A Treia Cale

[atanasu]

Si un exemplu , vezi Genza (Facerea) cap.47, de cum poate ajuge o populatie in stare de pierdere totala a resurselor(pamantul agricol) si chiar a propriei fiinte adica sclavie dar cu aceptul ei care era foarte infometata(populatia) si de aceea accepta  . Si cu un prim exemplu de renta agricola care ("r" este 20%)

[atanasu]

Dar in istoria nostra este altfel si vom vdea ca este normal, este natural, ca aceasta Cale a treia sa fie recomadata de  romani care o creasera in toata istoria lor incluzand geto-tracii, dacii pana dupa ce se termina navalirile barbare si asimiland si veteranii romani in aceasta mentaliate :

Principiul ,,ogoarelor neîmpărţite" (de care amin-teşte Horaţiu) reprezenta deci stăpânirea în comun, adică în devălmăşie  a tuturor pământurilor obştii. Pământuri stăpânite de oameni, dar aparţinând de drept doar lui Dumnezeu, aşa cum specifică varianta baladei populare Vidra culeasă de Alecsandri:

                        Ce poiene, măi Păune?
                        Ce fânăţe, măi nebune?
                        Doar pământul nu-i al tău,
                        Nu-i al tău, nu-i nici al meu,
                        Ci-i tot al lui Dumnezeu.

     Tiparul mental în cauză se arată deosebit si creator, anume stăpânirea în devălmăşie a pământurilor obştii îi lega împreună pe membrii acesteia , care alcătuisc  un corp comun de viaţă şi de interese si  nu îngăduia omului să se considere altceva decât  un executant al voinţei sacre, dar, tocmai prin acesta omul se asigura de protecţia divină.

Aceasta mentalitate  implica si faptul ca lucrarea loturilor de pământ şi obţinerea de recolte reprezenta responsabilizări concrete pentru toate familiile componente obştii şi constituia totodată argumentul pentru justificarea apartenenţei acestora la obşte pntruca  numai cine lucra în fapt astfel de loturi aparținea obștii.
Morala rezultată din astfel de tipare de mentalitate este evidenta:  obştea nu era o instituţie de binefacere, ci ea funcţiona ca un corp, fiecare putând beneficia de solidaritatea celorlalţi, atâta vreme cât îşi justifica locul în obşte îndeplinindu-şi responsabilităţile cu care era însărcinat.
     Pe de altă parte se stie ca obştea nu a respins niciodată ideea de proprietate individuală: casa, curtea şi construcţiile din cadrul acesteia aparţineau unei familii exclusiv. Şi tot proprietate individuală deveneau toate cele ce erau create prin munca individuală (a unei familii anume).
     Asadar ce-i diferntia cu adevărat pe membrii obştii era numai munca, prestaţia de muncă, aceasta fiind recunoscută ca valoare indubitabilă, şi fiind premiată. Deci, manifestarea creatoare individuală era stimulată prin aceea că era răsplătită; ea întărea obştea şi puterea ei de a produce valori.

Spre sfarsitul mileniului I ultimii migratori importanti avarii si bulgarii tin sa treaca de la nomadismul distrugator al pamatului permanent ars al hunilor dar si al slavilor la inceputul navalirilor  lor, renunţă la statutul de migrator – si deci, se aşază, întemeiază un stat care îşi întinde stăpânirea până la hotarele pe care le revendică şi se simte capabil să le apere. Astfel la avarii proclma pentru populatia autohtona care se retragea in paduri : ,,Ieşiţi, semănaţi şi seceraţi, noi vom lua numai jumătate ca dare" 
     Astfel, în acest moment – punându-se un bir pe sat, bir pe care judele trebuia să-l eşaloneze pe familii – oamenii, încărcaţi cu o responsabilitate precisă faţă de obşte în acest sens, au identificat trebuinţa unei modalităţi de siguranţă privitoare la putinţa de a îndeplini atare responsabilitate – anume să se împartă birul întregului sat, pe familii. Sentimentul de responsabilitate a funcționat încă o dată, iar familiile nu au avut încotro decât să accepte si iecare sa devina proprietar pe lotul pe care urma sa-l primeasca.
     

