]

Sărbători fericite!!!

Hristos a înviat !

[princehansolo]

Sărbători fericite!!!

Hristos a înviat !

Adevărat a înviat!

[Virgil]

Pentru informare am atasat acest referat foarte bine documentat scris de Turcu Vasile pe forumul de cercetare;
Despre Paşti
Mesaj Scris de Turcu Vasile Dum 24 Mar 2013, 17:54

Despre data Paştelui;
Paştele este cea mai mare sărbătoare a creştinismului, prin aceasta celebrându-se învierea lui Iisus. Astăzi, foarte multă lume este contrariată că Paştele nu cade în fiecare an în aceeaşi zi, ca naşterea lui Iisus. Mai mult decât atâta, Paştele ortodox nu se celebrează în aceeaşi zi cu Paştele catolic (în medie ele coincid odată la patru ani), cu tot că ambele Biserici sunt creştine şi surori, iar Iisus ne-a lăsat o singură credinţă: în Dumnezeu. Pe bună dreptate, oamenii ştiu că fiecare se naşte într-o zi şi moare într-o zi, aceste date rămânând fixe în fiecare an. Aceste neconcordanţe sporesc confuzia în rândul poporului şi scad credibilitatea Bisericii, nu a credinţei. Ştim că Iisus a murit în ziua de vineri 3 aprilie anul 33 la ora 15:00 şi a înviat în ziua de duminică 5 aprilie anul 33 către ora 4 dimineaţa. Dar în acest an, de exemplu, catolicii ţin Paştele în 31 martie, iar ortodocşii şi greco-catolicii vor ţine în 5 mai.
Sărbătoarea Paştelui, deci a învierii lui Iisus, se ţine la o dată anuală mobilă, fiind definită de mişcarea Soarelui şi a Lunii pe bolta cerească, adică de momentul echinocţiului de primăvară şi de fazele Lunii. În anul 325 în perioada 20 mai – 25 august, sub împăratul Constantin cel Mare (313-337) s-a ţinut la Niceea (oraş pe malul mării Marmara, în fosta provincie Bitinia) primul Sinod ecumenic, unde s-a hotărât: ,,Paştele este sărbătorit în duminica ce urmează celei de-a 14-a zile a Lunii ce atinge această etate la 21 martie sau imediat după". Prin ,,etate a Lunii" se înţelege numărul de zile scurse de la Luna Nouă, zi ce capătă numărul unu. Întrucât perioada de revoluţie sinodică a Lunii (adică intervalul de zile de la Lună Nouă la Lună Nouă) este de 29,53059 zile, ziua Lunii Pline era aproximată în trecut cu un număr întreg, adică cu ziua a 15-a a Lunii. Aceasta explică echivalenţa definiţiei anterioare a datei Paştelui cu următoarea: Paştele este sărbătorit în duminica ce urmează după prima Lună Plină care apare în, sau, după echinocţiul de primăvară. Această regulă este în litera şi spiritul Sinodului de la Niceea. De exemplu, în acest an echinocţiul de primăvară (adică egalitatea zilei cu a nopţii) este în 20 martie. Prima Lună Plină este în 27 martie.Prima duminică este în 31 martie, când se sărbătoreşte Paştele la catolici.
Data Paştelui ortodox cât şi a Paştelui catolic (şi protestant) sunt întârziate, pentru a nu coincide cu data Paştelui evreiesc. La Sinodul I ecumenic de la Niceea se ridicase următoarea controversă: unii susţineau continuarea tradiţiilor evreieşti, ceilalţi pretindeau detaşarea de un popor atât de ,,îndepărtat de Sfânta Scriptură". În sfârşit, hotărârea luată elimină orice coincidenţă, Paştele evreiesc fiind fixat şi astăzi la prima Lună Plină după echinocţiul de primăvară, iar dacă această zi este într-o vineri, în sâmbăta ce urmează. Deci totdeauna Paştele evreiesc cade înainte de ,,duminica ce urmează după prima Lună Plină", când se ţine Paştele creştin, de unde rezultă necoincidenţa celor două sărbători.
Datorită diferenţelor de religie care există între evrei şi creştini în celebrarea datei Paştelui, în anul 341, Sinodul din Antiohia acuză pe toţi aceia ,,care cutează să desfiinţeze hotărârea marelui Sinod care s-a adunat la Niceea". Din această cauză, pentru a legifera sărbătoarea Paştelui, Biserica din Alexandria a avut îndatorirea de a comunica tuturor episcopilor data Paştelui. Pentru aceasta s-au întocmit din timp tabele.
Astfel, între anii 430 – 440, Chiril, episcopul Alexandriei, un bun cunoscător al Astronomiei, calculează Sfintele Paşti pentru mai mulţi ani, fiind primul care s-a ocupat cu această problemă. Însă primul algoritm sistematic pentru calculul datei Paştelui a fost ,,canon paschalis" şi este datorat lui Victorius din Aquitania (anul 456). Există multe indicii în legătură cu faptul că singura aplicaţie importantă a aritmeticii în Europa, în timpul Evului Mediu, a fost calculul datei Paştelui.
