Welcome, Guest. Please login or register.

Autor Subiect: Critica teoriei relativitatii generalizate  (Citit de 15416 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline Teodor Sarbu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 409
  • Popularitate: +18/-65
Critica teoriei relativitatii generalizate
« : Mai 24, 2011, 11:57:40 a.m. »
         Critica teoriei relativităţii generalizate

   Teoria relativităţii generalizate a fost publicată de Einstein în anul 1916. Aceasta este de fapt o teorie relativistă a gravitaţiei.     
   Să vedem ce spune în principal această teorie:
-ea descrie influenţa asupra mişcării stelelor a prezenţei materiei, mai general a energiei, ţinând cont de teoria relativităţii restrânse.
-ea enunţă, în mod special, că gravitaţia nu este o forţă, ci că ea este manifestarea curburii spaţiului, de fapt a cuantumului spaţiu-timp, curbură produsă chiar de prezenţa materiei.
-teoria relativistă a gravitaţiei dă naştere la efecte, care lipsesc în teoria clasică a gravitaţiei, cum este expansiunea universului, sau potenţial verificabile, precum undele gravitaţionale sau găurile negre. Nici-un experiment ulterior nu a contrazis această teorie.   
   Ce experimente se consideră că confirmă, sau încă nu, teoria relativităţii generalizate:
-devierea poziţiilor aparente a stelelor de către soare, măsurate  în cursul eclipselor de soare, devieri care corespund calculelor efectuate.
-teoria prevede o rotaţie lentă a elipsei mişcării de revoluţie a planetei Mercur, ceea ce corespunde cu observaţiile făcute.
-gravitaţia puternică a unei planete trebuie să contracte lungimile observate de la o distanţă mare. Nu a fost pusă în evidenţă de către observaţii.
-gravitaţia încetineşte timpul, deci modifică lungimile de undă şi frecvenţele radiaţiilor emise. A fost verificată de experienţe făcute la mare înălţime deasupra pământului.
-în anumite condiţii, unde gravitaţionale discrete, pot să se propage în spaţiu. Experienţele nu au pus în evidenţă aceste unde.
   Parcă 85 de ani sunt cam mulţi pentru ca din 5 efecte principale presupuse să nu fie confirmate decât 3 dar şi acestora li se poate găsi o altă explicaţie decât prin această teorie. Aceasta este motivul pentru care consider că teoria relativităţii generalizate nu are o bază teoretică solidă, ci cel mult una discutabilă.
     Să vedem acum punctul meu de vedere, evident mai mult decât discutabil, privind teoria relativităţii generalizate:
-consider că gravitaţia este o forţă şi că nu are loc nici-o deformare a cuantumului spaţiu-timp. Este foarte frumos şi simplu să presupui această deformare şi să explici metrica spaţiului prin trei formule diferite, deşi asemănătoare, pentru un univers static, unul cu o constantă cosmologică pozitivă şi altul cu o constantă cosmologică negativă.
-consider că nu există unde gravitaţionale, cel puţin nu aşa cum sunt prezentate, transmiterea câmpului gravitaţional, precum şi a tuturor câmpurilor se face prin intermediul cuantinelor. Viteza acestora depăşeşte cu mult viteza luminii, deci informaţia se transmite cu viteze mult mai mari decât viteza luminii. Vezi şi articolul “De la particule elementare la unificarea teoriilor câmpurilor şi a forţelor” publicat deja pe forum. Aceste cuantine sunt emise de către particulele elementare în mod discret.
-devierea poziţiilor aparente ale stelelor de către soare se produce ca urmare a câmpului gravitaţional al soarelui asupra luminii şi nu a deformării spaţiului.
-gravitaţia nu încetineşte timpul, dar afectează frecvenţele luminii emise de o sursă cu o frecvenţă foarte precisă. Dacă comparăm frecvenţa sursei de pe pământ cu frecvenţa unei surse identice din spaţiul cosmic, aceasta din urmă va avea o frecvenţă uşor mai mare. Se poate calcula precis diferenţa de frecvenţe. Vezi şi articolul publicat pe forum “Deficitul de masă al macro corpurilor”. Concluziile se pot aplica şi pentru particule elementare şi pentru cuantele de lumină.
-gravitaţia nu va afecta lungimile, aflate lângă o masă mare, observate de la mare distanţă. Dacă facem însă apel la ceea ce am prezentat în articolul de mai sus, este posibil ca lungimile să crească foarte puţin, datorită tocmai deficitului de masă prezentat şi care face să crească uşor raza particulelor elementare. Pentru pământ aceasta creştere relativă este de cca 5x10^-10 deci foarte mică. Pentru modificarea frecvenţelor unei raze de lumină care pleacă de pe pământ în spaţiu cosmic scăderea relativă a frecvenţei este similară. Totuşi, dacă este vorba de sincronizarea a două sau mai multe ceasuri atomice, poate fi cam mult.
   Sigur că prezentarea curburii spaţiului ca o foaie de cauciuc pe care pui o bilă mai grea, este foarte sugestivă. Face deliciul presei. La fel ca şi expresia “totul e relativ”. Chiar dacă foaia noastră de cauciuc a devenit tridimensională, mai adăugăm una sau mai multe dimensiuni şi am rezolvat problema. Dacă am introdus şi găurile de vierme succesul este asigurat. Doar că aceste mici artificii nu au nimic de a face cu ştiinţa. Poate că ce spun eu se va dovedi greşit.
  Sper ca dl. Electron să fie cât de cât mulţumit de răspuns, chiar dacă nu este de acord cu mine.

