Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Procesul de cunoastere  (Citit de 1022 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline Cosmin_Visan

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 343
  • Popularitate: +1/-33
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #15 : Iunie 01, 2020, 12:43:12 a.m. »
Acum, care e mecanismul prin care se colapseaza functia de unda nu stiu sa zic exact. Dar avand in vedere ca rezultatul final e "Eu sunt X", acest rezultat seamana a raspuns la o intrebare. In cazul asta, intrebarea trebuie sa fie "Ce sunt Eu ?". Deci probabil qualiile sunt aduse in existenta prin intrebari. Ceea ce probabil face "creierul" e sa puna intrebari. In functie de situatiile evolutive la care e supusa o constiinta, "creierul" pune o intrebare pentru a rezolva o problema evolutionista. De exemplu o constiinta se afla pe marginea unei prapastii. In acel moment, "creierul" intreaba "Ce sunt Eu avand in vedere ca sunt pe marginea unei prapastii si un tigru vine spre mine ?", si da astfel raspunsul "Eu sunt o pasare", si astfel constiinta devenind o pasare, aceasta sare de pe marginea prapastiei. Evident, asta e un exemplu simplist. In cazul asta de exemplu degeaba se crede constiinta o pasare daca "corpul fizic" zice altceva. Dar in situatii realistice intrebarile sunt puse corespunzator sa se gaseasca raspunsuri potrivite pentru a salva o constiinta de la moarte, moarte care inseamna o constiinta care primeste raspunsul primordial "Eu sunt". Practic acea constiinta (o caprioara mancata de tigru de exemplu) isi pierde toate qualiile, toate raspunsurile de genul "Eu sunt caprioara", "Eu sunt alergatoare de viteza", si revine la starea initiala de "Eu sunt".

Pe scurt cred ca asta e dinamismul pe baza caruia functioneaza realitatea: intrebari si raspunsuri, context si sens.

Offline valangjed

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1089
  • Popularitate: +62/-19
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #16 : Iunie 02, 2020, 01:00:38 a.m. »
Din cele spuse de tine deduc ca :"Existenta e singura care exista." Cum explicam "existenta constiintei" daca exista doar "existenta"?

Filosofia este abuzarea sistematica de un limbaj creat anume cu acest scop.

Offline Cosmin_Visan

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 343
  • Popularitate: +1/-33
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #17 : Iunie 02, 2020, 11:42:00 a.m. »
Existenta e totuna cu constiinta.

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #18 : Iunie 02, 2020, 03:18:55 p.m. »
Cred ca principalul obstacol in intelegerea adevarului propozitiei "Eu sunt" e confuzia dintre Eu si ego. Cand spun "Eu sunt" nu spun "Eu, Cosmin, sunt".
Ok, dar tu ai acces subiectiv doar la a doua varianta. Sau pretinzi ca ai acces subiectiv si la prima?

Cosmin, egoul, e doar o qualie pe care Eul o are. Asa se elimina posibilitatea cu iluzia pe care ai propus-o.
Din pacate, nu se elimina posibilitatea iluziei, pentru ca vorbim de experienta (ontologia) subiectiva, care include implicit "egoul" si nu "Eul". Plus  ca doar in contextul de "ego" are sens sa pretinzi ca vorbesti de "mai multe constiinte diferite", ca doar "Eul" e unic, nu?

Eul e ontologia subiectiva insasi, e perspectiva de persoana 1, e self-referinta recunoscandu-se pe sine insasi.
Asta e cumva o definitie sau axioma, sau e ceva ce poti sa demonstrezi? Daca e chiar un postulat al paradigmei la care subscrii, nu e nicio problema, dar indicat e sa fie clar ce trebuie acceptat ca axioma si ce pretinzi ca poti demonstra.

"Eu sunt" e etern adevarata prin insasi logica situatiei.
O fi, dar de aici si pana la "ontologia subiectiva"  mai este.

Cu aceasta ocazie iti lansez invitatia/provocarea sa formulezi explicit lista de axiome de la care pleaca paradigma la care subscrii, ca sa vedem cate din afirmatiile tale sunt demonstrabile, comparat cu biata paradigma materialista pe care o batjocoresti ca fiind un "delir".


e-
Don't believe everything you think.

