A Treia Cale

[atanasu]

M-am uitat pe articol . E bine ca a aflat inca careva ca exista UBI.
Chestia din articol  in care  incearca aplicarea dictonului Time is money, este  stupida si desigur ca intelge UBI ca pe o cerinta comunitoid-socialista cum este azi inteles pe peste tot si nu ca pe un pilon privind un alt mod de productie ceea ce desigur ca compromite o idee corecta.
Constat fara sa ma bucur, ca raman prioritar cu Calea a treia(Al trelaa mod de produtie) dar  eu am dat omenirii gratuit si fara sa astept recunoasteri si  prioritate de la o populatie care  nu numai cu vii dar si cu mortii se poarta ca o hoata,  insa  Dumnezeu a lasat-o pe acest paman dandu-i tousi  cimpanzeului maretie, asa ca pot pleca multumit...

[atanasu]

Asa cum am promis pe firul Printului ref. la  bani:

Vom lua situatia cea mai simpla in care o resursa naturala, sa spunem o suprafata de teren este cultivata si produce  o cantitate de produs S (atat este si surafata) cu valoare de piata unitara pe unitatea de suprafata adica e valoae S. Pentru simplitatea scrierii vom considera ca S este 1 iar procesul de productie si repartitie a rezultatulu acesteia se  realizeaza in trei moduri .
Consideram  ca valoarea  unitatii de produs se compune itrun mo obiectiv din  valoarea muncii depuse plus valoarea tranmisa produsului de teren si natura  (energie solara etc)  datorita exrcitarii muncii( lucrarea terenului ) adica  un procent dat de resursa , r% si respectiv unul dat de munca, m%,  pentru fiecare unitate valorica din produs, astfel ca r+m =100%, sau un intreg

a) Proprietatea si repartitia este ca in comuna primitiva in care toti muncesc o resursa  egala(sunt egali proprietari) adica C  si L(toti lucratorii)  au S/2 teren  si deci consideram  ca realizeaza o productie egala cu  S/2, in valoare egala cu S/2.
a1) Cazul cel mai simplu numeric este sa avem un lucrator L(n[=1)  si un capitalist C care realizeaza  productia S si impart rezultatul acestia care este tot S
Repartitia produslui S este de S(r+m)/2 unitati valorice la capitalistul C(inca simplu lucrator) si idem S(r+m)/2 la lucratorul  L, in comuna primitiva amandoi avand acelasi conditii de tratament (nu discutam de abateri naturale de la aceasta egalitate nominala de principiu din  societatea tribala primiiva de vanatori -culegatori si ulterior si de agricultori). Fiecare unitate valorica poarta valoarea r pentru resursa si m pentru munca
a2) Avem n lucratori si un capitalist propietari de resursa 1/(n+1) avad egal fiecare reursa  S/(n+1)
Capitalistul -lucrator si ficare  lucrator primesc in raport de un rationament similar valoarea de C=Li=S(r+m)/(1+n)
b)Caz  corect ca repartitie dar in care capitalistul C nu lucreaza si da terenul sau in arenda (in lucru ) in parti egale celorlalti n lucratori care au aceleasi suprafete ca si in cazul a.
Atunci putem scrie relatiile:
b1) Un lucrator , n=1
Capitalistul primeste arenda de la lucrator adica valorea terenului popriu  transmisa produsului respectiv 1/2 S x r  iar lucratorul L are valoarea data de munca de pe terenul capitalisului  adica  1/2 S x m   plus resursa proprie lucrata de el adica 1/2 S
b2)  n lucratori avand ficare terenul lor S/(n+1) arendeaza fiecare de la capitalist care  are o suprafata  de S/(n+1) o supafata de  (S/(n+1))/n
Arenda pe care o primeste proprietarul este similar data de fiecare lucrator reprezentand valoarea sursei arendate adica rS/(n(n+1))  adica de la toti n lucratorii, rS /(n+1) iar lucratorul valoarea si munca pe terenul sau, respectiv (r+m) S/(n+1) = S/(n+1) plus valoarea muncii sale pe terenul arendat de mS/(n(n+1)) , in total primind
Li= S/(n+1) + m S/(n(n+1)) adica Li= (m+n)S/(n(n+1))i
c) Cazul  in care apare  exploatarea in urma raptului proprietatii surafetei de pamant (resurselor naturale) care viciaza  toata repartia care nu va mai fi echitabila   pentru ca capitalistul C in timp isi insuseste toata rerursa naturala (in cazul nostru tot terenul S)  pe care initial o impartea sau o avea in devalmasie cu ceilalti lucratori.
In  societatea capitalista el acorda  un salariu  lucratorului  ce reprezinta plata muncii acestuia pe resursa aparent legal insusita de patron in  socitatea capitalista .
Marx a sezizat corect existenta exploatarii si nu a fost primul, insa  nici el nu a inteles mecanismul pe care il prezint acum si aici ca element de pornire al stiintei economice a caii a treia adica a celui de al treilea mod de  productie  prin care teoretic, daca societatea omeneasca doreste, se poate in mod pasnic inlatura exploatarea.
Acest caz este in exemplul nostru format de capitalistul proprietar al intregii resurse naturale S si  lucratorii muncitori pe aceasta resursa pentru a-si asigura subistenta iar in societatile avansnte si ceva peste aceasta.
C1) Asadar reducem numarul lucratorilor la unul si deci n=1
Vom avea remuneratia lucratorului ca proprietar al fortei de munca, fiind mxS adica (1/2) xS si capitalistul(patronul propietar) obtinand fara munca doar in baza propritatii pe resursa cealalta jumatate de  productie, situatie care se vede ca se mentine indiferant de cati lucratori n ar fi, patronul pastrandu-si jumtatea de productie care ii revine doar pentru propritate  si desigur ca cealalta jumatate pentru valoaraea muncii adica L=mS impartindu-se la cei n lucratori adica L=mS/n rezultand  ca
c2) Iar pentru n lucratori C=rS si Li=mS/n

