O ipoteza a domnului Adrian Gheorghe

[ionut]

Anihilarea (reactia deanihilare a) electronului are loc in cursul intilnirii cu pozitronul si consta (inseamna) in convertirea structurii de unda stationara (a electronilor) in structura liniara a fotonilor gama care rezulta. Din doua mase electronice (a electronului si a pozitronului) rezulta doi fotoni gama care translateaza pe aceeasi directie dar in sensuri opuse. Fiecarui foton gama rezultat ii revine masa unui electron si energia potentiala a unui electron convertita in energie cinetica (de translatie). Adica bilantul energie substanta iese. Deci legile de conservare sunt respectate. In plus frecventa fotonilor gama de la anihilarea electronilor este todeauna aceeasi  (ffae=1,23726 x 10 exp 20 Hz).

     Ce intelegi prin structura de unda stationara (a electronilor) si structura de unda liniara a fotonilor? In rest, ne expui niste banalitati din fizica particulelor. Poate mai putin valoare numerica a frecventei fotonului. Cum ai determinat-o si in ce conditii? Anihilarea electronilor se petrece cu diferiti parametri cinematici, iar frecventa fotonilor rezultati depind de asta. Cea mai mica frecventa o obtii cand anihilarea se petrece cu electronul si pozitronul in repaus unul fata de altul (in sistemul centrului de masa). In rest, obtii frecvente mai mari, nicidecum cu caracter "fundamental sau universal".

Deci poate fi considerata o constanta a electronilor si poate  fi foarte bine folosita la determinarea masei electronilor. Formula finala la care am ajuns, pentru masa electronului este totusi aproximativa fiindca folosesc aproximatia  de=aproximativ re/(2 x pi la a 2-a x k)

   Deci, acea frecventa nu este o constanta a electronilor. Si oricum, ceea ce faci tu este pur si simplu o calculare experimentala a masei electronului. Nu e nimic nou sau alternativ aici. Unde ti-e eterul? Frecventa sau energia fotonilor proveniti din anihilare se masoara cu detectori. Apoi aplici formula relativista a conservarii energiei si obtii masa de repaus a electronilor. Ce e ALTERNATIV in asta?
   

[ionut]

Kelvinul este grad de temperarura absoluta. Dar temperatura masoara viteza medie de gitatie termica a moleculelor din substanta unui corp. Deci gradul masoara viteza  adica l/t in m/s. Am vazut ca si cei de la Wikipedia sunt in aceeasi gresala ca si mine, fiindca considera molul ca fiind o cantitate de substanta, si arata ca un mol de fier de exemplu are  55,85 g. Foarte ciudat!   

     Chiar daca nu e tocmai exact, ai dreptate ca temperatura este o masura a agitatiei termice. Intr-un sistem clasic aflat in echilibru termic, distributia energiei cinetice a particulelor componente urmeaza o lege de genul f(E) = exp(-(E-p)/(kT)) -- am ignorat aici efectele date de spin, unde E este energia cinetica, f(E) probabilitatea unei particule de avea energia cinetica E, p este o energie obtinuta din produsul unui potential chimic si a unui numar cuantic, k - constanta lui Boltzmann si T este temperatura absoluta (masurata in Kelvin). Acum poti vedea ce inseamna temperatura de fapt: kT are dimensiune de energie. Constanta lui Boltzmann a fost determinata experimental dupa ce s-au luat date de la multe sisteme si au fost fitate cu acest gen de distributii. Asta este si cel mai bun mod de determinare a temperaturii unui sistem aflat in echilibru. Daca iei formula de mai sus si o reprezinti (pe calculator sau pe hartie) intr-o scala logaritmica atunci o sa vezi ca obtii o dreapta care descreste de la energii mici catre energii mari. Inversul pantei acestei drepte este temperatura.
     Dupa cum vezi, kT are dimensiune de energie, iar temperatura nu este exprimata in functie de nimic, in sensul ca s-a introdus o unitate de masura noua. Afirmatia ta ca temperatura masoara viteza medie particulelor este aproape corecta calitativ, dar cand spui ca gradul se masoara in m/s gresesti enorm. Este ca si cum ai spune ca greutatea pe Pamant este o masura a masei unui corp, deci greutatea se masoara in Kg, adica Kg = N (Newton)

[Adi]

Am vazut ca si cei de la Wikipedia sunt in aceeasi gresala ca si mine, fiindca considera molul ca fiind o cantitate de substanta, si arata ca un mol de fier de exemplu are  55,85 g. Foarte ciudat!