[valangjed]

O istorie frumoasă, fățuită de istoricii români, a dacilor. De multe ori se aduce vorba despre Herodot care a spus că dacii erau cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Astfel cădem în eroarea logică numită scoatere din context. Pentru că Herodot mai spune și că dacii și geții beau vin și astfel deveneau mai viteji și că își vindeau fetele fecioare, de unde lipsa sclaviei? De exemplu, marele Abraham Lincoln nu era atât de supărat pe sclavia negrilor, cât era de supărat pe sclavia copiilor vis-a-vis de părinții lor. Un tânăr major (21 de ani) avea obligația de a lucra cu tatăl lui până la 25 de ani. Dacă citim doar ce ne convine ...

Ceea ce dumneavoastră numiți calea a treia este marxism. Sunt marxist. Mi se spune neomarxist și alte epitete pe care nu le pot scrie. Există, însă, o problemă. Marxismul reprezintă societatea ideală, dar oamenii(specia homo-sapiens) nu sunt ideali. Majoritatea încearcă să muncească cât mai puțin și să câștige cât mai mulți ... ghiciți ce? Da! Bani. Există un articol pe site-ul Scientia despre lenea creierului uman. Ar fi bine să-l citiți.

[atanasu]

Valangjed, imi pare rau  daca si tu cel mai rasarit mintal ce ai ramas pe aici nu pricepi ce spun, situatia este jalnica. Vezi ca la baza oricarui sistem economic si mai adanc nu poti merge, si acolo se afla  poprietatea din care ecurge repartitia, dar nici tu, nici toti care se afla in treaba pe aici nu inteleg sta. Sunteti niste urechisti si mai va si considerati a fi ceva. Trebuie sa fiu mai dur si deci mai explicit: nu prea sunteti nimic.
V-am indicat von Mises.
Marxismul este o ideologie antiumana, esuata, neintelegand nici dl Marx ce spun eu si istoria dovedeste din plin asta, asa ca...

[atanasu]

Completare la #255

"După secolul al XVI-lea, pe fondul trecerii de la independență la autonomie, care va însemna anularea principalelor puteri ale statului, obștea va rămâne fără susținătorul ei extern, statul. Nemaifiind garantată și apărată, obștea a putut fi supusă unui fenomen extrem numit al ,,cotropirii obștilor", în care boierul a intervenit armat împotriva satului, însușindu-și pur și simplu pământurile familiilor din respectiva obște. Dintr-o dată, românul rămânea total lipsit de mijloace de trai, rămânându-i doar casa și, teoretic, libertatea, dar aceasta din urmă nu-i putea asigura hrana zilnică. Atunci s-a recurs pe scară largă la cumplita soluție a vinderii de sine: capul familiei se vindea boierului pe sine și pe toți ai lui prezenți și viitori ca șerbi și în schimbul acestui act boierul îi dădea în lucru o bucată din pământul lui (care mai înainte fusese pământ al familiilor obștii). Pământul rămânea al boierului, dar din recoltele obținute de român o parte îi revenea boierului, conform înțelegerii. Când se vindea pe sine și pe urmașii săi, omul renunța pentru sine și pentru aceia la statutul de om liber, astfel că ei puteau fi vânduți împreună cu pământul."

[princehansolo]

Si un exemplu , vezi Genza (Facerea) cap.47, de cum poate ajuge o populatie in stare de pierdere totala a resurselor(pamantul agricol) si chiar a propriei fiinte adica sclavie dar cu aceptul ei care era foarte infometata(populatia) si de aceea accepta  . Si cu un prim exemplu de renta agricola care ("r" este 20%)

@Valangjed, Atanasu face un melanj între istoriile biblice și bani. Și eu l-am contrazis pe Atanasu legat de bani, și el m-a zis că el nu vorbește despre bani. După ce mi-a dat referință la Geneza (Facerea) cap. 47 am înțeles de unde își trage învățămintele. Este tot o formă de proprietate și în Geneza (Facerea) cap.47.