                                                  Teodor Sârbu

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #1 : Mai 24, 2011, 10:50:44 p.m. »
        Parcă 85 de ani sunt cam mulţi pentru ca din 5 efecte principale presupuse să nu fie confirmate decât 3 dar şi acestora li se poate găsi o altă explicaţie decât prin această teorie. Aceasta este motivul pentru care consider că teoria relativităţii generalizate nu are o bază teoretică solidă, ci cel mult una discutabilă.
In primul rand, tu afirmai in alt topic pe aici ca tu contesti baza stiintifica a teoriei relativitatii generalizate, nu baza teoretica. Pentru tine cele doua sunt acelasi lucru?

In al doilea rand, motivul tau nu il pot considera serios pentru ca el nu contrazice cu nimic metoda stiintifica deci nu stirbeste cu nimic baza stiintifica a teoriei de care vorbesti aici.

Citat
     Să vedem acum punctul meu de vedere, evident mai mult decât discutabil, privind teoria relativităţii generalizate: [...]
Nu mi se pare relevant acest punct de vedere atat de discutabil su cu o baza stiintifica atat de minuscula comparata cu teoriile oficiale de azi, in speta teoria relativitatii generalizate. A inlocui o teorie solida confirmata experimental cu niste abureli si pareri discutabile fara nici o confirmare experimentala mi se pare din start o mare pierdere de vreme.

Citat
   Sigur că prezentarea curburii spaţiului ca o foaie de cauciuc pe care pui o bilă mai grea, este foarte sugestivă. Face deliciul presei. La fel ca şi expresia “totul e relativ”. Chiar dacă foaia noastră de cauciuc a devenit tridimensională, mai adăugăm una sau mai multe dimensiuni şi am rezolvat problema. Dacă am introdus şi găurile de vierme succesul este asigurat. Doar că aceste mici artificii nu au nimic de a face cu ştiinţa.
De ce nu ar avea nimic de-a face cu stiinta? Pentru tine e mai "stiintific" sa emiti ipoteze care nu sunt testabile practic, cum sunt teoriile aduse de tine pe acest forum? Tu chiar vorbesti serios?

Citat
Poate că ce spun eu se va dovedi greşit.
Ce afirmi despre teoria relativitatii generalizate e deja dovedit gresit, in mod stiintific. Daca cumva tu redefinesti in mod convenabil (si irelevant) conceptul de "stiintific" atunci asta chiar nu are nici o valoare pentru tine si e inutil sa mai continuam discutia.
 
Citat
  Sper ca dl. Electron să fie cât de cât mulţumit de răspuns, chiar dacă nu este de acord cu mine.
Da, apreciez faptul ca ai dat motivele pe care le ai pentru a afirma ceea ce afirmi. Cei mai multi de la aceasta sectiune nu fac nici macar atat. Pentru asta iti multumesc.

Faptul ca motivele tale nu ma conving deloc si ca atare nu sunt de acord cu tine, e ceva ce are relevanta doar daca folosim la fel conceptul de "baza stiintifica". Cel putin acum e clar pentru mine ca nu e cazul. De aceea nu am nici o intentie sa mai continui astfel de discutii cu tine.


e-
Don't believe everything you think.

