Bozonul Higgs

[Sieglind]

Pe 4 ianuarie, Lawrence M. Krauss a "prevestit" pe Twitter două mari descoperiri pentru 2016 – o nouă particulă la LHC şi confirmarea undelor gravitaţionale.  

2016 could bring two discoveries that would color fundamental physics in 21st century: New particles at LHC, and Gravitational waves at LIGO

https://twitter.com/LKrauss1/status/684065086328016896

Ştia el ce ştia:


Surescitare mare in lumea fizicii, datele CERN sugereaza descoperirea unei noi particule

http://science.hotnews.ro/stiri-stiinte_fundamentale-20875237-surescitare-mare-lumea-fizicii-datele-cern-sugereaza-descoperirea-unei-noi-particule-daca-dovedeste-adevarat-este-gradul-zece-scara-richter-fizicii.htm

http://www.nature.com/news/hints-of-new-lhc-particle-get-slightly-stronger-1.19589

Să fie oare un "văr" mai durduliu al bosonului Higgs?  


If the excess is a genuine sign of a particle, it would most probably be a boson — a type of particle typically associated with one of the fundamental forces — that no one had predicted. Physicists at the LHC and elsewhere say that such a discovery would be the most important in particle physics since at least 1975, when the unexpected τ lepton was discovered. By contrast, the Higgs boson, discovered in 2012, was predicted by the standard model of particle physics. "It would be the first detected in a collider experiment beyond the standard model".

[atanasu]

"Ambele(masuratori- nota mea) au dat indicii catre existenta unei noi particule, de 15 ori mai masiva decat un atom de fier.
De 15 ori mai masiva?

[atanasu]

Aici pentruca este ultimul fir de care te-ai interesat si pe care vad ca te-am si intrebat ceva(uitasem asta)
Te-am intrebat ceva de care si uitasem dar am ajuns aici cautandu-te pentru altceva  si sa-ti explic:
Harap  Alb, aproape singurul din userii de pe aici, care chiar m-a ajutat pe firul deschis de Mircea Hodor anul trecut,referitor la Big-Bang si care azi este sustinut doar de mine, intucat din pacate se pare ca a fost parasit de el n cele din urma, el care era intersat doar de teori personale(poate gresesc)  iar eu am continuat firul caci nu doresc sa nu termin bine rau ceva inceput si pentru care am mulcit mult(in primul rand pentru mine fiind chiar intersat de cestiune). asadar Harap Alb intr-o ultima postare in care mi-a raspuns la o intrebare pusa direct de mine, mi-a spus ca el a cam renuntat sa combata pe aici si mi-a indicat alte doua linkuri,  sa le spun forumuri(nu stiu exact cum sa folosesc acesti termeni ). Asta spune el,pentruca acest forum este pe cale de disparitie si atunci lucru foarte, foarte regretabil si cautand sa vad ceva despre aceasta situatie pe la moderatori am ajuns pe un fir inchis(de aceea postez aici) intitulat :  Ce faceţi cu forumul?  unde si tu ai intervenit in apararea acestuia.
Asa ca repet si eu intrebarea  daca tu stii ceva mai mult?
Numai bine

PS Acolo ai prezentat un top 10 al celor mai comentate teme desigur ca exista o corelatie cu vechimea lor dar cred ca merita si un top 10 al viziteor(citirilor) de care se bucura o tema. Ma bucur sa constat ca tema la care combat in mod special desi nu este comentata (de fapt chiar eu am cerut rabdare si doar eventual ajutor cum mi-a dat H.A.)intr-un an a depasit 35000 de vizualizari si continua in ritm multumitor chiar daca doar eu o mai readuc in atentie.
Apropo ma apropii de final.

[Nilak]

Nu cred ca exista o legatura intre bozonul lui Higgs si masa unei particule. Mie imi par fabulatii care se indeparteaza mult de adevar.