Datorită diferenţei dintre anul iulian (365,25 zile solare mijlocii) introdus de Julius Caesar în anul 46 î.Hr. şi anul tropic (365,2421897 zile solare mijlocii, adică de la echinocţiu la echinocţiu), odată cu trecerea timpului, echinocţiul de primăvară rămânea din ce în ce mai în urmă, ceea ce însemna că Paştele urma să cadă din ce în ce mai devreme. Această inadvertenţă cu definirea echinocţiului la 21 martie, impunea reforma calendarului. Ea s-a făcut în Italia de către Papa Grigore al XIII-lea, la 4 octombrie 1582 (,,stil vechi"), zi care a fost urmată de 15 octombrie 1582 (,,stil nou"), prin trecerea la calendarul gregorian, al cărui an conţine 365,2425 zile solare mijlocii.
Trecerea la noul sistem calendaristic a fost privită însă cu scepticism de către ortodoxism, ea având loc în ţara noastră abia la 31 martie 1919 (,,stil vechi"), zi urmată de 14 aprilie 1919 (,,stil nou"). La calendarul gregorian Bulgaria a trecut în 1916, Rusia în 1918, Serbia în 1919, Grecia în 1924, Turcia în 1925 şi Egiptul în 1928.
Prin trecerea la noul calendar gregorian, bisericile din apus au modificat formulele de calcul ale datei Paştelui alcătuind ,,noua Pascalie", în timp ce Biserica Ortodoxă calculează data Paştelui după formule raportate la calendarul iulian (,,vechea Pascalie"), modificând data obţinută prin calcul cu diferenţa (în zile) dintre cele două calendare. În prezent diferenţa dintre calendarul gregorian şi cel iulian, este de 13 zile. În anul 2013 echinocţiul de primăvară este în 20 martie, după calendarul gregorian pe care-l folosim.Dar după calendarul iulian (,,stil vechi"), echinocţiul de primăvară este în 2 aprilie. Conform reformei calendarului, 20 martie gregorian corespunde cu 2 aprilie iulian.După Biserica Catolică, Protestantă şi regula de la Niceea, Paştele cade în prima duminică după prima Lună Plină după (inclusiv) 20 martie, adică 31 martie (prima Lună Plină este în 27 martie).Dar după Biserica Ortodoxă, Paştele cade în prima duminică după prima Lună Plină , după (inclusiv) 2 aprilie, adică ar trebui pe 28 aprilie. De multe ori Biserica Ortodoxă nu respectă riguros matematic această regulă, ci ţine Paştele în duminica următoare ca şi în acest an,deci pe 5 mai.
Expresiile pentru calculul datei Paştelui sunt dificile şi nu întru totul riguros matematice. Se folosesc termenii: întârzierea iuliană, litera dominicală, epacta ( catolici), mâna anului ( de ortodocşi în locul literei dominicale), temelia (de ortodocşi în locul epactei). Sunt programe de calcul pe calculator pentru data Paştelui. Paştele ortodox până în anul 2100 cade în intervalul 4 aprilie - 8 mai, iar Paştele catolic între 22 martie - 25 aprilie. Între anii 2100-2200 întârzierea iuliană este de 14 zile, deci data Paştelui ortodox va cădea în intervalul 5 aprilie - 9 mai. Mai departe, odată cu creşterea anilor (adică după 2200), rezultă şi mărirea întârzierii iuliene (în zile), formulele de calcul devin inaccesibile, Paştele ortodox urmând să cadă spre sfârşitul anului. Aceasta dovedeşte imperfecţiunea Pascaliei ortodoxe şi necesitatea trecerii la calendarul catolic (gregorian), aflat în acord cu actualul calendar.
Sărbătoarea Paştelui ortodox nu coincide cu cel catolic, datorită faptului că Biserica noastră ortodoxă foloseşte şi astăzi calendarul iulian. La Conferinţa interortodoxă ţinută la Instanbul în anul 1923, s-a hotărât : ,,Decât în acord cu Papa, mai bine în dezacord cu Soarele", sărbătorindu-se în continuare Paştele după calendarul iulian (G. Stănilă, Sisteme calendaristice). Calendarul gregorian pe care-l folosim fiecare dintre noi în fiecare zi, reflectă cel mai fidel mişcarea Pământului în jurul Soarelui. Ori, legile Universului sunt legile lui Dumnezeu. Eu cred că ar fi bine ca şi Biserica Ortodoxă să pună în practică aceste legi.
Turcu Vasile.