Acest rezultat poate constitui baza de pornire pentru analiza sitemului capitalist si a solutiei la ineglitatea inerenta a acestuia pentru Calea a treia ceea ce vom incerca sa facem mai departe intr-un simplu studiu parametric

[princehansolo]

Am mutat comentariul pe care l-am făcut aici la firul despre bani:
https://forum.scientia.ro/index.php?topic=5514.msg74676#msg74676

[atanasu]

Multumesc ; dar si eu am mai facut niste corectii formale mai sus si va urma un studiu parametric destul de simplist in care voi prezenta trei situatii pentru m si r desigur conditia obligatorie  m+r=1 fiind respectata si valorile numerice se vor prezenta pentru m=r=1/2 ;r=1/3 si m=2/3 si invers, r=2/3 si m=1/3, desigur ca asa cum am spus aceste valori se pot calibra in procesul de productie si schimb  in mod empiric sau siintific daca am putea face calcule energetice si nu banesti  caci si aportul resursei si aportul muncii pot fi exprimate iin unitati de energie ca si Einstein  tot la astea se referea.

[atanasu]

PS Am mai finalizat textul anterior si deci apar niste ultime modificari,  text care are acum ultima forma a formulelor dupa care maine voi prezenta studiul parametric pentru cele trei ipoteze privind parametrtii m si r care sunt astfel ca m+r=1 facand si o discutie asupra lui.

[atanasu]

Studiul parametric promis:

Desigur ca in realitatea economica extraordinar de complexa, resursele naturale ce intra in economie nu sunt numai terenurile agricole sau forestiere ci si  resursele subsolului adica zacamintele de orice fel in masura in care au o utilitate si deci o valoare economica  si treptat si apele, in primul rand raurile alaturi de terenul pe care curg cat chiar  si marile si oceanele pe o anume parte a lor lor functie si de amplasarea geografica, tendinta in capitalism fiind ca propritatea privata sa se extinda nelegitim asupra oricari resurse naturala ultima fiind de prevazut in viitor a fi chiar si aerul , teoria economica capitalista neavand nici-o opreliste nici chiar la asa ceva totusi destul de greu de imaginat.
Studiul se va face parametric si de aceea vom lasa libera doar  una din variabilele posibile si care sunt: suprafata de teren S , numarul de lucratori n plus unul, cel care va deveni proprietarul capitalist funciar     adica numarul total implicat in productia agricola fiind N=n+1 , cota r din valoarea de 1 unitate din productia agricola, primita de la unitatea de resursa(pamant) si cota primita de la munca umana m pe acea unitate de resursa  si  desigur ca r+m=1, cat si valoarea productiei care va fi egala cu suprafata S adica o unitate de supafata produce  o unitate de produs agricol.
Singura variabila va fi n numarul de lucratori , S va fi 1 si cum am precizat pot fi mai multe cazuri  de valori al cotelor valorice r si m, rezultatele in aceasta analiza, fiind prezentate numeric in tabelele ce urmeaza conform formulelor indicate pentru cele trei cazuri de proprita si de munca
a)  C=Li = S(r+m)/(n+1);  Verificare : C+ (suma  de la 1 la n)Li = S/(n+1)+ nS(n+1)=S=1
b)  C=rS/(n+1) si Li=  mS(2n+1)/(n(n+1)); Verificare : C+nLi(suma de la 1 la n)Li =  S=1
c)  C= rS; Li=mS/n;  Verificare;  C+ (suma  de la 1 la n)Li = rS+ nmS/n=(r+m) S= S=1

 

1) r=m=1/2, S=1
           n=1               n=2                     n =3                          n=n
      C     L   |  C    L1   L2   |       C     L1  L2   L3   |  C   L1   L2   L3 ...Ln     
a   1/2  1/2   | 1/3    1/3   1/3  |  1/4   1/4  1/4   1/4  | 1/N  1/N  1/N  1/N...1/N
b   1/4 3/4 | 1/6  5/12  5/12 |3/24 7/24 7/24 7/24 |rS /(n+1) ​(m+n)S/(n(n+1))                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

c    1/2  1/2   |  1/2  1/4  1/4 | 1/2  1/6  1/6    1/6  |1/2  1/2n  1/2n  1/2n  1/2n

Putem constata ca in primele doua variante de productie si aceiasi varianta de proprietate egala, S/n+1, si lucratorii si viitorul proprietar au o retributie corecta confom atat propretatii cat si muncii , valoarea acesteia depinzand de numarul lucratorilor  care in exemplul nostru isi impart aceiasi resursa observand ca in absenta muncii C castiga mai putin decat lucratorul egal proprietatar cu el.
Exploatarea apare in mod evident la c , unde datorita faptului ca resursa (suprafata de pamant) este  isusta de unul din ei, adica de C devenit capitalistul, ceilalti detinand doar valoarea propriei munci . C obtine tot timpul, adica indiferent cati  lucreaza pamantul acesta fiind integral lucrat, aceiaisi valoare de 1/2 ca si atunci cand muncea si el si avea jumatate din teren(caz a).  la b  cel care nu  lucreaza castiga mai putin  fata de muncitor in timp ce la c
Trebuie sa mentionam ca daca poprietatea asupra resurselor naturale ar fi corect repartizata adica daca intradevar ar fi corect ca C sa aiba intreaga sau aproape intreaga resursa naturala, ,,varianta c" ar fi si ea corecta si deci repartitia capitalista ar fi corecta si tocmai pe acesta presupozitie se bazeaza cei care sustin corectitudinea sistemului capitalist si sa-l imbunatateasca (carpeasca) cu acel UBI actualmente promovat pe motive filantropic-egalitariste si nemotivate corect economic si de aceea esuabil. Repet singurul sistem corect pentru o societate umana nonanimalica adica nonbestiala cum inca nu a existat macar teoretic pana azi , comunismul fiind doar aparent just si in fapt dupa cum s-a si vazut, o solutie si mai mai eronata si de aceea si mai bestiala, este desigur   cel al Caii a treia, adica al celui  al treilea mod de productie.   
Voi mai prezenta eventual ulterior si alte varinte de impartire a valorii productiei intre resurse naturale si munca si desigur ca este cazul sa mentionam  ca in practica trebuie introdusa si resursa artificiala creata de om adica uneltele sub toate formele lor adica tehnologia si  tot ce tine de aceasta, aflata azi majoritar in proprietatea capitalista, odata ce se va contabiliza si eventual achita catre populatie datoria pentru resursele naturale ce au intrat in componenta acestora.