HarapAlb

  • Vizitator
Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #2 : Mai 25, 2011, 12:39:41 a.m. »
-gravitaţia puternică a unei planete trebuie să contracte lungimile observate de la o distanţă mare. Nu a fost pusă în evidenţă de către observaţii.
Ce efect e asta ? Gravitatia mareste lungimea de unda, "deplasarea spre rosu".

Citat
-în anumite condiţii, unde gravitaţionale discrete, pot să se propage în spaţiu. Experienţele nu au pus în evidenţă aceste unde.
Nu au fost puse in evidenta din motive tehnologice. Ai citit undeva ca ar fi trebuit detectate unde gravitationale, de anumita amplitudine si frecventa, si nu au fost puse in evidenta in ciuda unui detector performant? Pe forum s-a mentionat mi se pare experimentul LISA, nu stiu daca ai prins discutia. Mai avem de asteptat pana sa dam un verdict definitiv in privinta undelor gravitationale.

Citat
  Parcă 85 de ani sunt cam mulţi pentru ca din 5 efecte principale presupuse să nu fie confirmate decât 3 dar şi acestora li se poate găsi o altă explicaţie decât prin această teorie. Aceasta este motivul pentru care consider că teoria relativităţii generalizate nu are o bază teoretică solidă, ci cel mult una discutabilă.
Asta cu anii n-are nici o treaba, pot trece si mai multi pana progreseza tehnica, de exemplu fenomenul condensarii bosonilor a fost prezis in 1925 dar a fost observat fara echivoc in laborator abia in 1995. O teorie se respinge cand este infirmata calitativ si/sau cantitativ de experiment; daca nu putem efectua experimentul (din diverse motive) ce putem spune despre fenomenul in cauza ? De exemplu, ar trebui sa respingem a priori toate teoriile care merg dincolo de modelul standard al particulelor ?
« Ultima Modificare: Mai 25, 2011, 01:06:07 a.m. de HarapAlb »

Offline Teodor Sarbu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 409
  • Popularitate: +18/-65
Re. Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #3 : Mai 28, 2011, 03:17:51 p.m. »
        Re. Critica teoriei relativităţii generalizate.
   Dacă gravitaţia nu este o forţă, ci este o manifestare a curburii spaţiului, atunci nici sarcinile electrice nu dau naştere la forţe, ci la deformarea spaţiului. S-ar putea spune că este o deformare într-o altă dimensiune, dar care se manifestă tot în bătrânul spaţiu tridimensional. Ca să nu mai vorbim că avem  sarcini electrice pozitive şi negative, ceea ce complică şi mai mult problema.
  Dacă se continuă tot aşa se va ajunge la paradoxul că şi un arc comprimat sau întins dă naştere nu la o forţă, ci tot la o deformare a spaţiului într-o nouă dimensiune. Continuând vom ajunge la o multitudine de dimensiuni ale spaţiului, fiecare pantru a înlocui forţele cu deformarea unor ipotetice dimensiuni ale spaţiului.
  Între două corpuri nu mai apar forţe gravitaţionale, ci interacţiuni ale două sau mai multe zone de spaţiu curbate mai mult sau mai puţin. Se mai schimbă puţin teoria TRG?
  Dacă pot apărea unde gravitaţionale discrete, ele sunt o consecinţă a unei curburi discrete a spaţiului?
  Dacă nu avem o curbură discretă a spaţiului, cum mai se justifică teoretic mecanica cuantică? Cred că mecanica cuantică presupune o curbură discretă a spaţiului.
  Personal consider că introducerea noţiunii de curbură a spaţiului nu are nici în clin nici în mânecă cu ştiinţa, chiar dacă prin această afirmaţie contrazic toată lumea ştiinţifică.   
  Înlocuirea numai a forţei gravitaţionale cu deformarea spaţiului ridică atât de multe probleme, încât mă întreb de ce nu s-a pus această problemă până acum. Sau dacă s-a pus, ce răspuns s-a dat?
  Într-un final se poate spune că teoria relativităţii generalizate nu răspunde la mult mai multe probleme decât se recunoaşte oficial. Acestea sunt probleme necunoscute sau ascunse?
                                                       Teodor Sârbu