Offline Cosmin_Visan

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 343
  • Popularitate: +1/-33
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #19 : Iunie 02, 2020, 05:31:16 p.m. »
Ok, dar tu ai acces subiectiv doar la a doua varianta. Sau pretinzi ca ai acces subiectiv si la prima?

Ai acces la ambele, pentru ca constiinta functioneaza pe baza de includere si transcendere. De exemplu, cand privesti un triunghi ai acces si la liniile componente, iar in cadrul liniilor ai acces si la culorile componente, iar in cadrul culorilor ai acces la vaz... iar in cele din urma ai acces la Eul care experimenteaza toate astea. Deci de mentionat aici e ca Eul nu experimenteaza ca si cum ar fi o dihotomie intre Eu si experienta, ci Eul experimenteaza fiind inclus in experienta superioara lui. De exemplu, in articolul meu "The Quale of Time" arat cum qualia timpului, si mai exact trecerea timpului, apare prin faptul ca calitatea de self-referentialitate a Eului este mostenita in calitatea timpului si astfel timpul devine la randul lui self-referential, de aceea momentul prezent care tocmai ce a trecut este pastrat in momentul prezent care tocmai este, astfel creandu-se o trecere continua de la trecut la prezent, si astfel qualia timpului simtindu-se ca o trecere.


Din pacate, nu se elimina posibilitatea iluziei, pentru ca vorbim de experienta (ontologia) subiectiva, care include implicit "egoul" si nu "Eul". Plus  ca doar in contextul de "ego" are sens sa pretinzi ca vorbesti de "mai multe constiinte diferite", ca doar "Eul" e unic, nu?

La modul grosier poti sa asociezi un ego cu cate o constiinta. Dar asta e doar un artefact evolutiv. In cazuri de telepatie se mai amesteca treburile. Dar Eul ramane unic. Ba tocmai pentru ca e unic telepatiile se pot intampla, practic interactiunile dintre constiinte.

Asta e cumva o definitie sau axioma, sau e ceva ce poti sa demonstrezi? Daca e chiar un postulat al paradigmei la care subscrii, nu e nicio problema, dar indicat e sa fie clar ce trebuie acceptat ca axioma si ce pretinzi ca poti demonstra.

Se demonstreaza. In momentul in care ai o entitate care se uita-inapoi-la-ea-insasi, ai automat subiectivitatea. Entiatea asta poti sa o iei initial doar ca si o definitie. Dar in momentul in care reflectezi mai mult asupra ei iti dai seama ca e o definitie care e vie la interior.

O fi, dar de aici si pana la "ontologia subiectiva"  mai este.

Eul e prima qualie pe care o experimenteaza self-referinta. Si este o qualie eterna, pentru ca self-referinta mereu se uita-la-ea-insasi. Si este baza ontologiei subiectiva... orice se intampla in ontologia subiectiva este automat o qualie ce include qualia Eului. Dar pe langa Eu, ceea ce mai contribuie la ontologia subiectiva e dinamica self-referintei, iar acolo lucrurile sunt complicate pentru ca iesi din domeniul existentei si nu mai poti aplica principiul tertului exclus, asa ca nu stiu cum poti vorbi despre ce se intampla acolo.

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #20 : Iunie 18, 2020, 12:05:55 p.m. »
Cred ca principalul obstacol in intelegerea adevarului propozitiei "Eu sunt" e confuzia dintre Eu si ego. Cand spun "Eu sunt" nu spun "Eu, Cosmin, sunt".
Tu poti sa scrii "Eu sunt" si sa pretinzi ca e vorba de un "Eu" universal in acea propozitie, dar tu nu ai acces la qualia respectiva. Tu ai acces (desigur subiectiv) doar la qualia "Egoul meu exista", pentru ca egoul tau emite toate gandurile/judecatile pe care le numesti "ale tale".

Cosmin, egoul, e doar o qualie pe care Eul o are. Asa se elimina posibilitatea cu iluzia pe care ai propus-o.
Faptul ca tu pretinzi ca egoul tau e o qualie pe care "o are" Eul e doar o presupunere si tare as fi curios cum propui sa o testezi si sa o demonstrezi. Pana una alta egoul tau e qualia iluzorie pe care o are egoul tau si o justifica prin tautologii de genul "egoul meu exista pentru ca (am iluzia ca) exista".

