Ştiri:

Vă rugăm să citiţi Regulamentul de utilizare a forumului Scientia în secţiunea intitulată "Regulamentul de utilizare a forumului. CITEŞTE-L!".

Main Menu

top 10 in chimie.

Creat de florin_try, Noiembrie 05, 2010, 06:32:23 PM

« precedentul - următorul »

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

florin_try

 Ma chinui sa compilez o lista cu TOP 10 descoperiri in chimie, ce sunt ce sunt asa de importante caci definesc insasi chimia ca stiinta.
Am dat search si pe internet, nu am fost insa de acord ce am gasit in acest sens prin diverse locuri on-line.

In lista compilata de mine am ajuns la 8. Mai imi trebuie vre-o 2. S-ar putea ca unele incluse de mine sa nu fie insa chiar asa de importante.
Listez lista mai jos in speranta ca voi primi opiniile altor forumisti ce sa mai includ (mai trebuie 2) sau ce sa scot din aceasta lista. Tnanks.

1.   Legea conservarii maselor, formulata de Lomonosov (1748) si Lavoisier (1772), care este un bilant al maselor pentru o reactie chimica, si spune suma maselor intrate in reactie este egala cu suma maselor produsilor de reactie. Lavoisier a reusit sa capteze si masoare gazele din reactii si a demonstrat ca insumand si gazele captate de el, bilantul se inchide perfect: ce intra este egal cu ce iese.
2.   Legea proportiilor simple data de Proust in1805, care spune ca in substantele chimice raportul intre elementele constituiente nu poate fi decit bine definit. De exemplu intr-un amestec de Fe si S poti avea Fe si S in orice proportie. In compusul chimic FeS, care e total diferit in proprietati de amestecul de Fe si de S, raportul intre atomii de Fe si S nu poate fi decit 1:1. Daca raportul ar fi diferit, sa zicem 2:3 ca in Fe2S3, atunci pur si simplu avem de a face cu alta substanta chimie. O variatiune a legii proportiilor simple e legea proportilor multiple, data de Dalton in 1808.
3.   Legea echivalentilor a lui Ritcher (1871), spune ca raportul compusii chimici reactioneaza in proportii bine definite, sau de la echivalent la echivalent. De exemplu daca are loc reactia Fe cu S sa formeze FeS, atunci raportul intre reactantii Fe si S e bine definit (1mol la 1 mol, sau mai bine spus 1 echivalent la 1 echivalent) si cantitatea de FeS formata e de asemeni bine definita.  Fara legea proprotiilor definite si a echivalentilor, nu am putea scrie o formula chimica sau rezolva o problema tipica de chimie de gimnaziu.
4.   Legea lui Avogadro (1811): spune ca numarul de molecule dintr-un mol de substanta este acelasi si este 6.023e23.
5.   Stabilirea periodicitatii in proprietati a elementelor chimice, si a tabelului periodic al elementelor chimice (Mendeleev, 1869).
6.   Electroliza si pilele electrice si in general descoperirea caci electricitatea poate induce reactii chimice, si invers, anumit reactii chimice pot genera electricitate. Humphry Davy si M Faraday au fost pionerii acestui domeniu. Fara electrochimie no mp3-player, i-pod sau cellular.....
7.   Experimentele lui Ratherfood (1909-1911) care au demonstrat structura atomului asa cum o stim azi (majoritatea masei atomului e concentrata intr-un volum f. mic numit nucleu) iar electronii orbiteaza in jurul nucleului la distante surprinzator (pentru vremea aceea) de mari de nucleu. Atomul lui Rutherfood nu e insa stabil conform electrodinamicii clasice, explicarea stabilitatii orbitelor electronului a dus mai tirziu la descoperirea mecanicii cuantice. 
8.   Descoperirea radioactivitatii si a radio-chimiei. Descoperirea ca unele elemente pot fi transformate in alte elemente datorita radioactivitatii. Sotii Curie au fost pionerii acestui domeniu. Fara radioactivitate nu am avea centrale electrice nucleare, raze X la spital, etc.