Sunt mulți care au economiile de o viață sub formă de bani, deci nu poate fi vorba de o dispariție a banilor fără o compensare a celor care au economiile sub formă de bani. Iar banii nu sunt stabili: dacă măsori cu banii o proprietate imobiliară (o clădire care are durata de viață 500 de ani) și folosești aceiași bani pentru 1 litru de lapte (care are durata de viață 14 zile) apar neconcordanțe. Neconcordanțele sunt acoperite de bănci, care dau credite sub formă de bani. Și băncile obțin un profit din încasarea dobânzii aferente creditului. Atunci când pot încasa dobânda și creditul. Oricum, banca nu iese în pierdere.

@Atanasu, ai o atitudine asemănătoare userului Electron când "lauzi" utilizatorii forumului (atâția cât mai sunt).

[atanasu]

Ce sa fac va laud ca voi sunteti mai mari dar de fapt in general sunteti cam micuti, dar nu e vina mea.

Este inutil sa raspunzi cuiva care nu pricepe. Ori explic eu prost dar totusi nu sunt pe post de profesor aici.
Poate ca altii care nu intervin inteleg mai mult...

[valangjed]

@atanasu, nu am nevoie de laude. Mă laudă mama destul. Nu sunt economist ... așa că scriu și eu ca habarnistul. Detalii despre mine puteți afla la secțiunea dedicată. Între timp m-am făcut fermier, singura schimbare.

[valangjed]

harisonford sau indianajones , glumeam. Am văzut că domnul atanasu nu are argumente logice, dar ce să faci? dacă dumnealui vrea să trăiască forumul ... oricum, nu voi căuta Geneza 47 sau voi cauta, sunt curios.

[atanasu]

Valangjed. e telepatie, nestiind ca mi-ai raspuns si chiar de doua ori m-am trezit (cam tarziu-deh si pensionar si nu prea sanatos) cu gandul sa-ti raspund si ce scrii tu parca ma indeamna mai mult sa-ti spun: Cred ca creditez  mereu si mereu interlocutorii cu o dorinta si putinta mai mare decat o au, sa intelaga si cum gandeste altul care atentie, nu a dat dovda de prea  multa stupiditate  si in general mai are uneori si dreptate si prezinta si multe oua  tip Columb dar are dreptate mare Liiceanu cu incrmenirea in proiect , adica dl V. cred ca am fost cam dur si imi amintesc ca la prima "iesire in public" in anii 80 cu teoria mea(in acest caz de natura social-economica  e vorba de o teorie fundamentala de o importanta covarsitoare pentru omenire ( si nu de o simpla ipoteza cum este cea privind speciatia pornind de la gemeni homozigoti de sexe opuse) spunandui-o sefului meu de atunci, o persoana foarte deosebita si un specialist roman de varf in domniu dsale, dlui cu destula suficienta si fara sa intrebe motivele desi stiam ca ma aprecia mult, el  a spus asa este comunism (sau poate marxism) si desigur eu dezamagit nu am mai spus nimic.Si pentu el era un ou columbian la care poate ca faci misto mai ntai dar apoi intelgand  cerandu-ti scuze daca esti cinstit si prea orgolios.

Deci dle V. de ce crezi dta ca aceasta Cale a treia  nu ste o alta cale ci marxism ?

PS Poate ca acum se va produce o discutie substantiala la acest topic pe care eu desigur ca o doresc.

PPS Nu ati face rau sa cautati tot ce va indic eu si nu ati fi mai saraci dupa aceea.

[atanasu]

Postez finalul de la #221 si #245 aici si nu completez acolo la acest postari si cu asta cred ca am dovedit si u cifre  de ce capitalismul nu elimina exploatarea (evident ca noul sclavagism asiatic- modul de productie asiatic  pe care incearca sa-l instaureze comunismul marxist(antiuman) nu incape in discutie si este bine de stiut ca in ce am prezentat aici si la Academie scriu ca in timp ce Marx lucra la Capitalul, in acelas oras ne bagat in seama, un fllozof economist elabora o baza posibila pentru calea a treia(eu nu stiam de astea in aci ani 80` dar este bine ca eu ii confirm pe predecesori  dar mai ales ca si ei ma anticipeaza.

