Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

Ce este sociologia?

Creat de sumalan dorin, Aprilie 16, 2010, 09:49:00 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

sumalan dorin

Sociologia îşi propune să studieze societatea, adică problemele
oamenilor, viaţa lor în societate, structurile şi instituţiile
sociale şi evoluţia lor. Toţi avem o anumită percepţie asupra
societăţii şi asupra raporturilor acesteia cu indivizii.
Termenii de individ şi societate au un sens destul de precis
în cunoaşterea comună. De pildă, o anchetă efectuată într-un
orăşel canadian, cu privire la relaţiile sociale şi afective ale
locuitorilor, a relevat că, la nivelul simţului comun, societatea se
reduce la vecinătate, la familia şi rudele care trăiesc în apropiere.

Pentru alţi indivizi, însă, societatea înseamnă ,,lumea largă",
accesul la alte culturi şi o experienţă diversificată.
În consecinţă, diferitele medii sociale percep diferit
societatea. Ceea ce este evident pentru unul nu este la fel de
evident pentru celălalt şi invers.
Naşterea sociologiei, ca ştiinţă, a însemnat punerea sub
semnul întrebării a simţului comun în abordarea şi interpretarea
fenomenelor şi proceselor cu care suntem confruntaţi zilnic. De
asemenea, ea a pretins adoptarea unei atitudini prudente, dacă nu
chiar de respingere totală, faţă de intuiţie, speculaţie, superstiţie,
mit etc. Sociologia, atrăgea atenţia Emile Durkheim (1974) în
prefaţa la lucrarea sa Regulile metodei sociologice, ,,nu trebuie
să consiste într-o simplă parafrază a prejudecăţilor tradiţionale,
ci să ne facă să vedem lucrurile altfel de cum apar omului de
rând; căci obiectul fiecărei ştiinţe este de a face descoperiri şi
orice descoperire deconcertează mai mult sau mai puţin opiniile
acceptate". El cerea, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, ca
sociologia să devină asemenea oricărei ştiinţe, îndemnând la
despărţirea de cunoaşterea spontană. În prezent, tot mai mulţi
sociologi se pronunţă pentru distanţarea cunoaşterii teoretice de
cunoaşterea spontană.
Definită, în mod esenţial, ca ,,studiul explicativ şi comprehensiv
al realităţii sociale în totalitatea ei, adică a unei
realităţi sui-generis, precum şi a unor părţi, fenomene şi procese
ale acestei realităţi în legăturile lor multiple, variate şi complexe
cu întregul" (Achim Mihu, 1992), sociologia oferă răspunsuri la
problemele care ne preocupă, avându-şi temeiul în datele şi
faptele strânse printr-o cercetare sistematică, directă sau puse la
dispoziţie de alte ştiinţe, analizate şi interpretate în conformitate
cu anumite cerinţe riguros determinate.
Din această succintă caracterizare a obiectului sociologiei
rezultă că ea este o ştiinţă şi, în acelaşi timp, o conştiinţă de un
tip aparte.
A. Ce reprezintă ştiinţa?
Ştiinţa este ,,folosirea metodelor sistematice de investigare
empirică, analizarea datelor, gândirea teoretică şi exprimarea logică a
argumentelor, pentru a forma un ansamblu de cunoştinţe despre un
subiect anume" (Antohny Giddens, 2001). Conform acestei definiţii,
sociologia este un demers, o întreprindere ştiinţifică. Ea presupune
metode sistematice de investigare empirică, analiza datelor şi
formularea de teorii în lumina evidenţei şi a argumentelor logice.
Sociologia – ştiinţă a societăţilor moderne şi
contemporane
Deşi nu există un acord unanim în ceea ce priveşte perioada
constituirii sociologiei ca ştiinţă a societăţii (lat. socius =
,,social", gr. logos = ,,ştiinţă"), cei mai mulţi istorici ai sociologiei
consideră că aceasta s-a născut odată cu maturizarea societăţii
capitaliste, în secolul al XIX-lea, deci înlăuntrul epocii moderne
şi se înscrie în efortul mai amplu al filosofiei occidentale de a
elabora o etică socială seculară, raţională. Prin urmare,
sociologia apare ca unul din rezultatele procesului de făurire a
modernităţii, ea fiind ştiinţa care îşi asumă explicit ca obiect de