[princehansolo]

cat si valoarea productiei care va fi egala cu suprafata S adica o unitate de supafata produce  o unitate de produs agricol.

Nu înțeleg cum vine asta în practică: 1 ha de cartofi și 1 ha de varză. Avem aceeași unitate de suprafață: 1 ha. Care este unitatea de produs agricol?

[atanasu]

Nici-o varza si nici-un cartof. Totul este parametrizat si adus la acelas numitor. Nu cua corspondnt in realitate caci este doar ceva conventional ca si intrun calcl inginersc un nu se dcrie betonul in toate componntele sale sau medical unde te uiti la un set de analize si nu tai copul uman ca la necropsie.
Sa conideram  ca ar fi grau si ca pe un mp se obtin 1 kg de grau care valoreaza 1 leu si  ca  munca necsara pentru producerea lui adica pe mp este 1/2 lei si ca valoara data de natura(r)  acestui kg de grau este 1/2 lei.
Libreaza-te de pejudecati si intra doar in filozofia exmplului si atat iar daca crezi ca este ceva gresit, spune dar nu cauta greseli in ceva ce in mod preconceput crezi tu ca este sau ar trebui sa fie  intr-un anume fel.

[princehansolo]

Nici-o varza si nici-un cartof. Totul este parametrizat si adus la acelas numitor. Nu cua corspondnt in realitate caci este doar ceva conventional ca si intrun calcl inginersc un nu se dcrie betonul in toate componntele sale sau medical unde te uiti la un set de analize si nu tai copul uman ca la necropsie.
...

Nu înțeleg cum totul este parametrizat și adus la același numitor. Chiar dacă mă uit din avion la detalii, nu văd decât un model valabil pentru o singură cultură (grâu). Dacă avem două culturi: grâu și porumb, cum se parametrizează și se aduce la un singur numitor?

Sa conideram  ca ar fi grau si ca pe un mp se obtin 1 kg de grau care valoreaza 1 leu si  ca  munca necsara pentru producerea lui adica pe mp este 1/2 lei si ca valoara data de natura(r)  acestui kg de grau este 1/2 lei.
Libreaza-te de pejudecati si intra doar in filozofia exmplului si atat iar daca crezi ca este ceva gresit, spune dar nu cauta greseli in ceva ce in mod preconceput crezi tu ca este sau ar trebui sa fie  intr-un anume fel.

Încerc să mă eliberez de prejudecăți, dar nu înțeleg...

Să luăm un exemplu de devize din construcții: pentru 1 mp de zugrăveală avem:
- materiale:
apă 5 l
nisip 5 kg
ciment 5 kg
- manoperă:
zidar 1 h
- transport:
camionetă 10 km
- utilaj:
betonieră manuală 15 min.
(valorile date mai sus nu sunt luate din nici un catalog de devize)

Asemănător cu devizul din construcții, mă gândesc (probabil aici este prejudecata mea) că calculul valorii producției pe 1 mp se face la fel. Grâul este un exemplu. Dar dacă intervine și porumbul în socoteală, nu-mi dau seama cum valoarea dată de natură(r) este aceeași și la grâu și la porumb - și în același timp specifică fiecărui tip de cultură. Asta vreau eu să spun: moneda este un mod de cântărire inechitabil.