Un mol de atomi de fier poate fi exprimat in grame, dar asta nu inseamna ca molul e echivalent cu gramul. Molul si masa sunt lucruri diferite. Iti recomand sa dialoghezi cu un chimist care sa-ti explice cat mai clar diferenta.

Wikipeidia are multe lacune, in special lipsa de rigurozitate, de aceea nu este o autoritate, mai ales pe subiecte stiintifice. "Foarte ciudat" e ca lumea o ia inca de buna...


e-

Nu vad nici o contradictie. Molul este cantitatea de substanta, sau indirect, un numar de atomi. Nu e nici o contradictie cu a spune ca un anumit numar de atomi de fer au in total o masa de 55 de grame. Vezi definitia molului. Daca nu intelegi ce e molul, e cam devreme sa te arunci in construirea de teorii alternative, nu crezi?

[Adi]

Kelvinul este grad de temperarura absoluta. Dar temperatura masoara viteza medie de gitatie termica a moleculelor din substanta unui corp. Deci gradul masoara viteza  adica l/t in m/s.

Faptul ca temperatura are legatura cu viteza media a moleculelor nu inseamna ca temperatura este viteza si se masoara in metri pe secunda! E o formula care leaga temperatura de viteza, dar si de alte marimi!

[Adi]

Kelvinul este grad de temperarura absoluta. Dar temperatura masoara viteza medie de gitatie termica a moleculelor din substanta unui corp. Deci gradul masoara viteza  adica l/t in m/s. Am vazut ca si cei de la Wikipedia sunt in aceeasi gresala ca si mine, fiindca considera molul ca fiind o cantitate de substanta, si arata ca un mol de fier de exemplu are  55,85 g. Foarte ciudat!   

     Chiar daca nu e tocmai exact, ai dreptate ca temperatura este o masura a agitatiei termice. Intr-un sistem clasic aflat in echilibru termic, distributia energiei cinetice a particulelor componente urmeaza o lege de genul f(E) = exp(-(E-p)/(kT)) -- am ignorat aici efectele date de spin, unde E este energia cinetica, f(E) probabilitatea unei particule de avea energia cinetica E, p este o energie obtinuta din produsul unui potential chimic si a unui numar cuantic, k - constanta lui Boltzmann si T este temperatura absoluta (masurata in Kelvin). Acum poti vedea ce inseamna temperatura de fapt: kT are dimensiune de energie. Constanta lui Boltzmann a fost determinata experimental dupa ce s-au luat date de la multe sisteme si au fost fitate cu acest gen de distributii. Asta este si cel mai bun mod de determinare a temperaturii unui sistem aflat in echilibru. Daca iei formula de mai sus si o reprezinti (pe calculator sau pe hartie) intr-o scala logaritmica atunci o sa vezi ca obtii o dreapta care descreste de la energii mici catre energii mari. Inversul pantei acestei drepte este temperatura.
     Dupa cum vezi, kT are dimensiune de energie, iar temperatura nu este exprimata in functie de nimic, in sensul ca s-a introdus o unitate de masura noua. Afirmatia ta ca temperatura masoara viteza medie particulelor este aproape corecta calitativ, dar cand spui ca gradul se masoara in m/s gresesti enorm. Este ca si cum ai spune ca greutatea pe Pamant este o masura a masei unui corp, deci greutatea se masoara in Kg, adica Kg = N (Newton)

Acum vad ce bine a explicat Ionut, inca si mai detaliat si precis decat am explicat eu!

[mm]

E foarte probabil ca o teorie oricat de bine inchegata sa aiba si puncte slabe . Dar este suficient ca o singura formula sau o singura idee sa se dovedeasca corecta si in acelasi timp sa contravina celor stiute pana atunci pentru ca sa devina importanta si demna de a fi luata in seama . Ipoteza d-lui Adrian G contine asemenea idei si formule interesante care ar trebui confirmate de catre "analistii" de pe forum , mai degraba decat de a pune in evidenta doar partile ei slabe .