Intre masa de repaus, masa de miscare si energie nu exista nicio diferenta. Fotonii cu moment orbital OAM, sunt un indiciu foarte solid. Masa de repaus e o aparenta.

Excitatiile in campul electromagnetic sunt la baza oricarei structuri din spatiu.

Campurile E si H sunt excitate la 90 de grade iar directia de propagare la 90 de grade pe planul acestor vectori, dicteaza sageata timpului. Acestea permit constituirea oricarei structuri cu caracteristici de particula din univers.



Mecnismul de generare a masei este explicat in lucarea mea expusa pe vixra.org
http://vixra.org/abs/1612.0239

[atanasu]

Acesta fiind un topic despre bozonul Higgs cred ca aici trebue sa anunt un articol recent al lui Adi( fizician Adrian Buzatu  parintele acestui forum) si care desigur prin introducerea nivlelor de precizie in evaluarea unui experiment in raport de o teorie sau poate mai degraba invers intereseaza si topicul pe car combat in mod special in legatura cu Teoria Big Bangului si a modelului Standard asupra universului adica asupra materiei si energie(care de fapt una sunt)
Anunt acestea desigur felicitandu-l cu multa simpatie si chiar afectiune pe Adi chiar daca ne-a parasit de ceva vreme adica de cand in ultimul sau mesaj din 14 martie 2013 confirma indubitabil existenta si descoperirea bosonului Higgs si va indic linkul cu articolul cald inca al lui Adi:

http://www.contributors.ro/cultura/experimentul-atlas-de-la-cern-face-un-mare-pas-inainte-spre-observarea-bosonului-higgs-care-se-dezintegreaza-in-doi-quarci-bottom-h-bb/#comment-317761

[atanasu]

Azi 22.02.2022 dar nu si la ora norocosa 22.22/02.02.2022
Nu stiu daca am mai scris deja, dar legat de niste sustineri ale mele am explicat ca pana in 2013-2014 despre Bozonul Higgs sa putea vorbi doar ca despre o ipoeza teoretica iar azi dupa descoperirea sa experimentala la CERN si Adi Buzatu stie despre ce vorbesc,  cu adevarat se poate discuta  despre o teorie bine stabilita motiv pentru care si Higgs a  primit alaturi de experimentatori premiul Nobel.
Tot asa poate se va putea poate vorbi in viitor si despre ipoteza  mea privind speciatia animalelor superioare cu aplicatie mitologica la Adam si Eva(mitul biblic in care Eva pare a fi clona lui Adam aduica un geaman homozigot doar ca de sex opus!?) .

[atanasu]

Dle Adrian Buzatu,dle Iosif Asturian, dlor fosti modertori ai formului  disparuti de mai demult de pe aici pentru voi redeschid act fir pcial al lui Adi Buzatu.
In cinstea lui Adrian Buzatu, creatorul, pe cand era student la fizica, al acesui forum dat 
cadou acestui sit: scientia.ro (si bine a facut) care a devenit un fel de Think thank stiintific romanesc benevol(https://en.wikipedia.org/wiki/Think_tank ,unde de la idei fantasmagoric de tip perpetuum mobile si pana la discutii  bine acoperite documentar se pot vedea multe lucruri si idei deosebite.
Acest forum a cam cazut de acum in desuetudine, nu mai sunt "contributori" remarcbili si este sufcient sa-i vedeti ce multe si dosbite cntributii intrveneau in anii de pana in 2014-2016  si consider ca ar fi mare pacat sa dispara  si macar Arhiva lui ar trbui cumva mentinuta  si astfel salvata.
Desigur ca sunt multi  cei care si-au facut copii dupa articolele de aici, dar Arhiva integrala a acetui blog atat  de bine organizat de admini (si il numesc acum pe dl Iosif  Asturian care are si o carte deosebita in limba romana, gratuita pe scientia.ro) si care ar  trebui pastrata,  accesibila macar cercetatorilor de istorie a stiintei din viitor si poate ca la inchidere sa fie chiar si donata  Biliotecii on line a Academiei Romane si nu numai.
Redeschid firul inchis in anii 2015-017 itrucat am obsvat cu multa  intarziere un artcol din 2017 si 2018 al lui Adi referitor la evolutil problemelor ridicate de  descoperirea la CERN in 2012 a bosonuli Hggs la care si el a contribuit:

Scrie Adi in Contributors in  iulie 2017 la https://www.contributors.ro/experimentul-atlas-de-la-cern-face-un-mare-pas-inainte-spre-observarea-bosonului-higgs-care-se-dezintegreaza-in-doi-quarci-bottom-h-bb/#comment-317761 pe scurt :
 ...Când cele șase analize au fost combinate într-un singur articol, s-a obținut pentru prima dată indicii puternice despre existența bosonului Higgs in general, si despre H->bb în particular. Indicii puternice (evidence for) înseamna ceea ce fizicienii numesc "trei sigma", adică o șansă de a ne înșela de cam unu la mie. Pentru o descoperire, fizicienii așteaptă borna kilometrică denumită "cinci sigma", adică o șansă de a se înșela de cam unu la un milion! Cei trei sigma erau observați în jurul unei valori a masei bosonului Higgs de cam 135 de unități de masă denumite giva electron volți (GeV). Era primăvara lui 2012...
Bosonul Higgs a fost descoperit în iulie 2012, acum cinci ani. Masa sa a fost măsurată precis la 125 GeV. Ori la această valoare, experimentele combinate ale laboratorului Fermilab mai ofereau doar 2,8 sigma. Coborând astfel sub sub pragul psihologic de 3 sigma pentru indicii puternice. Si nu mai erau indicii puternice pentru H->bb.Ei bine, dupa cinci ani, acest prag de 3 sigma a fost depășit iarăși, in prezentarea de ieri de la EPS 2017! Experimentul ATLAS de la CERN, de unul singur, într-o analiză de date efectuată de 59 din cei cam 3,000 de membri ai săi, între care și de autorul acestui articol, a obținut 3.5 sigma, folosind datele colectate în 2015 și 2016!
Experimentul CMS încă nu a publicat rezultate din 2015 și 2016, dar este așteptat să o facă în curând.
Si revine dr.fiz. Adrian  Buzatu  In 28 augut 2018 scriind la :
https://accentmontreal.com/descoperire-majora-cern-a-observat-o-dezintegrare-indelung-cautata-a-bosonului-higgs, acest articol pe care il redau integral aici :
La șase ani de la descoperirea sa, bosonul Higgs a fost în sfârșit observat dezintegrându-se sau descompunându-se în alte particule fundamentale denumite cuarci bottom
Descoperirea a fost realizată independent atât de colaborarea ATLAS, cât și de colaborarea CMS. Ambele colectează și analizează date din coliziunile de particule produse de Marele Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider, sau LHC). Ambele și-au anunțat rezultatele în data de 28 august 2018, la CERN, în acord cu teoria actuală a fizicii particulelor (Modelul Standard), care spune că peste tot în Univers, chiar și în spațiul vid din Cosmos, mai există totuși ceva: un câmp cuantic care, prin intermediului particulei Higgs (bosonul Higgs), dă masă particulelor elementare. Acest rezultat confirmă că același mecanism dă masă și cuarcilor bottom. 