[Virgil]

Si in continuare tot Turcu Vasile spune;

Pe timpul lui Iisus ziua începea la ora 18 și se termina a doua zi la ora 18.Astăzi ziua începe și se termină la miezul nopții,ora 0:00.În anul 33 echinocțiul de primăvară a fost în 20 martie.În 19 martie 33 ora 15:13 a fost Lună Nouă.În data de 20 martie noaptea avem prima seceră a Lunii,deci în seara zilei de 20 martie 33 a început prima zi a primei luni evreiești,adică 1 Nisan,care a ținut până a doua zi seara (de la asfințit la asfințit).Moise a rândiut ca Paștele să fie ținute ,,în ziua a paisprezecea a lunii întâi",adică 14 Nisan și să dureze 7 zile.14 Nisan 33 a fost prima zi de Paște.Dar atunci când Paștele cădea într-o vineri,sărbătoarea propriu-zisă începea sâmbătă.În consecință,Matei în Evanghelie are dreptate când scrie că Iisus la Cina cea de Taină (joi seara,2 martie 33) a mâncat Paștele.În ziua de vineri 3 aprilie 33 ora 22:19 a fost Lună Plină,adică etatea 15.În consecință,15 Nisan a început vineri 3 aprilie ora 18 și s-a terminat sâmbătă 4 aprilie ora 18,fiind ziua Sabatului,deci sâmbătă.Chiar dacă prima zi de Paște a fost în 14 Nisan (de joi 2 aprilie ora 18 până vineri 3 aprilie ora 18),fiind vineri pentru evrei,sărbătoarea a început să se țină începând cu Sabatul (sâmbăta),adică începând cu ora 18 a zilei de vineri 3 aprilie.Deci,în anul 33,Paștele a coincis cu Sabatul în 15 Nisan.Într-o baraita din Talmud scrie că Iisus ,,a fost spânzurat în ajunul Paștelui",adică vineri 3 aprilie anul 33,sau 14 Nisan anul 3793.
Cuvântul Paști (plural în latină Paschae),e de origine ebraică (Pesah=trecere) și este folosit pentru sărbătoarea Azimilor (Pascha),cînd israeliții au fost eliberați din robia egipteană (aproximaiv anul 1290 î.H.) de către Moise,la 14 Nisan prima Lună Plină de după echinocțiul de primăvară.Dar termenul Paști cât și sărbătoarea iudaică Pascha,sunt de origine egipteană (în egipteană Pașeh=trecere).În vechiul Egipt unde israeliții au fos robi (1720-1290 î.H.) se sărbătorea ziua echinocțiului de primăvară,ca zi a biruinței luminii asupra întunericului.Israeliții au păstrat denumirea și serbarea,dându-i însă un sens religios și național.Din ebraică cuvântul a fost preluat de creștini,fără a fi vreo legătură,decât de nume,între sărbătoarea creștină a Paștilor și sărbătoarea iudaică Pesah.Trecerea cuvântului în vocabularul creștin se explică prin faptul că patimile,moartea și învierea lui Iisus,comemorate în sărbătoarea creștină Paște,au coincis cu Paștele evreilor din anul 33.