Adi

Buna initiativa.

Unele descoperiri pot fi considerate ori fizica, ori chimie.

Mai ar trebui analizate premiile Nobel de pana acum, ele ar arata descoperirile importante.

As mai adauga si descoperirea radioactivitatii artificiale, au luat premiul Nobel pentru chimie, desi e oarecum de fizica.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

florin_try

Punctul 7 (experimentul lui Rutherfood) l-as inlocui cu:
7) Punerea bazei chimiei teoretice moderne ce explica structura atomului/moleculelor si reactiile chimice pe baza mecanicii cuantice.
Poate unii nu vor fi de acord, dar eu cred ca punctul de plecare catre chimia moderna cuantica nu e modelul Bohr, ci un pic mai devreme, si anume experimentele si modelul propus de Rutherfood nu neaparat pentru ce explica modelul Rutherfood ci mai ales prin problemele pe care le ridica. Modelul Rutherfood arata ca atomul are "mult spatiu gol" si majoritatea masei atomului e concetrata intr-un volum f. mic. Conform experimentelor lui Rutherfood, electronii ar fi trebuit sa orbiteze in jurul nucleului insa conform electrodinamicii clasice acest gen de orbita e instabila caci o sarcina in miscare circulara ar pierde energie rapid. 
Mai departe, pasul critic pentru a explica rezultatele lui Rutherfood a fost facut probabil de Bohr? ? ? ? - care a postulat ca electronii pot ocupa doar anumite orbite in jurul nucleului.
Ceva mai tirziu a venit Schrödinger (prin 1926 parca) cu faimoasa lui ecuatie care arata ca folosind o functie similara cu cea a undelor din mecanica si opereaza asupra acestei unde cu operatori ce definesc energia cinetica si cea potentiala a interatiei nucleu-electron, se pot obtine valori proprii ce descriu corect starile energetice ale hidrogenului. 
Probabil asta sa fie si incepulul fizicii cuantice?
Si apropo de ecuatia de unda din formularea lui Schrödinger. Mie tot nu imi este clar care e natura acestui gen de unda. Pot intelege natura undei sonore, a celei electromagnetice caci e ceva fizic. Dar nu imi este clar care e natura fizica a undei din ecuatia de unda a lui Schrodinger. "What is waving"? - nu mai stiu cine , dar parca cineva asa a pus problema.

In fine, tot imi mai trebuiesc 2 puncte sa ajung la 10.

mircea_p

In unele cazuri din lista e mai greu de spus daca e vorba de chimie sau fizica.

In domeniul mai chimic as aduga cel putin doua, din sec 19:
- Sinteza ureei (Woehler) care a aratat ca substantele "organice" nu trebuie sa provina neaprat din organisme vii.
- Determinarea structurii benzenului (Kekule) .



florin_try


Pai chimia este o ramura a fizicii la urma urmei.

Cred ca imi scapa de ce descoperirea structurii benzenului a fost importanta. Probabil in contextul istoric de atunci?

Adi

Structura benzenului a pus bazele chimiei organice, adica chimiei vieti.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

chimistul

CitatPai chimia este o ramura a fizicii la urma urmei.

chimie - CHIMÍE s.f. Ştiinţă care studiază compoziţia, structura şi proprietăţile substanţelor, transformărilor lor prin regruparea atomilor componenţi, precum şi combinaţiile noi ale substanţelor rezultate în urma acestor transformări. – Din fr. chimie, lat. chimia. CHIMÍE s. chimie anorganică = chimie minerală; chimie biologică v. biochimie; chimie minerală v. chimie anorganică.