Offline A.Mot-old

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1079
  • Popularitate: +13/-57
Răspuns: Re. Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #4 : Iunie 04, 2011, 08:19:31 a.m. »
        Re. Critica teoriei relativităţii generalizate.
   Dacă gravitaţia nu este o forţă, ci este o manifestare a curburii spaţiului, atunci nici sarcinile electrice nu dau naştere la forţe, ci la deformarea spaţiului. S-ar putea spune că este o deformare într-o altă dimensiune, dar care se manifestă tot în bătrânul spaţiu tridimensional. Ca să nu mai vorbim că avem  sarcini electrice pozitive şi negative, ceea ce complică şi mai mult problema.
  Dacă se continuă tot aşa se va ajunge la paradoxul că şi un arc comprimat sau întins dă naştere nu la o forţă, ci tot la o deformare a spaţiului într-o nouă dimensiune. Continuând vom ajunge la o multitudine de dimensiuni ale spaţiului, fiecare pantru a înlocui forţele cu deformarea unor ipotetice dimensiuni ale spaţiului.
  Între două corpuri nu mai apar forţe gravitaţionale, ci interacţiuni ale două sau mai multe zone de spaţiu curbate mai mult sau mai puţin. Se mai schimbă puţin teoria TRG?
  Dacă pot apărea unde gravitaţionale discrete, ele sunt o consecinţă a unei curburi discrete a spaţiului?
  Dacă nu avem o curbură discretă a spaţiului, cum mai se justifică teoretic mecanica cuantică? Cred că mecanica cuantică presupune o curbură discretă a spaţiului.
  Personal consider că introducerea noţiunii de curbură a spaţiului nu are nici în clin nici în mânecă cu ştiinţa, chiar dacă prin această afirmaţie contrazic toată lumea ştiinţifică.   
  Înlocuirea numai a forţei gravitaţionale cu deformarea spaţiului ridică atât de multe probleme, încât mă întreb de ce nu s-a pus această problemă până acum. Sau dacă s-a pus, ce răspuns s-a dat?
  Într-un final se poate spune că teoria relativităţii generalizate nu răspunde la mult mai multe probleme decât se recunoaşte oficial. Acestea sunt probleme necunoscute sau ascunse?
                                                       Teodor Sârbu

Eu consider ca exista un ocean de gravitoni in care toate corpurile ceresti plutesc.....si deci exista unde gravitationale care atunci cand intalnesc corpurile ceresti se produc anumite efecte asemanatoare cu efectele curentilor de apa sau aaer asupra corpurilor aflate intr-un mediu acvatic sau atmosferic......Ar trebui cercetata intensitatea undelor gravitationale care cred ca au o viteza variabila putand fi mai mici sau mai mari decat viteza luminii in functie de vortexul oceanului de gravitoni....
Ce parere ai despre asa zisa formula a energiei echivalente a unui corp E=mc2 (unde m este masa corpului si c este viteza luminii)?Eu cred ca aceasta formula este o simpla speculatie matematica.....
Adevărul Absolut Este Etern!

Offline Teodor Sarbu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 409
  • Popularitate: +18/-65
Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #5 : Iunie 04, 2011, 10:10:09 a.m. »
Domnule A Mot. Est foarte frumos sa visezi. Cel care viseaza sigur va face ceva in viata. mai trebuiesc argumente si totul va fi bine. Dar vine si asta cu timpul. Formula E=mc^2 este totusi corecta. Parca ai auzit si tu de bombele A si H, si de centrale nucleare. Din cite stiu eu formula se poate obtine prin mai multe cai. Nu ma intreba care, nu am timp sa le mai caut.

Offline Eugen7

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 512
  • Popularitate: +5/-39
Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #6 : Iunie 04, 2011, 12:47:32 p.m. »
Formula E=mc^2 este totusi corecta.
Evident!!! Cum sa nu fie corecta?!

Din punctul de vedere al fizicii, materia este sub formă de substanță (caracterizată prin masă) sau câmp (caracterizat prin energie). În teoria relativităţii scăderea energiei înseamnă scăderea masei. Spre exemplu când apa este încălzită într-un cuptor cu microunde, se adaugă o masă de aproximativ 10^-17 kilograme pentru fiecare Joule de căldura adăugat apei.