Eul e ontologia subiectiva insasi, e perspectiva de persoana 1, e self-referinta recunoscandu-se pe sine insasi. "Eu sunt" e etern adevarata prin insasi logica situatiei.
Perspectiva de persoana 1 este egoul. Ce spui tu despre "Eu" e cel mult o definitie, care poate fi acceptata ca o ipoteza (sau principiu) de pornire in paradigma subiectiva, dar nu poti pretinde ca asta reprezinta un adevar ontologic. Repet, incearca sa testezi si sa dovedesti in mod indubitabil ca exista "Eul" acela fabulos, diferit de ego.


e-
Don't believe everything you think.

Offline Cosmin_Visan

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 343
  • Popularitate: +1/-33
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #21 : Iunie 18, 2020, 01:31:40 p.m. »
Tu poti sa scrii "Eu sunt" si sa pretinzi ca e vorba de un "Eu" universal in acea propozitie, dar tu nu ai acces la qualia respectiva. Tu ai acces (desigur subiectiv) doar la qualia "Egoul meu exista", pentru ca egoul tau emite toate gandurile/judecatile pe care le numesti "ale tale".

Cred ca n-ai citit tot postul anterior:

"Ai acces la ambele, pentru ca constiinta functioneaza pe baza de includere si transcendere. De exemplu, cand privesti un triunghi ai acces si la liniile componente, iar in cadrul liniilor ai acces si la culorile componente, iar in cadrul culorilor ai acces la vaz... iar in cele din urma ai acces la Eul care experimenteaza toate astea. Deci de mentionat aici e ca Eul nu experimenteaza ca si cum ar fi o dihotomie intre Eu si experienta, ci Eul experimenteaza fiind inclus in experienta superioara lui. De exemplu, in articolul meu "The Quale of Time" arat cum qualia timpului, si mai exact trecerea timpului, apare prin faptul ca calitatea de self-referentialitate a Eului este mostenita in calitatea timpului si astfel timpul devine la randul lui self-referential, de aceea momentul prezent care tocmai ce a trecut este pastrat in momentul prezent care tocmai este, astfel creandu-se o trecere continua de la trecut la prezent, si astfel qualia timpului simtindu-se ca o trecere."

Offline A.Mot-old

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1079
  • Popularitate: +13/-57
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #22 : Iunie 19, 2020, 07:11:02 a.m. »
Tu poti sa scrii "Eu sunt" si sa pretinzi ca e vorba de un "Eu" universal in acea propozitie, dar tu nu ai acces la qualia respectiva. Tu ai acces (desigur subiectiv) doar la qualia "Egoul meu exista", pentru ca egoul tau emite toate gandurile/judecatile pe care le numesti "ale tale".

Cred ca n-ai citit tot postul anterior:

"Ai acces la ambele, pentru ca constiinta functioneaza pe baza de includere si transcendere. De exemplu, cand privesti un triunghi ai acces si la liniile componente, iar in cadrul liniilor ai acces si la culorile componente, iar in cadrul culorilor ai acces la vaz... iar in cele din urma ai acces la Eul care experimenteaza toate astea. Deci de mentionat aici e ca Eul nu experimenteaza ca si cum ar fi o dihotomie intre Eu si experienta, ci Eul experimenteaza fiind inclus in experienta superioara lui. De exemplu, in articolul meu "The Quale of Time" arat cum qualia timpului, si mai exact trecerea timpului, apare prin faptul ca calitatea de self-referentialitate a Eului este mostenita in calitatea timpului si astfel timpul devine la randul lui self-referential, de aceea momentul prezent care tocmai ce a trecut este pastrat in momentul prezent care tocmai este, astfel creandu-se o trecere continua de la trecut la prezent, si astfel qualia timpului simtindu-se ca o trecere."
Ce se întâmplă în momentul în care un om moare?
Adevărul Absolut Este Etern!

Offline Cosmin_Visan

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 343
  • Popularitate: +1/-33
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #23 : Iunie 19, 2020, 06:03:22 p.m. »
Ce se întâmplă în momentul în care un om moare?

Fiecare constiinta e o unificare de alte catralioane de constiinte. De exemplu, faptul ca tu atat vezi cat si auzi e din cauza ca esti o unificare dintre o constiinta care doar vede si o constiinta care doar aude. Ceea ce se intampla la momentul mortii e ca toate unificarile astea se dezintegreaza. Dar datorita eternitatii self-referintei care da mereu nastere Eului, Eul va ramane in continuare, deci vei fi redus la starea de Eu. Ce se intampla dupa aceea nu mai stiu. Probabil incepi sa te unifici iar cu alte constiinte si te trezesti intr-o realitate cu totul diferita fata de ce traiesti acum.