FÍZIC, -Ă, fizici, -ce, adj., subst. 1. Adj. Care se referă la corpul ființelor vii, în special la activitatea mușchilor, care aparține corpului ființelor vii, în special activității musculare. ♦ Care aparține simțurilor. Plăceri fizice. 2. S. n. Aspectul exterior al unei persoane; constituție naturală a unei persoane. 3. Adj. Care aparține materiei, privitor la materie; material; concret. ◊ Geografie fizică = ramură a geografiei având ca obiect studiul naturii suprafeței terestre și a mediului geografic. 4. S. f. Știință fundamentală din ciclul științelor naturii care studiază proprietățile și structura materiei, formele mișcării ei și legile generale ale fenomenelor naturii anorganice, precum și transformările reciproce ale acestor forme de mișcare. ♦ Manual care cuprinde elementele acestei științe. 5. Adj. Care aparține fizicii (4), privitor la fizică. – Din fr. physique.

un pic cam diferita chimia de fizica.

CitatStructura benzenului a pus bazele chimiei organice, adica chimiei vieti.

chimia vietii este biochimia dupa cunostintele mele si este putin mai complexa si complicata decat chimia organica. reactiile chimice au loc in prezenta unui catalizator/regulator (enzima si sunt dublu sens majoritatea). faptul ca cineva a sintetizat ureea ( molecula simpla) care ste si in organism a demonstrat ca se poate sintetiza si in afara lui. dar nu ca in organism unde eficienta este maxima. tocma din cauza asta inca nu se poate sintetiza ADN-ul intr-o ordine data si in 30 de minute cam cat dureaza. si prin metode clasice nu se va putea sintetiza niciodata. 


CitatMa chinui sa compilez o lista cu TOP 10 descoperiri in chimie, ce sunt ce sunt asa de importante caci definesc insasi chimia ca stiinta.
Am dat search si pe internet, nu am fost insa de acord ce am gasit in acest sens prin diverse locuri on-line.

In lista compilata de mine am ajuns la 8. Mai imi trebuie vre-o 2. S-ar putea ca unele incluse de mine sa nu fie insa chiar asa de importante.
Listez lista mai jos in speranta ca voi primi opiniile altor forumisti ce sa mai includ (mai trebuie 2) sau ce sa scot din aceasta lista. Tnanks.

1.   Legea conservarii maselor, formulata de Lomonosov (1748) si Lavoisier (1772), care este un bilant al maselor pentru o reactie chimica, si spune suma maselor intrate in reactie este egala cu suma maselor produsilor de reactie. Lavoisier a reusit sa capteze si masoare gazele din reactii si a demonstrat ca insumand si gazele captate de el, bilantul se inchide perfect: ce intra este egal cu ce iese.
2.   Legea proportiilor simple data de Proust in1805, care spune ca in substantele chimice raportul intre elementele constituiente nu poate fi decit bine definit. De exemplu intr-un amestec de Fe si S poti avea Fe si S in orice proportie. In compusul chimic FeS, care e total diferit in proprietati de amestecul de Fe si de S, raportul intre atomii de Fe si S nu poate fi decit 1:1. Daca raportul ar fi diferit, sa zicem 2:3 ca in Fe2S3, atunci pur si simplu avem de a face cu alta substanta chimie. O variatiune a legii proportiilor simple e legea proportilor multiple, data de Dalton in 1808.
3.   Legea echivalentilor a lui Ritcher (1871), spune ca raportul compusii chimici reactioneaza in proportii bine definite, sau de la echivalent la echivalent. De exemplu daca are loc reactia Fe cu S sa formeze FeS, atunci raportul intre reactantii Fe si S e bine definit (1mol la 1 mol, sau mai bine spus 1 echivalent la 1 echivalent) si cantitatea de FeS formata e de asemeni bine definita.  Fara legea proprotiilor definite si a echivalentilor, nu am putea scrie o formula chimica sau rezolva o problema tipica de chimie de gimnaziu.
4.   Legea lui Avogadro (1811): spune ca numarul de molecule dintr-un mol de substanta este acelasi si este 6.023e23.
5.   Stabilirea periodicitatii in proprietati a elementelor chimice, si a tabelului periodic al elementelor chimice (Mendeleev, 1869).
6.   Electroliza si pilele electrice si in general descoperirea caci electricitatea poate induce reactii chimice, si invers, anumit reactii chimice pot genera electricitate. Humphry Davy si M Faraday au fost pionerii acestui domeniu. Fara electrochimie no mp3-player, i-pod sau cellular.....
7.   Experimentele lui Ratherfood (1909-1911) care au demonstrat structura atomului asa cum o stim azi (majoritatea masei atomului e concentrata intr-un volum f. mic numit nucleu) iar electronii orbiteaza in jurul nucleului la distante surprinzator (pentru vremea aceea) de mari de nucleu. Atomul lui Rutherfood nu e insa stabil conform electrodinamicii clasice, explicarea stabilitatii orbitelor electronului a dus mai tirziu la descoperirea mecanicii cuantice.
8.   Descoperirea radioactivitatii si a radio-chimiei. Descoperirea ca unele elemente pot fi transformate in alte elemente datorita radioactivitatii. Sotii Curie au fost pionerii acestui domeniu. Fara radioactivitate nu am avea centrale electrice nucleare, raze X la spital, etc.