In aceasta idee , am intervenit spunand (ceea ce recunosc unii fizicieni) despre "masa de materie" , zero la electronul in repaus , care coincide , cel putin ca idee , cu masa de repaus zero a unui foton . Faptele experimentale sustin aceasta idee , si atunci , din punctul acesta de vedere , ideea identitatii dintre foton si electron , sta in picioare . Importante ar fi acele observatii , ale altora de pe forum , care sa confirme si alte aspecte ale acestei idei . Negarile , contradictiile , nefiind constructive .

Chiar si TR are o serie puncte slabe ceea ce nu o face mai putin utila . Nu intamplator am indicat Mecanica Invariantiva caci fiind exceptional de bine fundamentata matematic , si autorul fiind exceptional de bine pregatit in mecanica si matematica , devine un instrument de studiu important , ce nu ar trebui eludat sub nici un motiv .
Mi se pare semnificativ faptul ca s-a gasit o "expresie expresiva" - materia neagra - (despre care se afirma ca "se respinge" si s-au gasit dovezi experimentale , prezentare facuta chiar aici pe acest site) care confirma intrutotul ceea ce a prezis mecanica invariantiva referitor la forta de respingere gravitationala .

[gheorghe adrian]

Produsul k indice b x T (unde T este temperatura) este intradevar energie deoarece constanta lui Boltzman are dimensiunea fizica a impulsului cinetic si este data cu destula precizie de relatia  kb=(me x c)/2 x pi la a 2-a=1,3812281x 10 exp -23 (Kg x m/s). adica impulsul electronului la viteza luminii raportat la 2 pi patrat. Dimensional avem masa x v x v= masa x viteza la patrat, adica energie cinetica,
 sau (l la a 3-a/t la a 2-a) x l/t xl/t=l la a 5-a/t la a 4-a (J=m exp 5/s exp 4)
Trebue sa intelegeti ca eu nu o sa pot sa raspund niciodata la toate intrebarile de fizica intru cat sunt doar un diletant in ale fizicii. Dupa cum ati vazut nu stiu nici macar ce este acela mol. Chiar se pare ca avem definitii diferite. Daca puteti sa imi trimiteti o definitie riguroasa va foarte multumesc. In rest numai bine

[gheorghe adrian]

Prin structura de unda stationara inteleg structura dinamica a fotonului refractat la 360 grade dupa o circonferinta cu raza egala cu raza electronului re structura rezultata din interferenta constructiva a tuturor undelor care alcatuiesc trenul de unde al fotonului. In cazul electronului am aratat la descifrarea constantei de actiune ca fotonul gama are un tren de unde compus din circa 9 miliarde de unde fiecare unda avind durata de 8, 082 x 10 exp -21 s, care in total realizeaza o durata de circa 10 la -11 s.   Am aratat intr-un raspuns pe forumul de la astronomy.ro la topicul "Determinarea teoretica a razei electronului".  ca sarcina electrica este forma de existenta a fotonului in repaus (un repaus numai aparent) in care situatie poate fi masurat si cantarit.
Eu am in vedere frecventa fotonului gama al electronului considerat in repaus si cred ca este in totdeauna aceeasi.

[Electron]

Importante ar fi acele observatii , ale altora de pe forum , care sa confirme si alte aspecte ale acestei idei . Negarile , contradictiile , nefiind constructive .

mm, vorbesti in numele autorului teoriei discutate aici?

Ca sa evit confuziile, voi intreba direct:

Domnule Adrian Gheorghe, considerati observatiile mele din acest topic neconstructive? Va intereseaza doar acele interventii care sa confirme ceea ce spuneti, nu si cele care indica eventuale puncte unde teoria ar putea fi ameliorata (cum ar fi inconsistentele interne de ex) ?

Daca v-am deranjat, va rog sa ma scuzati. Deocamdata nu am nimic de spus care sa confirme teoria dumneavoastra, asa ca ma retrag.

e-

[Abel Cavaşi]

Adică te retragi fără să aştepţi răspunsul la întrebare?