Offline A.Mot-old

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1079
  • Popularitate: +13/-57
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #24 : Iunie 20, 2020, 08:29:57 a.m. »
Ce se întâmplă în momentul în care un om moare?

Fiecare constiinta e o unificare de alte catralioane de constiinte. De exemplu, faptul ca tu atat vezi cat si auzi e din cauza ca esti o unificare dintre o constiinta care doar vede si o constiinta care doar aude. Ceea ce se intampla la momentul mortii e ca toate unificarile astea se dezintegreaza. Dar datorita eternitatii self-referintei care da mereu nastere Eului, Eul va ramane in continuare, deci vei fi redus la starea de Eu. Ce se intampla dupa aceea nu mai stiu. Probabil incepi sa te unifici iar cu alte constiinte si te trezesti intr-o realitate cu totul diferita fata de ce traiesti acum.
1) Ce este "self-referința" și ce formă și culoare are?
2) Ce este "Eul" și ce formă și culoare are?
3) Cu ce fel de conștiințe se poate unifica o conștiință oarecare?Câte conștiințe pot exista într-un om?
4) Ce înțelegi tu prin realitate?Câte feluri de realități există?
Adevărul Absolut Este Etern!

Offline Cosmin_Visan

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 343
  • Popularitate: +1/-33
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #25 : Iunie 20, 2020, 12:16:32 p.m. »
1) Ce este "self-referința" și ce formă și culoare are?
2) Ce este "Eul" și ce formă și culoare are?
3) Cu ce fel de conștiințe se poate unifica o conștiință oarecare?Câte conștiințe pot exista într-un om?
4) Ce înțelegi tu prin realitate?Câte feluri de realități există?

1) Self-Referinta este acea entitate cu proprietatea de a-se-uita-inapoi-la-ea-insasi. Are toate formele si culorile posibile pentru ca intreaga existenta e o forma de manifestare a self-referintei.
2) Eul este prima forma/qualie/obiect pe care self-referinta o gaseste cand se uita prima data inapoi-la-ea-insasi. Self-referinta se-uita-inapoi-la-ea-insasi si zice: "Eu sunt". Calitatea Eului este aceea de ontologie subiectiva, perspectiva de persoana 1, si poate cand nu e mascata de alte qualii de nivel inalt, are si calitatea de iubire.
3) Nu stiu care sunt conditiile care decid cum sa se faca unificarile. Poti deslusi tu misterul si Nobelul e al tau. Intr-un om exista atatea constiinte cate experiente are. Cand te uiti in jur in camera si vezi masa, scaun, canapea, fotoliu, televizor, geam, perdea, toate astea sunt defapt constiinte individuale care sunt unificate si sunt experimentate impreuna in constiinta ta sub forma unei qualii care cuprinde toate obiectele mentionate. Ai grija aici, nu spun ca masa ca atare e o constiinta, ci imaginea mesei e o constiinta. Practic exista o constiinta care tot ce vede e o masa, o alta constiinta care tot ce vede e un scaun, samd, si apoi toate constiintele astea se unifica si rezulta una singura care vede atat masa, cat si scaun, cat si toate celelalte.
4) Realitatea e constiinta.

Offline A.Mot-old

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1079
  • Popularitate: +13/-57
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #26 : Iunie 22, 2020, 08:41:38 a.m. »
1) Ce este "self-referința" și ce formă și culoare are?
2) Ce este "Eul" și ce formă și culoare are?
3) Cu ce fel de conștiințe se poate unifica o conștiință oarecare?Câte conștiințe pot exista într-un om?
4) Ce înțelegi tu prin realitate?Câte feluri de realități există?