LOL. Si cu ce ti-au schimbat aceste descoperiri viata? Daca atomul nu este plan si este rotund s-a schimbat lumea? Daca s-a descoperit legea actiunii maselor obtii mai mult sau mai putin dintr-un produs? NU. Doar s-a "descoperit" ceea ce era si pana acum si ceea ce functiona.

Hai sa va dau eu cateva descoperiri care au dus lumea inainte:

- sinteza aspirinei - deschide era medicamentelor de sinteza
- sinteza amoniacului - deschide era ingrasamintelor chimice si papica pt toti din abundenta
- sinteza cauciucului -
- chimizarea gazului metan - sursa pt tot ce avem noi in jur
- chimizarea petrolului-
- fabricarea otelului-
- sinteza maselor plastice
si altele -ordinea va apartine
si prima si cea mai importanta reactie chimica care a dus lumea inainte este FOCUL  deci viata noastra s-a schimbat datorita chimiei. ca fizicienii am vazut cum au evoluat. pana la copernic nu au fost in stare sa demonstreze cum se invarte pamantul.

Asa ca domnilor fizicieni incercati sa nu asimilati chimia fizicii. este stiinta separata la fel de importanta ca si fizica sau chiar mai importanta.

Adi

Ce voia sa zica prin chimia este o ramura a fizicii este ca legile fundamentale ale fizicii explica legile chimiei. De exemplu covalenta, cheia chimiei, a fost explicata de fizica, adica de mecanica cuantica.

Legat de topul descoperirilor, florin_ a adunat descoperiri fundamentale, iar tu ai adunat descoperiri aplicate. Ambele sunt utile.
Pagina personala: http://adrianbuzatu.ro

florin_try


Probabil un singur astfel de top 10 nu ar fi suficient sa faca justitie, si cam 3 liste trebui incluse:
-un top 10 cu aspecte teoretice ce definesc chimia ca stiinta. Probabil descoperirile din secolul al 18-19-lea ar fi definitorii.(cam in liniile a ce am inclus eu)
-un top 10 cu aspecte practice (sinteze chimice, procese industriale) fara de care viata moderna nu ar fi de conceput. Acest top 10 a fost sugerat si mentionat de chimistul - good ideea indeed.
-un top 10 al descoperilor mai recente in chimie ce au potentialul de a schimba viitorul. Aici ar trebui cautat la premiile Nobel mai recente. As include i) nano-circuitele electronice (folosirea orbitalilor din molecule ca sa ai circuite electronice), ii) nanotuburi sau grafene, iii) ceva legat de sistemele de stocat energie precut bateriile pe Li sau capacitori cu electrozi porosi (ultracapacitori-folositi deja in AIRBUSS 380). iv) ceva legat de biochimie si lupta cu cancerul (anumite forme de cancer pot fi azi tratate daca sunt depistate la timp)