[ionut]

E foarte probabil ca o teorie oricat de bine inchegata sa aiba si puncte slabe . Dar este suficient ca o singura formula sau o singura idee sa se dovedeasca corecta si in acelasi timp sa contravina celor stiute pana atunci pentru ca sa devina importanta si demna de a fi luata in seama . Ipoteza d-lui Adrian G contine asemenea idei si formule interesante care ar trebui confirmate de catre "analistii" de pe forum , mai degraba decat de a pune in evidenta doar partile ei slabe .

      MM uite cum vad eu ca sta treaba cu teoriile si cu lumea reala. Eu consider ca o teorie corecta este acea teorie care prin absolut toate implicatiile sale este compatibila cu observatiile experimentale. Mai pot accepta ca o teorie corecta nu este neaparat si unica, pana la proba contrarie. De aceea e bine sa tratam teoriile ca pe niste modele intuitive, adica ca pe un mod de a vedea si explica realitatea. Doar Dumnezeu stie sigur care e teoria absolut corecta.
    Stiinta "oficiala" nu este o teorie neaparat "corecta" pentru ca sunt o multime de fapte experimentale ce inca nu pot fi explicate. Dar faptele astea experimentale sunt undeva la marginea stiintei, acolo unde teoriile curente sunt inca in dezvoltare (neacceptate oficial ca teorii corecte). Stiinta "oficiala" poate in schimb sa prezica toate fenomenele care se bazeaza pe concepte deja stabilite.
    De aceea cand il contrazic pe Adrian sau ii pun intrebari vreau sa ma lamuresc ca teoria lui este cel putin in concordanta cu faptele experimentale cunoscute si explicate de stiinta pana acum. Daca ceva nu este in regula inca de la inceput, mie unul mi-ar fi greu sa am incredere in constructiile teoretice facute in continuare. Eu zic ca asa se judeca o teorie, dar daca ai o alta idee as fi curios sa o aflu.
   Nu vreau sa par absolut deloc malitios cu chestiile astea, dar este exact ceea ce cred.

In aceasta idee , am intervenit spunand (ceea ce recunosc unii fizicieni) despre "masa de materie" , zero la electronul in repaus , care coincide , cel putin ca idee , cu masa de repaus zero a unui foton . Faptele experimentale sustin aceasta idee , si atunci , din punctul acesta de vedere , ideea identitatii dintre foton si electron , sta in picioare . Importante ar fi acele observatii , ale altora de pe forum , care sa confirme si alte aspecte ale acestei idei . Negarile , contradictiile , nefiind constructive .

     Nu stiu daca electronul are masa zero in repaus. Condensatele fermionice (in realitate nu se ajunge chiar la 0 Kelvin) abia au inceput sa fie studiate si nu cred ca multi fizicieni si-ar baga mana in foc sa spuna ca electronii au masa zero in repaus.
     Masa de repaus zero a unui foton e un termen de care nu am auzit. Fotonii nu au masa repaus si nici nu pot fi conceputi in repaus. Ei se misca mereu cu viteza luminii. Tu iti poti imagina un val care sta nemiscat pe mare?
    Ce fapte experimentale sustin ideea pe care o zici tu? In cazul condensatelor fermionice exista doar niste teorii (condensate chirale) in care se presupune ca la 0 Kelvin fermionii fundamentali au masa zero iar la temperaturi peste 0 Kelvin intervine un mecanism ce distruge simetria chirala si produce masa de repaus.
Ideea identitatii dintre foton si electron nu sta in picioare chiar daca electronii ar avea masa zero. Pe lumea asta exista 2 mari tipuri de particule: fermioni si bozoni. Electronii sunt fermioni, iar fotonii sunt bozoni. Clasificarea asta nu este una facuta artificial ci se bazeaza pe teorii solide si pe masuratori experimentale. In mecanica statistica, fermionii urmeaza distributia Fermi-Dirac iar bozonii Bose-Einstein. Exista deosebiri evidente intre cele 2 clase de particule.

Chiar si TR are o serie puncte slabe ceea ce nu o face mai putin utila . Nu intamplator am indicat Mecanica Invariantiva caci fiind exceptional de bine fundamentata matematic , si autorul fiind exceptional de bine pregatit in mecanica si matematica , devine un instrument de studiu important , ce nu ar trebui eludat sub nici un motiv .