[atanasu]

Te complici si asta este rezultatul scolii . Un coleg  a escjfrat cand am creat si eu LINCOS caci nu a adaugat mental nimic in textul dat de mine si era vident ca propozitile "cifrate"de mai jos nu pot fi altceva decat ce rezulta rational din text:

OUO   
OOUOO
OOOUOOO


OyOUOO

etc

Adica un cerc egal un cerc
Doua cercuri egal doua cercuri
Trei ceruri egal cu trei cercuri

Un cerc plus un cerc egal doua cercuri

Si deigur ca poti inlocui cerc  cu litera o sau cu numere
Dar esentialul in toate aceste variante este ca 1=1; 2=2;3=3 si 1+1=2 adia ca U este semnul identic(egal) si ca Y este plus.

Zeci  de licentiati nu intelegeau asta dar un coleg, bun depanator de prgrame pe computer a vazut imediat si asa este, ceva care ori se vede imediat gandind simplu si rational sau nu vezi niciodata gandind precum "stupid people" si cu prejudcati infipte in minte introduse  in  anii  de educatie care nu te-au invatat inainte de orice "Briciul lui Occam"

Daca intelegi astea poate nu mai continui  cu astfel de comentarii  si desigr la sfarsit sa spui Aha, asa de simplu este? pai de aia nu m-am descurcat  ca era ca si oul lui Columb ca si nodul Gordian ca nici cu alea nu se prea descurca mai nimeni daca nu stie solutia.

Dar testul este bun si-mi confirma ca omenirea mai degraba dispare prin imbecilitate, lacomie si bestialitate ruseasca decat sa inteleaga ceva.

[atanasu]

PS Sa consideram ca nu exista decat grau si ca nu avem nevoie de altceva ca sa traim

[princehansolo]

În cazul unei monoculturi (numai grâu) este simplu să faci echivalența grâu - bani. Și nici atunci nu-i chiar fără dureri de cap: dacă vine un an de secetă unitatea de suprafață nu produce aceeași unitate de produs... Echivalența produs - bani este forțată.

Aș fi spus echivalența produs - bani este forțată pentru mărfurile perisabile, dar mi-ai fi spus că am o obsesie cu mărfurile perisabile

[atanasu]

Tu ai o obsesie .Lasa banii aia.
Am dovedit sau nu exploatarea prin raptul resurselor naturale? Si  ce am doveit nu se schimba in orice complexitate de resurse naturale si resuse intermediare , resurse intermediare rezultat al muncii , execitare a muncii si unelte de munca
Eu  nu introduc bani ci valoarea produsului ceea ce permite compararea acestora in procesul repartitiei.
In contiuare nu ma mir ca umanitatea nu pare sa inteleaga ce este important.

Daca nu intelegi nimic si doar ti se pare ca intelegi de ce  nu intrebi pe text nu pe ideile tale. Indica o propozitie cu care nu esti e acord nu vorbi de dezacorul tau in raport cu ceva care   crezi ca este asa cum il exprimi tu. Unde echivalez eu produsul cu bani?

[princehansolo]

Tu ai o obsesie .Lasa banii aia.
...
Daca nu intelegi nimic si doar ti se pare ca intelegi de ce  nu intrebi pe text nu pe ideile tale. Indica o propozitie cu care nu esti e acord nu vorbi de dezacorul tau in raport cu ceva care   crezi ca este asa cum il exprimi tu. Unde echivalez eu produsul cu bani?

Putem constata ca in primele doua variante de productie si aceiasi varianta de proprietate egala, S/n+1, si lucratorii si viitorul proprietar au o retributie corecta confom atat propretatii cat si muncii ,...

Aici mi se pare mie că echivalezi produsul cu bani. Ție nu ți se pare?

[atanasu]

Special produsul este conventional la totii: grau, in plus consider ca doar toti lucreaza si traiesc cu totii cu grau. este vorba doar de o echivlare in procul de repartitie sau o comparatie intre o situatie parametrica sau alta.
Ce-ati invatat voi la scoala? Stiti toate complicateniile si nu aveti notiuni elementare. Cand si unde ai facut liceul si cum l-ai terminat?
Dar si la medici rationamnte paametrice cred ca intra in procesul de diagnoza caci doar aici s-au fcut primel programe expert la sarsitul secolului trecut care au fost abc-ul AI(IA)

Nota/ 27.09.2023 :O sa completez si tabelele date inainte.