Materia este caracterizată prin două mărimi fundamentale: masa și energia. Masa este măsura inerției și a gravitației, iar energia este măsura scalară a mișcării materiei. Astfel, energia şi masa nu sunt două lucruri total diferite (precum focul şi apa spre exemplu), ci  sunt  două forme de manifestare (prezentare) ale aceluiași lucru, respectiv materia, aşa cum spre exemplu, aburul şi gheaţa sunt stări de agregare (moduri de prezentare) ale aceleaşi substanţe, respectiv apa. Conform relației dintre masă și energie a lui Einstein, oricărei forme de energie a unui sistem fizic îi corespunde o masă inertă a sistemului.

Relația E=mc² poate fi, deci, folosită pentru a calcula câtă energie  s-ar produce dacă o cantitate de materie ar fi convertită în radiaţie (care transportă energia) electromagnetică. Spre exemplu, masa materiei convertită în energie în cazul bombei de la Hiroşima a fost mai mică decât 30 grame. (Conform relaţiei lui Einstein, energia unui gram de materie este de 10^14 Joule).

Spre deosebire de masă, conceptul de „câmp” este cu siguranţă unul destul de abstract, întrucât nu are nici măcar masă şi poate să nu existe deloc în materie. În ciuda aspectului abstract, putem da un exemplu destul de practic, cu care majoritatea dintre noi suntem familiarizaţi:magneţii. Deşi, aparent nu există nici o legătură directă între două bucăţi separate de magnet, există cu siguranţă o forţă de atracţie sau de respingere în funcţie de orientarea lor relativă. Această „forţă” nu are nici culoare, nici masă, nici miros, iar dacă nu am observa interacţiunile dintre ei, nici nu am şti că există. În cadrul fizicii, interacţiunile ce au loc în spaţiul dintre magneţi poartă numele de câmpuri magnetice. Dacă plasăm pilitură de fier în jurul unui magnet, putem observa (re)orientarea acesteia în jurul liniilor de câmp; în acest fel putem avea o indicaţie vizuală a prezenţei câmpului magnetic. Din experienţa de zi cu zi suntem familiarizaţi şi cu câmpurile electrice. Un exemplu este electricitatea statică ce explică modul în care materiale precum sticla şi mătasea se atrag după ce au fost în prealabil frecate una de cealaltă. Fizicienii includ aceste interacţiuni în domeniul câmpurilor electrice generate de două corpuri ca rezultat al dezechilibrului de electroni dintre ele. Este suficient să spunem că prezenţa unei diferenţe de potenţial (tensiuni) între două puncte duce la apariţia unui câmp electric în spaţiul liber dintre acestea.
"Stiu ca nu stiu nimic dar stiu ca pot sti mai multe decat stiu" (Socrate)

Offline Teodor Sarbu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 409
  • Popularitate: +18/-65
Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #7 : Iunie 04, 2011, 01:32:18 p.m. »
Domnule Eugen7.
În principiu sunt de acord cu aproape tot ce ai prezentat. Sigur că mai sunt unele nuanţe în ce susţin eu. De exemplu consider, am mai prezentat calculele, că energia câmpului electric este 1/137, constanta de structură fină, din energia de repaus a particulei respective. Dar mai sunt şi altele, poate mai mult chestie de nuanţă.

Offline A.Mot-old

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1079
  • Popularitate: +13/-57
Răspuns: Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #8 : Iunie 05, 2011, 09:42:11 a.m. »
Formula E=mc^2 este totusi corecta.
Evident!!! Cum sa nu fie corecta?!

Din punctul de vedere al fizicii, materia este sub formă de substanță (caracterizată prin masă) sau câmp (caracterizat prin energie). În teoria relativităţii scăderea energiei înseamnă scăderea masei. Spre exemplu când apa este încălzită într-un cuptor cu microunde, se adaugă o masă de aproximativ 10^-17 kilograme pentru fiecare Joule de căldura adăugat apei.

Materia este caracterizată prin două mărimi fundamentale: masa și energia. Masa este măsura inerției și a gravitației, iar energia este măsura scalară a mișcării materiei. Astfel, energia şi masa nu sunt două lucruri total diferite (precum focul şi apa spre exemplu), ci  sunt  două forme de manifestare (prezentare) ale aceluiași lucru, respectiv materia, aşa cum spre exemplu, aburul şi gheaţa sunt stări de agregare (moduri de prezentare) ale aceleaşi substanţe, respectiv apa. Conform relației dintre masă și energie a lui Einstein, oricărei forme de energie a unui sistem fizic îi corespunde o masă inertă a sistemului.