   La care puncte slabe din TR te referi? Din cate stiu eu, TR e folosita intens in zilele noastre.

Mi se pare semnificativ faptul ca s-a gasit o "expresie expresiva" - materia neagra - (despre care se afirma ca "se respinge" si s-au gasit dovezi experimentale , prezentare facuta chiar aici pe acest site) care confirma intrutotul ceea ce a prezis mecanica invariantiva referitor la forta de respingere gravitationala .

    Materia neagra nu este explicata inca si se banuieste doar ca ar fi "vinovata" de expansiunea accelerata a Universului. Inca nu se stie sigur si exista teorii care folosesc si alte ipoteze

[Adi]

Cateva comentarii.

Prin masa de repaus se intelege masa invarianta, banuiesc. Daca e asa, atunci fotonul, ca orice particula, are o masa invarianta. Pentru foton este zero, si se intampla sa fie contanta mereu, sa nu depinda de viteza, tocmai pentru ca fotonul are o singura viteza, anume c, viteza luminii in vid. Masa invarianta a electronului chiar ca nu e zero, ci e aproxmativ 0.511 MeV/c^2. Asadar, nu exista asemanare intre electron si foton din punctul de vedere al masei. Nu am putut urmari discutia despre condensate fermionice, nu auzisem de astea pana acum. Am auzit de condensate de bozoni, pentru care s-a si luat premiul Nobel, dar ele se puteau realiza tocmai pentru ca bozonii sunt "particule sociabile" si pot exista mai multe in aceeasi stare (si chiar in acelasi loc). Pe cand fermionii se supun principiului de excluziune al lui Pauli, adica sunt "particule antisociale" si nu vor sa fie doua in aceeasi stare, de asta nici nu le place sa stea impreuna. Poti dezvolta despre condensate fermionice, Ionut?

Despre materia intunecata. Intr-adevar, a fost pusa in evidenta experimental in astrofizica si se cauta particule care sa se comporte ca si ea, se cauta chiar la acceleratorul LHC care va fi lansat peste cateva zile. Dar atentie, materia intunecata (numita cateodata si materie neagra) nu se respinge cu materia obisnuita, tocmai ca se atrage, si de asta stau impreuna si de asta materia intunecata tine galaxiile stabile! Asdar, odata lamurita asta, nu vad nici un indiciu experimental cum ca in natura exista gravitatie atractiva. O explicatie in 60 de secunde a materiei intunecate poate fi citita aici, iar mai multe despre materia intunecata aici.

Matematica invarianta, daca ca si teorie o fie corecta, atunci nu descrie Universul nostru real.

[mm]

Matermatica invarianta, daca ca si teorie o fie corecta, atunci nu descrie Universul nostru real.

Il descrie la fel de bine "daca ca" si orice alta teorie ; "daca ca" si TR de ex. In plus , nu e o teorie ci e o MECANICA la fel de precisa ca si cea newtoniana .

Dar atentie, materia intunecata (numita cateodata si materie neagra) nu se respinge cu materia obisnuita, tocmai ca se atrage, si de asta stau impreuna si de asta materia intunecata tine galaxiile stabile!  Asdar, odata lamurita asta, nu vad nici un indiciu experimental cum ca in natura exista gravitatie atractiva. O explicatie in 60 de secunde a materiei intunecate poate fi citita aici, iar mai multe despre materia intunecata aici.

Chiar ma miram ca la volumul si viteza activitatii dvs. de pe forum , foarte mari (ptr care am toata stima) , exprimarea sa nu sufere de inerente inexactitati  . Eu neavandu-le cu informatiile gen materie intunecata am considerat de buna informatia citita pe acest forum chiar la prima pagina (Acasa) la art. NOI DOVEZI EXP. PTR. EXISTENTA MATERIEI INTUNECATE , care ma trimitea la : "expl. in 60 de sec ...scris sau tradus de Raluca Puslenghea in 20 sept. 2007" unde scria , citez : ...trasatura ei cea mai spectaculoasa si totodata cea mai definitorie : gravitatia ei RESPINGE in loc sa ATRAGA . Daca in alt loc , pe acest site , scrie si contariul afirmatiei/stirii respective e o dovada in plus la ce ziceam referitor la inexactitate . De aceea va rog sa precizati care din cele doua informatii poate fi luata de buna .