[atanasu]

Problema este ce dorim :
a) O aniversare astronomica exacta in sensul unei aniversari in fiecare an la o ditanata de un numar intreg si exact de ani astronomici adica de durate a rotatiei de revolutie exacte si atunci nu privesti la nimic infara de asta si probabil ca anul asta ar fi intr-o anume zi ce ar putea fi adoptata de toti crestinii care isi regleaza si ceasul si celalate ancorari in timpul astronomic  sau
b) o aniversare liturgica si eu as pastra-o doar pe una legata de pastele si sabatul poporului ales adica unpa dupa  Vechiul si Noul testament  fara sa ma ocup de nici-o exactitate astronomica decat in sensul ca merg totusi din an in an si m-as pozitiona strict dupa pastele evreiesc curent, saptamna patimilor fiind exact cea corespunzatoae calendarului evreiesc si pesahului acestuia adica aliniat si cu zilele azimilior din acest an si atunci iarasi toti crestinii ar serba pastele identic si cred ca asta ar fi solutia deosebita de cea a nasterii intrucat pastele si invierea nu sunt feomene astronomice pentru noi, crestinii ci liturgice si este normal sa- l legam de cele liturgice ale religiei in care s-a nascut si a trait Si deigur ca alegem ca saptamana mare saptamana care cuprinde Pesahul dar necontand ziua saptamanii noatre caci vom pastra Saptmana Mare de la Duminica Floriilor si pana la Duminica Mare a Invierii de dupa un Sabat, ca sa pastram legatura dinte Inviere si Sabat ziua Domnului  nu pesah care este doar o indicatie cronologica pntru coerelara evenimentlor epoii Rastignirii lui Iisus.    Dar Este evident ca ai nevoie de putina bunavointa si  daca intelegi ce spun eu  nu poti sa nu-mi dai dreptate.
Precum fratiorii masoni: AM ZIS!

[Virgil]

Eu nu sunt un religios practicant, asa ca din punctul meu de vedere, ar trebui respectat ori data calendaristica reala, ori pastele evreiesc. Insa important ar fi ca toti crestinii sa respecte aceiasi data a sarbatorilor pascale, in felul acesta s-ar mai estompa diferentele dintre toate bisericile crestine, pentru ca Isus a fost unul singur pentru toti.

[atanasu]

De acord cu tine, dar Pastele nu poate fi decat Duminica, Saptamna Mare fiind in traditia crestinilor oricare sunt ei si desigur data cand se desfasoara Saptamana Mare fiind ea liturgic si o comemorare si o aniversare in acelas timp, atunci cred ca trebuie legata de ceva liturgic si acest ceva conform traditiei nu poate fi decat Pastele evreiesc(Pesah) si prima Duminica care ar urma primei zile de Pesah 15  sau 14 Nisan care o fi ea, si care in cel an comemorabil ca fiind 33,  a  fost intr-o joi 2 aprilie in calculul corect dupa calendarul gregorian si atunci liturgic vorbind il legam de Pastele evreiesc cat timp tine iudaismul si chiar si cat ar tine crestinismul, el fiind in Vechiul Testament carte liturgica fundamentala si pentru crestini si deci Saptamana Mare este cea care  contine prima zi a Pesahuui iudaic cand  o cadea ea in lunile marie-aprilie cum se pare a se intampla astronomic si totul ar fi  atunci OK pentru orice crestin in spirit cristic, adica nefundamentalist/ bigot si fara urma de rasism religios sau de alta natura. 
Mentionez ca asta este doar o conventie unanim aceptabila  oamenii nefiind insa obligati de nimic (fiind la libera lor alegere) sa urmareasa comemorari si/sau aniversari, decat doar cu aproximatie pentru cele referitoare la fenomenele periodice cum sunt cele corelabile climei, agricultura, adica hrana fiind inca legata de acestea.

PS Dar  poate  lamuresti ce inseamna a fi din punctul tau de vedere un religios nepracticant. Multumesc.