studiu şi cercetare noua realitate social-istorică pe care o reprezintă
lumea modernă.
Cu toate acestea, meditaţia asupra societăţii, caracteristică
perioadei imediat anterioare, este apreciată ca fiind sociologică,
deşi ea ar aparţine protosociologiei, în care sunt incluse elaboratele
teoretice ale unor filosofi, istorici, teologi sau reprezentanţi
ai unor ştiinţe ale naturii. Se consideră ca reprezentanţi ai
protosociologiei: Montesquieu şi Rousseau, în Franţa; Hobbes,
Hume, Locke, Ferguson şi Smith, în Anglia; Machiavelli, în
Italia; I.H. Rădulescu, S. Bărnuţiu, M. Kogălniceanu, în România.
Dacă protosociologia stabileşte originile sociologiei în
epoca Renaşterii, există şi opinii potrivit cărora istoria gândirii
sociologice se extinde până la filosofia socială a Antichităţii,
Aristotel, Platon sau Abd er - Rhaman Ibn Khaldoun fiind, astfel,
consideraţi ca ,,adevăraţii" întemeietori ai sociologiei.
La limită, există şi o a treia teorie despre originile sociologiei.
Aceasta consideră că sociologia n-a apărut decât la
sfârşitul secolului al XIX-lea şi mai mult în secolul al XX-lea,
ca analiză sociologică, identificată după două criterii:
a) existenţa unei concepţii precise despre societate, ca
obiect de studiu al sociologiei, distinsă în mod categoric de stat
sau de domeniul politic în general;
b) elaborarea ideii de societate prin apeluri la analiza
structurii, sistemelor şi instituţiilor sociale.
Altfel spus, dacă istoria gândirii sociologice cuprinde
întreaga evoluţie a concepţiilor despre societate din Antichitate
şi până în prezent, istoria analizei sociologice se referă doar la
teoria sociologică apărută la sfârşitul secolului al XIX-lea şi
începutul secolului al XX-lea.
De altfel, Alex Inkeles (1964) crede că există trei căi ce duc
spre definirea sociologiei: istorică (Ce au spus fondatorii ei?),
empirică (Ce fac sociologii contemporani?) şi analitică (Ce
sugerează raţiunea?). Fiecare cale are, însă, limitele ei. Pentru a
nu fi unilaterali în determinarea sociologiei trebuie să urmăm

toate cele trei căi menţionate, încercând, în acelaşi timp, să
diminuăm slăbiciunile specifice lor. Astăzi, o atenţie aparte se
acordă căii analitice, considerată ca fiind fundamentală.
Charles-Henry Cuin şi François Gresle (2002) apreciază că
sociologia este rezultanta Revoluţiei, pe care ,,doar Occidentul
a trăit-o" şi care îşi datorează dezvoltarea ,,unui ansamblu de
condiţii intelectuale, sociale şi instituţionale" ce rămân să fie
încă descifrate.
În fapt, procesul de constituire a sociologiei ca ştiinţă a fost
expresia unor necesităţi de ordin social-pragmatic, politic şi
teoretic, generate de naşterea şi dezvoltarea societăţilor industriale,
de maturizarea societăţii capitaliste, de problemele noi,
social-umane, care capătă amploare în epoca modernă şi
contemporană. Alain Touraine (1965) scria că ,,Sociologia s-a
născut din revoluţia industrială. Dacă filosofia politică, a cărei
influenţă asupra sociologiei a rămas întotdeauna considerabilă,
are o istorie mai lungă, nu se poate contesta că puternica răvăşire
produsă de apariţia industriei mecanizate – mai întâi, în Anglia,
apoi în cele mai multe din societăţile naţionale – a provocat o
dezvoltare fără precedent a gândirii şi a studiilor sociale,
stimulate de conştiinţa necesităţii de a putea sesiza aproape
imediat cauzele schimbărilor sociale".
Transformările care au condus la formarea lumii moderne
(a modernităţii) s-au desfăşurat pe multiple planuri:
• economic: industrializarea producţiei, dezvoltarea economiei
financiare, apariţia consumului de masă;
• social: procese de urbanizare rapidă şi masivă, cu
consecinţe importante pentru modul de a gândi şi de a realiza
controlul social, producerea unor ample mişcări demografice,
apariţia ,,maselor populare", apte a fi ideologizate şi implicate în
procese revoluţionare;
• politic: formarea statelor naţionale suverane, ca birocraţii
tot mai complexe, generalizarea controlului de stat asupra
societăţii, apariţia şi răspândirea ideologiilor liberale şi socialiste,
construirea sistemelor politice moderne;
• cultural: modificarea percepţiei şi a modalităţilor de
măsurare a spaţiului şi timpului, transformările profunde ale
proceselor de învăţământ şi educaţie, apariţia şi extinderea
sistemelor de comunicare în masă, dar şi a posibilităţii ca
acestea să fie utilizate în scopuri manipulatorii;
• spiritual: secularizarea progresivă a societăţii europene,
însemnând pierderea contactului, de către ample forme ale realităţii
social-politice, cu dimensiunea moral-religioasă şi căutarea
unor criterii de legitimare în filosofii seculare, în ştiinţă, privită ca
instrument al emancipării umane (Sandra Dungaciu, 2002).
Totodată, constituirea sociologiei, ca ştiinţă socială ,,pozitivă",
teoretică şi aplicativă, a fost rezultatul unei logici interne a
evoluţiei sistemului ştiinţelor sociale.
În ştiinţele socioumane şi comportamentale, formate deja
până la jumătatea secolului al XIX-lea, s-a acumulat o masă
enormă de date şi informaţii cu privire la diferitele laturi şi
aspecte ale vieţii sociale. Datele, informaţiile, descrierile
acumulate nu mai puteau fi integrate sau explicate prin metodele
oferite de filosofia istoriei sau filosofiile sociale. Pe de altă
parte, aceste colecţii de date şi informaţii nu constituiau, prin ele
însele, o alternativă la sistemele speculative, ele neputând reprezenta
o explicaţie teoretico-ştiinţifică a proceselor fundamentale
din societate, a genezei, structurii, dinamicii, legităţilor şi
funcţionalităţii lor. Era necesară, aşadar, în sistemul ştiinţelor, o
nouă construcţie teoretică, elaborarea unei ştiinţe, care să
studieze societatea în ansamblul ei, dar şi în diversitatea sa
concretă, în structura şi dinamica sa, o ştiinţă construită nu pe
cale speculativă şi moral-normativă, ci prin generalizarea datelor
concret-istorice şi integrarea lor într-un sistem conceptual şi
epistemologic specific.
Această nouă construcţie ştiinţifică, opusă atât idealismului
speculativ al filosofiei sociale tradiţionale, cât şi simplei descrieri
a societăţii, este sociologia.