Asadar:  Putem constata din ce am prezentat si acum repet, ca in primele doua variante de productie si aceiasi varianta de propritate  egala cu S/n+1, si lucratorii si viitorul proprietar au o retributie corecta conform atat proprietatii cat si muncii , valoarea acesteia depinzand de numarul lucratorilor  care in exemplul nostru isi impart aceiasi resursa observand ca in absenta muncii C castiga mai putin decat lucratorul egal proprietatar cu el.
Expoatarea apare in mod evident la ipoteza c , unde datorita faptului ca resursa (suprafata de pamant) este  insusita de unul din ei, adica de C devenit capitalistul, ceilalti detinand doar valoarea propriei munci . C obtine tot timpul, adica indiferent cati  lucreaza pamantul acesta fiind integral lucrat, aceiaisi valoare de 1/2 ca si atunci cand muncea si el si avea jumatate din teren(caz a). iar  la b  cel care nu  lucreaza castiga mai putin  fata de muncitor in timp ce la c
Trebuie sa mentionam ca daca poprietatea asupra resurselor naturale ar fi corect repartizata adica daca intradevar ar fi corect ca C sa aiba intreaga sau aproape intreaga resursa naturala, ,,varianta c" ar fi si ea corecta si deci repartitia capitalista ar fi corecta si tocmai pe acesta presupozitie se bazeaza cei care sustin corectitudinea sistemului capitalist si sa-l imbuatateasca (carpeasca-panseze) cu acel UBI actualmnte promovat pe motive filantropic-egalitariste si nemotivate corect economic si de aceea esuabil.
Repet singurul sistem corect pentru o societate umana nonanimalica adica nonbestiala cum inca nu a existat nici macar teoretic pana azi iafara unor utopii, comunismul fiind doar aparent just si in fapt dupa cum s-a si vazut, o solutie si mai mai eronata si de aceea si mai bestiala, este desigur  cel al Caii a treia, adica al celui  al treilea mod de productie.   
Prezinta incontiuare  si alte doua  varinte de impartire a valorii productiei intre resurse naturale si munca si desigur ca este cazul sa mentionam  ca in prctica trebuie introdusa si resursa creata de om adica unltele sub toate formele lor adica tehnologia si  tot ce tine de aceasta aflata azi in propritatea capitalista, corect odata ce s-ar contabiliza si eventual achita catre populatie datoria pentru resursele naturale ce au intrat in componenta acstora.


II) r=2/3, m=1/3
         n=1           n=2                  n =3                          n=n
         C     L   |  C    L1   L2    |  C    L1  L2   L3      |   C   L1   L2   L3 ...Ln     
  a   1/2  1/2   | 1/3    1/3   1/3  /  1/4  1/4  1/4  1/4  | 1/N 1/N 1/N 1/N...1/N
  b   1/3  2/3   | 2/9  7/18  7/18 | 1/6 5/18 5/18 5/18 | r/(n+1)  (m+n)/(n(n+1))                                                                                                           c     1/2  1/2   | 1/2  1/4     1/4 |  1/2  1/6   1/6  1/6   |1/2  1/2n 1/2n 1/2n...1/2n
                                                                                 
  III)   r=1/3, m=2/3
            n=1             n=2                    n =3                            n=n
         C     L   |   C    L1   L2    |  C    L1  L2   L3           | C   L1   L2   L3 ...Ln     
  a   1/2  1/2   | 1/3    1/3   1/3  | 1/4  1/4  1/4   1/4        | 1/N 1/N 1/N 1/N...1/N
  b  1/6  5/6    | 1/9  4/9  4/9  | 1/12 11/36 11/36 11/36  | r/(n+1)  (m+n)/ (n(n+1))                                                                                                                                                                                                             
  c   1/2  1/2   |  1/2  1/4    1/4  |  1/2  1/6   1/6  1/6         | 1/2 1/2n 1/2n 1/2n 1/2n

Si putina istorie medieval-protoromana(Cristian Tiberiu Popescu)