Relația E=mc² poate fi, deci, folosită pentru a calcula câtă energie  s-ar produce dacă o cantitate de materie ar fi convertită în radiaţie (care transportă energia) electromagnetică. Spre exemplu, masa materiei convertită în energie în cazul bombei de la Hiroşima a fost mai mică decât 30 grame. (Conform relaţiei lui Einstein, energia unui gram de materie este de 10^14 Joule).

Spre deosebire de masă, conceptul de „câmp” este cu siguranţă unul destul de abstract, întrucât nu are nici măcar masă şi poate să nu existe deloc în materie. În ciuda aspectului abstract, putem da un exemplu destul de practic, cu care majoritatea dintre noi suntem familiarizaţi:magneţii. Deşi, aparent nu există nici o legătură directă între două bucăţi separate de magnet, există cu siguranţă o forţă de atracţie sau de respingere în funcţie de orientarea lor relativă. Această „forţă” nu are nici culoare, nici masă, nici miros, iar dacă nu am observa interacţiunile dintre ei, nici nu am şti că există. În cadrul fizicii, interacţiunile ce au loc în spaţiul dintre magneţi poartă numele de câmpuri magnetice. Dacă plasăm pilitură de fier în jurul unui magnet, putem observa (re)orientarea acesteia în jurul liniilor de câmp; în acest fel putem avea o indicaţie vizuală a prezenţei câmpului magnetic. Din experienţa de zi cu zi suntem familiarizaţi şi cu câmpurile electrice. Un exemplu este electricitatea statică ce explică modul în care materiale precum sticla şi mătasea se atrag după ce au fost în prealabil frecate una de cealaltă. Fizicienii includ aceste interacţiuni în domeniul câmpurilor electrice generate de două corpuri ca rezultat al dezechilibrului de electroni dintre ele. Este suficient să spunem că prezenţa unei diferenţe de potenţial (tensiuni) între două puncte duce la apariţia unui câmp electric în spaţiul liber dintre acestea.
Aberant!Ceea ce se intampla cu un element foarte radioactiv nu are nicio legatura cu aberanta formula E=mc2....Cum se poate converti o bucata de lemn de 30 de grame intr-o energie asa zisa egala cu energia data de asa zisa formula a lui Einstein?

Un element atat de instabil adica puternic radioactiv precum uraniul U235 este normal ca printr-un soc puternic sa degaje o energie exploziva foarte mare intr-un timp foarte scurt dar care nu are nici pe departe valoarea data de asa zisa formula a lui Einstein si asta pentru simplul fapt ca aceasta energie nu poate fi masurata decat cu erori foarte mari.Asa zisa energie echivalenta ar trebui sa se calculeze ca o energie potentiala si sa zicem ca aceasta energie potentiala se transforma in energie cinetica.......ori energia cinetica este E=0,5mv[su]2[/sup]......Cine ar putea fi v ca viteza?Care este valoarea energiei potentiale a unui corp de masa m?
« Ultima Modificare: Iunie 05, 2011, 09:44:36 a.m. de A.Mot »
Adevărul Absolut Este Etern!

Offline Teodor Sarbu

  • Experimentat
  • ***
  • Mesaje postate: 409
  • Popularitate: +18/-65
Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #9 : Iunie 05, 2011, 11:02:21 a.m. »
Nu cred ca s-a discutat despre energie cinetica sau potentiala. Este cu totul alt subiect. Despre cele afirmate de catre tine este punctul tau de vedere, chiat daca nu sunt de acord cu el.

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Răspuns: Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #10 : Iunie 05, 2011, 06:50:59 p.m. »
Ceea ce se intampla cu un element foarte radioactiv nu are nicio legatura cu aberanta formula E=mc2...
Serios? Dar cu ce are legtura, mai exact? Si de ce ar fi aberanta o formula verificata in practica? Ce inseamna pentru tine "aberant" ?!?

Citat
Cum se poate converti o bucata de lemn de 30 de grame intr-o energie asa zisa egala cu energia data de asa zisa formula a lui Einstein?
Destul de greu. De ce intrebi?