[Virgil]

Eu sunt crestin ortodox pentru ca m-am nascut intr-o familie de ortodocsi, nu pentru ca as fi convins ca aceasta religie este aleasa de mine. Asa ca as  fi putut avea orice alta religie fara nici o problema. Faptul ca am zis ca sunt ortodox nepracticant inseamna ca nu am mers la biserica decat la cununii, botezuri, sau inmormantari, pentru ca asa este datina in rest nu particip duminicile la slujbele religioase care sunt un mijloc de indoctrinare si limitare a dorintei de cunoastere a adevarului.

[atanasu]

Si desigur, ca probabil nici nu te impartasesti?

[Virgil]

Si desigur, ca probabil nici nu te impartasesti?

Evident ca nu, deoarece intre mine si D-zeu nu trebuie sa existe o alta persoana. Nu am nevoie de un avocat care sa se roage pentru mine ca sa-mi ierte greselile.

[atanasu]

Un raspuns care-mi place mult , foarte mult si ma intareste si pe mine care fac acelasi lucru si tot caut motive substantile si nu gasesc decat ideea de a te spovedi dar nu in vedere unei iertari ci a uni comuniuni cu semenii tai si ca sa iti dovedesti ca-ti poti invinge si rusinea pe care nu se poate sa nu o resimti pentru unele facute dar si orgoliul cum ca cine este aproapele ca sa i te marturisesti lui. Evident ca daca ai vinovatii penale este mai greu si poate dupa timpul de prescriptie, adica iata si un al treilea motiv de amanare dar cand stii ca timpul asta a  trecut sau cand stii ca nu mai ai multe zile in fata atunci poti sa te spovedesti desigur cuiva ales de tine si caruia spoveania ta sa nu-i pricinuiasca  rau si nici sa-l ajute cu ceva.
Iar cu pocainta este altceva: daca  resimti necesitatea ei atunci este bine dar numai daca nu  repeti culpa iar daca nu gaseti motive sa te pocaiesti atunci este mai rau si poate ar trebui sa vorbesti cu cineva mai apt decat tine sa intelega  problema care de multe ori este desigur ca un adevarat duhovnic.
Asta este tot ce pot spune la acest capitol al Tainei impartasaniei si spovedaniei pe care se vede ca le disociez total.

[Virgil]

    Nu prea vad rostul spovedaniei in fata altui om chiar daca este preot pentru ca si el este slujitor mai intai al statului pentru ca religia este institutionalizata, si apoi slujitor al lui D-zeu asa cum se crede el. Fiind si el om are pacatele lui, asa ca nu are nici un rost sa-l mai impovarez cu pacatele mele, caci nu este om far' de pacat.
Oare toti oligarhii astia si toti criminalii de razboi se spovedesc? dar inainte de a exista religia crestina oamenii se spovedeau?
De fapt spovedania este pentru oamenii cinstiti, care intamplator au cedat ispitelor de tot felul care le intalnesti in viata, pentru ca si tu iti doresti o viata mai buna, mai frumoasa, mai indestulata. Cu alte cuvinte nu faci decat sa cedezi pornirilor trupesti sau sufletesti cu care ai fost inzestrat de D-zeu, deoarece El a facut atat firul de iarba cat si pe om. Diferenta intre firul de iarba si om este ca firul de iarba este mancat de animale iar omul este mancat de viermi. Si atunci unde este sufletul? sufletul este chiar "viata din om", care dupa moarte ramane o amintire in mintea celor care l-au cunoscut. Astfel sufletul omului poate trai mai mult ca omul pentru ca apartine celor multi care isi amintesc de el, iar asta inseamna sa fii o persoana publica cat mai cunoscuta, precum un faraon, sau un profet al caror suflete dainuiesc mii de ani prin faptele lor ( vezi piramidele egiptene) sau doctrinele lor religioase precum biblia, coranul, talmudul si altele.
Important in viata este sa respecti principiile morale ale veacului in care traiesti, deoarece si aceste principii sunt in continua evolutie , in pas cu civilizatia umana.

[atanasu]

Este vorba de inima, e suflet  si nu de ratiunea cerebrala(spiritul dualitatii)  dar cat nu ai acces acolo este mai greu de inteles.
Oricum este ceva absolut liber si la dispozitia ta asa ca nici nu am ce comenta in plus aceasta iscutie fiindu-mi mie de foarte mult folos!