"Desigur, comparaţi cu hunii sau mongolii  promotori radicali ai ideii de distrugere sistematică şi totală,(CAM CE AU DEVENIT RUSII ASITICI AZI ) avarii populatie turcica (sec 7 si repre-zintă ,,variante preferabile", ba chiar, spun izvoarele [Mihail Sirianul, apud Istoria României, vol. I, Buc., Ed. Academiei, 1960], ei ar fi propovăduit pentru popoarele supuse formula celebră: ,,Ieşiţi, semănaţi şi secerati, noi vom lua numai jumătate ca dare", formulă cu consecinte exceptionale în istoria românească.
E de precizat însă că imperativul ,,Ieşiţi, semănaţi şi seceraţi, noi vom lua numai jumătate ca dare" – linia politic-economică oficială a statului avar – nu avea de-a face cu vreun impuls democratic ori umanist, ci ajungea la elementarul înțeles că dacă ucizi găina, nu vei mai avea ouă mâine, poimâine . E însă un salt urias fată de extremul primitivism și lipsa de inteligență a hunilor pe care-i satisfăcea doar uciderea a tot ce era viu deșertificarea spațiilor.
     Altfel, trebuie bine înțeles că pe vremea avarilor și a sistemului lor economic întemeiat pe biruri și dări, românul nu mai era supus fugăririi continue, precum fusese înainte. Faptul în sine era benefic pentru că instituia un climat de relativă linişte şi pace, dar a avut repercusiuni extrem de importante și pentru că acest intermezzo de siguranță  a avut consecința trecerii de la posesia devălmașă asupra ogoarelor, la împărţirea lor definitivă pe familii ...
Birul datorat avarului de către întreaga comunitate trebuia împărtit pe familiile ce făceau parte din comunitate. Si atunci, folosirea devălmasă a pământurilor nu mai era satisfăcătoare, pentru că fiecare familie voia să stie pe ce contează atunci când este stabilită cota de bir ce-i revine ei..."

Si acum dupa aceste incursiuni isorice care ma sustin, putem iscuta ce anume este comusm -marxism aici?

[atanasu]

Si un dar pentru toti care ma cititi, sperand sa va placa:

https://antoneseiliviu.wordpress.com/2023/09/18/sabina-pop-martha-bibescu-nimfa-europa-2023/

[valangjed]

   Un specialist, într-un anumit domeniu, ar fi bine să își explice ideile cât mai clar. Dacă dumneavoastră considerați că îmi pierd timpul ca să "traduc" din româna dumneavoastră în româna mea, vă înșelați. V-am scris, acum câțiva ani: Scrieți corect, ortografic și gramatical, altfel ... fiecare înțelege ce vrea. Mai folosiți virgula. Nu mai scrieți cuvinte legate. Altfel, doar eu și @princehansolo mai înțelegem ce scrieți, uneori nu întotdeauna. Știți că postarea începută cu harisonford nu vă era adresată?

[atanasu]

Cred ca ideea fundamentala a Caii a treia si deci si a unui alt mod de productie decat cel sclavagist-comunist sau feudal-capitalist,  cred ca scurta si simpla in formularea ei si anume: pe langa poprietatea strict personala asupra propriei fiinte si in consecinta si asupra fortei de munca in procesul de productie intervine si proprietatea privata asupra rezultatelor muncii si asupra unor mijloace de productie destinate tot productiei respectiv uneltele de la cele mai simple la cele mai sofisticate, asta daca posesorul a platit altora munca acestora inglobata in ele, cat mai ales poprietatea comuna si egala aupra resursea naturale ca obiect primar al muncii si pentru acest postulat ca o consecinta la fel de ampla, anume ca nimeni nu se poate exonera de la raspunderea ce-i revine  privind exploatarea si protectia acesteia(resursei naturale), nu este chiar ceva imposibil de priceput.

Daca este ceva incorect ca exprimare si ininteligibii ca inteles - sens, astept intrebari si desigur si de la cei care  inteleg ce spun.

[princehansolo]

...
asta daca posesorul a platit altora munca acestora inglobata in ele,
...
Daca este ceva incorect ca exprimare si ininteligibii ca inteles - sens, astept intrebari si desigur si de la cei care  inteleg ce spun.

Cum se face plata? Cu bani? Altfel?

Cum se face plata la produsele care sunt scoase pe bandă rulantă din fabrici, unde manopera este minimă?

Aceeași poveste veche: plata cu bani.