Modelul Standard al fizicii particulelor prezice că în aproape 60% din timp, bosonul Higgs se dezintegrează într-o pereche de cuarci bottom. Cuarcul bottom face parte dintr-o serie de șase tipuri de cuarci. Este al doilea cel mai greu, după cuarcul top. Verificarea experimentală a acestei predicții a fost considerată crucială. Rezultatul experimental putea confirma și mai mult teoria Modelului Standard, care prezice că un câmp Higgs ce se află peste tot în Univers conferă masă cuarcilor și altor particule elementare, sau putea dărâma din temelii Modelul Standard, revelând existența unor fenomene fizice noi (new physics), care ar echivala cu o revoluție în fizica particulelor.
Observarea dezintegrării de boson Higgs în doi cuarci bottom nu e nici pe departe ceva ușor. Dovadă că au trecut șase ani de la descoperirea bosonului Higgs până la această observare experimentală. De unde vine dificultatea? Există multe moduri în care cuarcii bottom sunt produși în coliziunile proton-proton de la LHC. De aceea este greu de separat ,,semnalul" format din bosoni Higgs dezintegrându-se în cuarci bottom, de ,,zgomotul de fond" format din cuarci bottom care nu provin din bosonul Higgs. În schimb, când bosonul Higgs a fost observat acum șase ani, a fost observat dezintegrându-se în particule în care se dezintegrează de fapt mult mai rar, de exemplu în doi fotoni, acest semnal rar fiind mult mai ușor de identificat într-un zgomot de fond mult mai mic.
Pentru a extrage semnalul, colaborările ATLAS și CMS au combinat fiecare datele colectate în prima și a doua perioadă de colectare de data de la LHC. Acestea sunt denumite Run-1 (la o energie de masă de 7 TeV în 2011 și apoi 8 TeV în 2012) și Run-2 (la o energie de masă de 13 TeV, între anii 2015 și 2017). Apoi au folosit metode complexe de analiză pentru a analiza aceste mari cantități de date.
Drept rezultat, atât ATLAS cât și CMS au observat producerea bosonului Higgs urmată de dezintegrarea în doi cuarci bottom cu o importanță statistică de mai bine de cinci devieri standard (significance of 5 sigma). Mai mult, ambele echipe au măsurat o rată a dezintegrării care este în acord cu Modelul Standard, în limita preciziei experimentale de acum.
Potrivit directorului experimentului ATLAS, Karl Jacobs, ,,această observare este o reușită foarte importantă în explorarea bosonului Higgs. Arată că atât ATLAS și CMS au obținut o înțelegere profundă a datelor, precum și un control al zgomotului de fond care întrece orice așteptare. Cu acest rezultat, ATLAS a observat că bosonul Higgs interacționează cu toate particulele din generația cea mai masivă (a treia), atât cuarci cât și leptoni (adică leptonul tau, fratele mai mare al electronului). Dar ATLAS a observat totodată și bosonul Higgs produs în toate mecanismele majore în care poate fi produs (patru la număr, ultimul observat fiind producerea bosonului Higgs împreună cu un boson W sau Z)."
La rândul său, directorul experimentului CMS, Joel Butler, și-a expus următorul punct de vedere: ,,De la momentul când un singur experiment a observat acum un an bosonul Higgs dezintegrându-se într-o pereche de leptoni tau, CMS, împreună cu ATLAS, a observat interacţia bosonului Higgs cu cei mai grei fermioni: leptonul tau, cuarcul top și acum cuarcul bottom. Ce ne-a permis să obținem acest rezultat mai devreme decât ne așteptam au fost performanța deosebită a acceleratorului de la CERN, LHC, și folosirea tehnicilor de inteligență artificială pentru învățare automată." (machine learning).
Pe măsură ce se vor analiza și mai multe date (precum cele colectate chiar acum, în 2018), cele două experimente vor îmbunătăți precizia acestor măsurători, dar și a altora, și vor căuta să descopere sau să observe dezintegrările prezise pentru bosonul Higgs și în perechi de fermioni mai puțin masivi, adică în muoni, care sunt alți frați mai mari ai electronilor, dar mai ușori decât leptonii tau. Ambele experimente vor fi mereu atente la posibilele deviații subtile de la teoria actuală pe care datele le-ar releva, ce ar sugera prezența unor fenomene noi, dincolo de Modelul Standard.
Încheiem cu cuvintele directorului CERN pentru cercetare și computing, Eckhard Elsen: ,,Experimentele continuă să studieze bosonul Higgs din ce în ce mai îndeaproape.  Bosonul Higgs devine o unealtă cu care se caută fenomene noi în fizică. Aceste rezultate frumoase sunt totuși rezultate timpurii în planurile pe termen lung ale CERN-ului pentru acceleratorul LHC. LHC va fi actualizat pentru a îmbunătății considerabil cantitatea de date colectate (statistica). Metodele de analiză au obținut precizia necesară pentru a explora detaliat toate cazurile posibile de interacții între particule. Sperăm ca aceste măsurători de precizie să descopere fenomene fizice noi din deviații mici, subtile, față de Modelul Standard." 
PS Si ca o completare pentru a aduce la zi informatiile citam https://en.wikipedia.org/wiki/Higgs_boson
unde gasim cele mai recente indicati ibliografic la nivl 2022 si 2023:

Astfel :În modelul standard, bosonul Higgs este un boson scalar masiv a cărui masă trebuie găsită experimental. Masa sa a fost determinată a fi 125,35±0,15 GeV/c2 de către CMS (2022) și 125,11±0,11 GeV/c2 de către ATLAS (2023).
Este singura particulă care rămâne masivă chiar și la energii foarte mari. Are spin zero, paritate egală (pozitivă), fără sarcină electrică și încărcătură de culoare și se cuplează cu (interacționează cu) masă.[13] Este, de asemenea, foarte instabil, degradându-se în alte particule aproape imediat prin mai multe căi posibile.

Si foarte important: Bosonul Higgs validează Modelul Standard prin mecanismul de generare de  masă. Pe măsură ce se fac măsurători mai precise ale proprietăților sale, pot fi sugerate sau excluse extensii mai avansate. Pe măsură ce sunt dezvoltate mijloace experimentale de măsurare a comportamentelor și interacțiunilor câmpului, acest domeniu fundamental poate fi mai bine înțeles. Dacă câmpul Higgs nu ar fi fost descoperit, modelul standard ar fi trebuit modificat sau înlocuit.

Legat de aceasta, există în general credința în rândul fizicienilor că este probabil să existe o fizică ,,nouă" dincolo de Modelul Standard, iar Modelul Standard va fi extins sau înlocuit la un moment dat. Descoperirea lui Higgs, precum și numeroasele coliziuni măsurate care au loc la LHC, oferă fizicienilor un instrument sensibil pentru a căuta în datele lor orice dovezi că modelul standard pare să eșueze și ar putea oferi dovezi considerabile care să-i ghideze pe cercetători în viitoarele dezvoltări teoretice.
Iar la bibliografia citata cu nr 1 gasim in  21 dec. 2023 · Cu noua măsurătoare a bosonului Higgs, cea mai precisă făcută vreodată fizicienii pot testa predicțiile Modelului Standard al Fizicii Particulelor  Deci vom reveni la boson cand vor apare si aceste ultime testari al Modelului Standard dar pana atunci postam si oice apare semnificativ in fizica particulelor 
 

[atanasu]

Asa cum am spus adaug ceva si in campul fizicii particulelor:

" O noua forta fundamentala?

apr 2021: https://evz.ro/experimentul-muon-g-2-da-fiori-oamenilor-de-stiinta-dovezi-puternice-cu-privire-la-o-noua-forta-a-naturii.html
...Experimentul, dsfășurat la Laboratorul Național de Accelerare Fermi (Fermilab) din Batavia, Illinois, caută semne ale unor noi fenomene fizice prin studierea comportamentului particulelor sub-atomice numite muoni....Muonul este una dintre aceste particule fundamentale; este similar cu electronul, dar de peste 200 de ori mai greu
....O a cincea forță fundamentală ar putea ajuta la explicarea unora dintre marile enigme ale Universului pe care oamenii de știință le-au cercetat în ultimele decenii.
...De exemplu, observația că expansiunea Universului este accelerată a fost atribuită unui fenomen misterios cunoscut sub numele de energie întunecată. Dar alți cercetători au sugerat că aceasta ar putea fi dovada unei a cincea forțe a naturii, scrie BBC .
.......Totuși, rezultatele nu sunt considerate încă concludente. În prezent, există o șansă din 40.000 ca rezultatul să fie doar o coincidență statistică - echivalând cu un nivel statistic de încredere descris ca 4.1 sigma. Pentru a considera concludentă o descoperire este necesar un nivel de 5 sigma, sau o șansă din 3,5 milioane ca observația să fie o coincidență