Citat
Un element atat de instabil adica puternic radioactiv precum uraniul U235 este normal ca printr-un soc puternic sa degaje o energie exploziva foarte mare intr-un timp foarte scurt
Chiar? Asta e cumva o noua lege a fizicii inventata de tine?

Citat
dar care nu are nici pe departe valoarea data de asa zisa formula a lui Einstein
Tu chiar ai habar ce spui? Vino cu ceva concret, ceva valori, sa vedem si noi despre ce tot fabulezi pe aici.

Citat
si asta pentru simplul fapt ca aceasta energie nu poate fi masurata decat cu erori foarte mari.
De ce nu se poate? Pentru ca asa afirmi tu aici fara sa ai habar ce spui?

Citat
Asa zisa energie echivalenta ar trebui sa se calculeze ca o energie potentiala si sa zicem ca aceasta energie potentiala se transforma in energie cinetica...
De ce, pentru ca asa fabulezi tu? Ai ceva argumente sau doar dorintele si preferintele tale bazate pe ignoranta?

Citat
...ori energia cinetica este E=0,5mv[su]2[/sup]...
Si ce-i cu asta?

Citat
Cine ar putea fi v ca viteza?
Lasa omul de paie si vino cu ceva rational. Aberatiile tale ilogice sunt irelevante.

Citat
Care este valoarea energiei potentiale a unui corp de masa m?
Nu se poate defini energia potentiala pentru un singur corp. Ea exista doar in sisteme de corpuri, pentru ca asa cum ii indica si numele, tine de pozitia corpului (fata de sistemul considerat) si asta nu se poate defini fara a avea un sistem de corpuri (adica cel putin 2).

Dupa aceste dovezi penibile de ignoranta, ar fi mai bine sa o lasi mai moale cu sentintele despre ce se poate si ce nu in fizica. A face doar acuze din ignoranta este foarte neplacut si nu este deloc apreciat pe acest forum.

e-
Don't believe everything you think.

Offline A.Mot-old

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1079
  • Popularitate: +13/-57
Răspuns: Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #11 : Iunie 05, 2011, 07:29:56 p.m. »
Ceea ce se intampla cu un element foarte radioactiv nu are nicio legatura cu aberanta formula E=mc2...
Serios? Dar cu ce are legtura, mai exact? Si de ce ar fi aberanta o formula verificata in practica? Ce inseamna pentru tine "aberant" ?!?

Citat
Cum se poate converti o bucata de lemn de 30 de grame intr-o energie asa zisa egala cu energia data de asa zisa formula a lui Einstein?
Destul de greu. De ce intrebi?

Citat
Un element atat de instabil adica puternic radioactiv precum uraniul U235 este normal ca printr-un soc puternic sa degaje o energie exploziva foarte mare intr-un timp foarte scurt
Chiar? Asta e cumva o noua lege a fizicii inventata de tine?

Citat
dar care nu are nici pe departe valoarea data de asa zisa formula a lui Einstein
Tu chiar ai habar ce spui? Vino cu ceva concret, ceva valori, sa vedem si noi despre ce tot fabulezi pe aici.

Citat
si asta pentru simplul fapt ca aceasta energie nu poate fi masurata decat cu erori foarte mari.
De ce nu se poate? Pentru ca asa afirmi tu aici fara sa ai habar ce spui?

Citat
Asa zisa energie echivalenta ar trebui sa se calculeze ca o energie potentiala si sa zicem ca aceasta energie potentiala se transforma in energie cinetica...
De ce, pentru ca asa fabulezi tu? Ai ceva argumente sau doar dorintele si preferintele tale bazate pe ignoranta?

Citat
...ori energia cinetica este E=0,5mv[su]2[/sup]...
Si ce-i cu asta?

Citat
Cine ar putea fi v ca viteza?
Lasa omul de paie si vino cu ceva rational. Aberatiile tale ilogice sunt irelevante.

Citat
Care este valoarea energiei potentiale a unui corp de masa m?
Nu se poate defini energia potentiala pentru un singur corp. Ea exista doar in sisteme de corpuri, pentru ca asa cum ii indica si numele, tine de pozitia corpului (fata de sistemul considerat) si asta nu se poate defini fara a avea un sistem de corpuri (adica cel putin 2).