1) Self-Referinta este acea entitate cu proprietatea de a-se-uita-inapoi-la-ea-insasi. Are toate formele si culorile posibile pentru ca intreaga existenta e o forma de manifestare a self-referintei.
2) Eul este prima forma/qualie/obiect pe care self-referinta o gaseste cand se uita prima data inapoi-la-ea-insasi. Self-referinta se-uita-inapoi-la-ea-insasi si zice: "Eu sunt". Calitatea Eului este aceea de ontologie subiectiva, perspectiva de persoana 1, si poate cand nu e mascata de alte qualii de nivel inalt, are si calitatea de iubire.
3) Nu stiu care sunt conditiile care decid cum sa se faca unificarile. Poti deslusi tu misterul si Nobelul e al tau. Intr-un om exista atatea constiinte cate experiente are. Cand te uiti in jur in camera si vezi masa, scaun, canapea, fotoliu, televizor, geam, perdea, toate astea sunt defapt constiinte individuale care sunt unificate si sunt experimentate impreuna in constiinta ta sub forma unei qualii care cuprinde toate obiectele mentionate. Ai grija aici, nu spun ca masa ca atare e o constiinta, ci imaginea mesei e o constiinta. Practic exista o constiinta care tot ce vede e o masa, o alta constiinta care tot ce vede e un scaun, samd, si apoi toate constiintele astea se unifica si rezulta una singura care vede atat masa, cat si scaun, cat si toate celelalte.
4) Realitatea e constiinta.
1) și 2) Nu sunt de-acord cu ceea ce spui deoarece trebuie să demonstrezi aceste afirmații sau să dai detalii concrete că ai văzut ceea ce afirmi....Eu cred că există suflete care pot fi în starea de întrupare adică legate cu funia de argint de trup sau în starea de neîntrupare adică libere.Tu ai văzut cu ochii tăi "Self-Referinta" ta sau a altuia?Nu înțeleg de ce trebuie ca "Self-Referinta" să se uite înapoi ca să vadă "Eul" si care este legatura dintre acestea?Putem spune că "Self-Referinta" este DUMNEZEU adică cel care a creat universul înclusiv și pe oameni?
3) Intr-un om exista un suflet si acesta susține trupul în viață în forma respectivă.Eu cred că sufletul este de natură materială și a fost creat de DUMNEZEU care și EL are SUFLET și deci nimic nu este subiectiv ci este obiectiv dar nu tuturor le dă DUMNEZEU ochi să vadă , urechi să audă și pricepere să înțeleagă Adevărul.Atunci când DUMNEZEU îți va trimite Duhul Sfânt adică Duhul Adevarului atunci vei putea vedea , vei putea auzi și vei pricepe care este Adevărul!
4) Realitatea este una singură și este cea a normalității chiar dacă unii au diverse anormalități sau alții se intoxică cu droguri periculoase si astfel li se pare că au parte de alte realități!
Adevărul Absolut Este Etern!

Offline Cosmin_Visan

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 343
  • Popularitate: +1/-33
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #27 : Iunie 24, 2020, 12:16:58 p.m. »
Poti citi articolele mele. Pentru self-referinta e "The Self-Referential Aspect of Consciousness" si "On the Phenomenon of Unification".

Offline Cosmin_Visan

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 343
  • Popularitate: +1/-33
Re: Procesul de cunoastere
« Răspuns #28 : Iunie 24, 2020, 01:50:17 p.m. »
1) și 2) Nu sunt de-acord cu ceea ce spui deoarece trebuie să demonstrezi aceste afirmații sau să dai detalii concrete că ai văzut ceea ce afirmi....Eu cred că există suflete care pot fi în starea de întrupare adică legate cu funia de argint de trup sau în starea de neîntrupare adică libere.Tu ai văzut cu ochii tăi "Self-Referinta" ta sau a altuia?Nu înțeleg de ce trebuie ca "Self-Referinta" să se uite înapoi ca să vadă "Eul" si care este legatura dintre acestea?Putem spune că "Self-Referinta" este DUMNEZEU adică cel care a creat universul înclusiv și pe oameni?

Hai totusi sa raspund la intrebarile despre self-referinta. Self-referinta nu e a mea sau a altuia. Self-referinta e o entitate cu proprietatea de a se uita inapoi la ea insasi. Avand aceasta proprietate, self-referinta va face conform proprietatii, adica se va uita inapoi la ea insasi. Ea nu "vede Eul". Ci ea se vede pe sine insasi. Si faptul de a se vedea pe sine insasi e ceea ce Eul e. Self-referinta se uita inapoi la ea insasi si "zice": "Eu sunt". Da, self-referinta e Dumnezeu, pentru ca e tot ce e. Si prin uitari succesive la ea insasi, creeaza toate constiintele din lume: Eu sunt Gigel, Eu sunt Costel. Toti suntem forme de manifestare a self-referintei, sau a lui Dumnezeu.