https://en.wikipedia.org/wiki/Muon_g-2
iunie 2024
Muon g − 2 (pronounced "gee minus two") is a particle physics experiment who began at CERN in 1959 at Fermilab to measure the anomalous magnetic dipole moment of a mu onto a precision of 0.14 ppm,[1] which is a sensitive test of the Standard Model.[2] It might also provide evidence of the existence of new particles.
Muonul, ca și fratele său mai ușor, electronul, acționează ca un mic magnet. Parametrul cunoscut sub numele de ,,factorul g" indică cât de puternic este magnetul și viteza de rotație a acestuia într-un câmp magnetic aplicat extern. Această viteză de rotație este măsurată indirect în experimentul Muon g−2.
Valoarea lui g este puțin mai mare decât 2, de unde și numele experimentului. Această diferență față de 2 (partea ,,anomală") este cauzată de contribuții de ordin superior din teoria câmpului cuantic. Măsurând g−2 cu mare precizie și comparând valoarea sa cu predicția teoretică, fizicienii vor descoperi dacă experimentul este de acord cu teoria. Orice abatere ar indica particule subatomice încă nedescoperite care există în natură
Pe 9 iulie 2023, colaborarea Fermilab a încheiat experimentul după șase ani de colectare a datelor. Rezultatele inițiale (pe baza datelor din primul an de funcționare a experimentului) au fost publicate pe 7 aprilie 2021.
Rezultatele din primii trei ani de preluare a datelor au fost anunțate în august 2023. Rezultatele finale, bazate pe cei șase ani de colectare a datelor, sunt planificate să fie publicate în 2025.


Cronologie[modifica]
The muon, like its lighter sibling the electron, acts like a tiny magnet. The parameter known as the "g factor" indicates how strong the magnet is and the rate of its gyration in an externally applied magnetic field. It is this rate of gyration that is indirectly measured in the Muon g − 2 experiment.
The value of g is slightly larger than 2, hence the name of the experiment. This difference from 2 (the "anomalous" part) is caused by higher-order contributions from quantum field theory. In measuring g − 2 with high precision and comparing its value to the theoretical prediction, physicists will discover whether the experiment agrees with theory. Any deviation would point to as yet undiscovered subatomic particles that exist in nature.[6]
Pe 7 aprilie 2021, au fost publicate rezultatele experimentului run 1: aμ = 0,00116592040(54). Noile rezultate experimentale medii mondiale anunțate de colaborarea Muon g−2 sunt: ��factorul g: 2,00233184122(82), moment magnetic anormal: 0,00116592061. Rezultatele combinate de la Fermilab și Brookhaven arată o diferență față de teorie la o semnificație de 4,2 sigma (sau abateri standard), ușor sub 5 sigma pe care fizicienii particulelor o cer pentru a revendica o descoperire, dar încă dovezi ale unei noi fizici. Șansa ca o fluctuație statistică să producă rezultate la fel de izbitoare este de aproximativ 1 la 40.000
Preluarea datelor s-a încheiat pe 9 iulie 2023, când colaborarea a oprit fasciculul de muoni, concluzând experimentul după șase ani de colectare a datelor. La 10 august 2023, au fost anunțate rezultatele din runda 1, 2 și 3 (adică primii trei ani de preluare a datelor), dând o nouă medie mondială de aμ = 0,00116592059, reprezentând o îmbunătățire de doi în factorul de eroare din rezultatele din 2021. Deși acest rezultat experimental este o abatere de 5,1 sigma față de predicția teoriei modelului standard din 2020, diferă doar cu aproximativ 1 sigma de predicția obținută de calculele recente ale rețelei. Această discrepanță între experiment și teorie este în studiu suplimentar.
The final results, based on the full six years of data-taking, are planned to be released in 2025.