[cristi]

De fapt, textul complet este asa:

Energia întunecată e ca un mediu continuu, extraordinar de elastic. Elasticitatea ei duce la trăsătura ei cea mai spectaculoasă şi totodată cea mai definitorie: gravitatia ei respinge în loc să atragă

Cu alte cuvinte, ENERGIA intunecata respinge, iar MATERIA intunecata atrage!
Daca nu ati sesizat diferenta dintre cele doua, aveti o consolare: sunteti prieten cu mine, care nici eu n-am observat mult timp... ... In plus, daca imi aduc aminte cat timp am amestecat eu si MATERIA intunecata cu GAURILE negre.... Ca sa fiu atent acum ca sunt TREI notiuni diferite.... Hmm, fizicienii astia, prea vad domle lumea in culori intunecate... Mai bine era Materia roza, energia albastra si gauri violet...

[mm]

MM uite cum vad eu ca sta treaba cu teoriile si cu lumea reala. Eu consider ca o teorie corecta este acea teorie care prin absolut toate implicatiile sale este compatibila cu observatiile experimentale. Mai pot accepta ca o teorie corecta nu este neaparat si unica, pana la proba contrarie. De aceea e bine sa tratam teoriile ca pe niste modele intuitive, adica ca pe un mod de a vedea si explica realitatea. Doar Dumnezeu stie sigur care e teoria absolut corecta.

Conceptie sanatoasa la care ader cu placere . Din pacate , nici o teorie nu poate fi "compatibila prin absolut toate implicatiile sale cu observatiile experimentale" . Tocmai de aceea sunt posibile descoperirile noilor teorii , care n-ar avea sens sau sanse de aparitie daca ar exista deja una perfecta , absoluta , dupa cum bine ati spus in finalul citatului . Cred ca in imperfectiunea noastra naturala , o teorie corecta e aceea care se verifica in practica suficient de bine pentru a fi utila , altfel spus , ARE UN DOMENIU DE APLICATIE LIMITAT , pe care se confirma . O teorie este intotdeauna un model matematic care aproximeaza un domeniu real limitat . Prin urmare , e de asteptat in mod firesc , ca si TR-urile si alte teorii sa nu se confirme experimental intrutotul si nefiind un atentat la adresa lor , in sine , neconfirmarile exp. sunt dovezi ca se depaseste domeniul de aplicatie al teoriei respective . Existenta matematica a unei teorii (modelul matematic) este DOMENIUL EI DE DEFINITIE . Fac o digresiune , chiar si fiecare cuvant e , in fapt , o functie cu un domeniu de definitie (definitia din dictionar , de ex.) si cu un domeniu de aplicatie in realitatea banala . Din pacate se trece cu usurinta "peste" , si atunci apar confuzii , lipsa de comunicare , semnalate si de dvs. cand va referiti la "noile teorii" in care abunda termeni cu totul noi carora nu li se dau definitiiile de catre autorii respectivi , ceea ce le creaza si lor mari necazuri nu numai cititorilor lor .

Eu zic ca asa se judeca o teorie, dar daca ai o alta idee as fi curios sa o aflu.

Da , am , si am exprimat-o deja atunci cand am spus ca o teorie noua (aici cea a d-lui Adrian) poate avea si idei valoroase , calcule , formule noi , posibil foarte utile , deci confirmabile experimental , chiar daca pe ansamblu , intreaga teorie , nu poate fi dovedita/confirmata/acceptata/etc. Ba chiar cred ca se poate porni de la un singur aspect al teoriei ce poate fi examinat separat , cautand confirmarile experimentale sau teoretice (anterioare) ce-l sustin (pe pespectivul aspect) , actionand prin  interventii , observatii , adaugiri din partea forumistilor interesati (de ex.) , putandu-se chiar interactiona astfel in mod constructiv . Observ insa o atitudine predilecta de  : critica orbeasca . Chiar daca o teorie noua deranjeaza cumva , trebuie tinut cont ca ea nu urmarea acest scop si trebuie tinut cont in ultima instanta ca in spatele teoriei e un OM . Cu tot atatea drepturi la respect ca si noi insine .