De ce trebuie să ne preocupe Sociologia,de ce trebuie să ştim Sociologie? deoarece -sociologia ne învaţă ce este un indentitatea,care este rolul social şi individual al identităţii,cum se construieşte identitatea,ce este socializarea, ne învaţă ce este căsătoria,rudenia,ne spune ce este puterea ,de asemenea ne spune şi ce sunt instituţiile sociale cum ar fi:politică,stat democraţie ,partid politic,de asemenea ne mai spune şi despre organizaţii şi conducerea lor,în concluzie multe ne învaţă sociologia.

Adi

Salut! Ai compus tu acest text cu cuvintele tale? Asta se intelege din faptul ca ai scris un text fara sa spui ca este luat de undeva si sa pui linkul spre acel material, sa spui cine e autorul, care e cartea. Oricum, chiar daca ai spune astea, tot nu ai avea voie sa preiei mai mult decat 500 de caractere. Eu am cautat pe google text de al tau si am gasit acest document.

http://www.scribd.com/doc/6982803/An-I-an-1-Sociologie-Generala

Aici la Stiinta Azi luptam impotriva plagiatului. Nu ai voie sa pui pe forum text al altuia fara sa precizezi de unde este luat si fara sa ai acordul dumnealor. O solutie este sa scrii un sumar in cuvintele tale si sa spui ca documentul complet pe care il recomanzi este la siteul cutare, cu autorul cutare si linkul cutare.

Te rog asadar sa preciezi raspunsuri la intrebarile astea.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

sumalan dorin

da,recunosc este vina mea deoarece am "luat" informaţiile din carte "Sociologie Generală" -autor Carmen Furtună,fără să gândesc anticipat .Mulţumesc că mi-a fost atras atenţia,voi citi cu mai multă atenţie topicul în care s-a dezbatut tema plagiatului,ca pe viitor să numai fac greşeli.De asemnea voi face o sinteză a ceea ce cunosc din Sociologie şi voi posta pe forum, bineînţles cu propile cuvinte,mă voi exprima cum voi şti eu mai bine,iar dacă voi greşi,rog membri forumului să mă corecteze.

Adi

Citat din: sumalan dorin din Aprilie 17, 2010, 04:06:40 PM
da,recunosc este vina mea deoarece am "luat" informaţiile din carte "Sociologie Generală" -autor Carmen Furtună,fără să gândesc anticipat

Multumesc pentru raspuns. Ai gasit cartea in format electronic (pe internet) si ai dat copy paste, sau ai scris de mana textul copiind din carte?

Citat din: sumalan dorin din Aprilie 17, 2010, 04:06:40 PM
.Mulţumesc că mi-a fost atras atenţia,voi citi cu mai multă atenţie topicul în care s-a dezbatut tema plagiatului,ca pe viitor să numai fac greşeli.De asemnea voi face o sinteză a ceea ce cunosc din Sociologie şi voi posta pe forum, bineînţles cu propile cuvinte,mă voi exprima cum voi şti eu mai bine,iar dacă voi greşi,rog membri forumului să mă corecteze.

Multumim mult de intelegere.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

ariel55

Shumi draga, recunosc ca ai fost prea lung si nu am avut rabdare, decat sa recunosc niste refulari.Scuze.Data viitoare poate esti mai concis.
Lipsa umorului , pentru un om de stiinta este un dezastru personal!