[atanasu]

Si o ultima potare ref. la bosoni dar nu la bosonul Higgs si aparuta pe situl dlui Sfetcu :

https://www.telework.ro/ro/bosoni-w-si-z/?srsltid=AfmBOoqqx7qF9is7GIMzVIDFrgEc73xFaDQMKQLbzKFAA383ETuKjGLq
Bosonul W este o particulă elementară având o sarcină electrică de doar ± 1, o masă de 80,4110 GeV (aproximativ de 80 de ori masa protonului), și isospin slab. Există trei tipuri de bosoni W: încărcate pozitiv, negativ, (antiparticule unul faţă de celălalt), şi bosonul Z, care nu are sarcină. Descoperirea bosonului W a avut loc în 1983, în timpul unei serii de experimente bazate pe acceleratoare, efectuate de către Carlo Rubbia și Simon Van der Meer, care lucrează la laboratorul CERN. Pentru eforturile lor, ei au primit Premiul Nobel, un an mai târziu.
Bosonii W și Z mediază forța nucleară slabă. Bosonul W este cel mai bine cunoscut pentru medierea reacțiilor de dezintegrare nucleară (fisiune).

[mariuslvasile]

E bine ca au premit premiul Nobel ca altfel nu stiu ce ne faceam...ramaneam fara bosoni, fotoni, si bulioni gluoni care ne tin legati la nivel subatomic. Ne dezintegram cu totii practic. Sau incepeam sa levitam ca nu aveam masa de la bosonul lui higgs. Noroc ca a inventat el un camp divin din care rasare particula divina ca altfel faceam pluta in aer. Omu' chiar e dumnezeu.

[atanasu]

https://www.telework.ro/ro/ce-este-un-inginer/?unapproved=111256&moderation-hash=8c4dbbb7cd725ef47c67cf93fffb1383#comment-111256
ion adrian 25/11/2024 |
Comentariul dvs. așteaptă să fie moderat.
Eu sunt si inginer dar ma consider mai degraba cercetator desi acestea doua merg impreuna.
In anul unu de politehnica am scris un articol la gazeta universitatii in care spuneam ca inginerul rapunde la intrbarea CUM? pe cand cercetatorul la intrebarea DECE?. Cati l-au ineles? Cred ca rectorul meu de atunci prof. Cristofor Simionescu cu sguranta daca l-a vazut.

[calahan]

Atanasu
Este de mirare ca acei cercetatori de la CERN au descoperit particula care da masa particulelor, fara sa stie macar ce este parametrul fizic masa. Eu am aratat ca parametrul fizic masa este, ca toate marimile fizice, o masura scalara a miscarii si este data de produsul dintre acceleratia normala si suprafata care inchide sursa de miscare. La fel putem spune ca cercetatorii nu au habar de esenta fizica a fortelor de care pomenesc. Esenta fizica a fortelor este tot o masura a miscarii, este o marime vectoriala care este nascuta din deosebirea de miscare dintre doua sisteme si este data intotdeauna de produsul dintre o suprafata S si presiunea p exercitata pe acea suprafata. F=p.S. Iar presiunea p este data de patratul acceleratiei normale la suprafata. p=a².   F=a².S=(L/T²).(L/T²).L²=L⁴/T⁴=v⁴. Acestea sunt chestiuni care nu sunt scrise in tratate, in manuale, sau in revistele de specialitate.