Dupa aceste dovezi penibile de ignoranta, ar fi mai bine sa o lasi mai moale cu sentintele despre ce se poate si ce nu in fizica. A face doar acuze din ignoranta este foarte neplacut si nu este deloc apreciat pe acest forum.

e-
Suportul tuturor corpurilor din Univers este oceanul de gravitoni si deci fata de acesta se poate calcula energia potentiala si cinetica la un moment dat........Orice atom are energia sa proprie si ca atare cum orice corp este format dintr-un anumit numar de atomi rezulta energia echivalenta a acelui corp.....Pana a se enunta acea formula a lui Einstein cum se calcula numarul atomilor unui corp de masa m?
Eu nu acuz pe nimeni dar nici nu pot sa inghit orice gogosi aberante..........In cat timp o cantitate de 1 Kg de uraniu in vid ajunge la masa de 0,5 Kg?In cat timp in vid 1 Kg de lemn ajunge la masa de 0,5 Kg?
Daca poti sa dai niste raspunsuri pe masura intelegerii de catre toti cei care nu au invatat pe de rost fizica atunci astept cu nerabdare raspunsuri stiintifice dar repet pe intelesul tuturor....nu numai a savantilor........ ::)
Adevărul Absolut Este Etern!

Offline AlexandruLazar

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1752
  • Popularitate: +95/-17
Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #12 : Iunie 05, 2011, 07:34:43 p.m. »
Citat
Suportul tuturor corpurilor din Univers este oceanul de gravitoni si deci fata de acesta se poate calcula energia potentiala si cinetica la un moment dat

Cum calculezi energia potențială a unui singur corp corp față de oceanul de gravitoni, ce-o mai fi și ăla? Formula, nu fraze lungi ;D. Alege un corp care îți place ție și dă un exemplu numeric ca să văd și eu cum se face.

Offline Electron

  • Veteran
  • *****
  • Mesaje postate: 8404
  • Popularitate: +245/-217
Răspuns: Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #13 : Iunie 05, 2011, 07:43:40 p.m. »
Suportul tuturor corpurilor din Univers este oceanul de gravitoni si deci fata de acesta se poate calcula energia potentiala si cinetica la un moment dat...
De unde tot scoti astfel de aberatii? Ai auzit tu sa se fi detectat pe undeva un graviton, sau un "ocean de gravitoni"? Cum o sa poti calcula energia potentiala si cinetica fata de ceva ca nu poti detecta? Tu chiar nu te gandesti inainte sa emiti astfel de prapastii?

Citat
Orice atom are energia sa proprie si ca atare cum orice corp este format dintr-un anumit numar de atomi rezulta energia echivalenta a acelui corp...
Asta o fi "teorema A.Mot", probabil. Are ceva utilitate practica, sau trebuie sa o luam de acum ca baza intregii fizici, tocmai pentru ca vine de la un ignorant in domeniu?

Citat
Pana a se enunta acea formula a lui Einstein cum se calcula numarul atomilor unui corp de masa m?
Poftim? Tu chiar vorbesti serios?

Citat
Eu nu acuz pe nimeni dar nici nu pot sa inghit orice gogosi aberante...
Poti sa faci ce vrei, atata timp cat nu incalci regulile acestui forum.

Citat
In cat timp o cantitate de 1 Kg de uraniu in vid ajunge la masa de 0,5 Kg?
De ce ar ajunge o cantitate de 1 kg de uraniu in vid la 0,5 kg ? De unde le tot scoti?

Citat
In cat timp in vid 1 Kg de lemn ajunge la masa de 0,5 Kg?
Nu mai repet replica de ;ai sus. Ma amuz doar la absurdul intrebarii tale care denota cat de putin ai studiat aceste lucruri inainte sa te ofuschezi pe aici si sa califici ca fiind aberante formule verificate deja experimental in mod cat se poate de clar...

Citat
Daca poti sa dai niste raspunsuri pe masura intelegerii de catre toti cei care nu au invatat pe de rost fizica
Ce amuzant! Probabil ca ai impresia ca cei care stiu cat de cat fizica o stiu pentru ca au invatat-o pe de rost. Te asigur eu ca asa nu se ajunge departe in fizica.

Citat
atunci astept cu nerabdare raspunsuri stiintifice dar repet pe intelesul tuturor....nu numai a savantilor...
Orice om care site sa scrie si ca citeasca ar trebui sa inteleaga un principiu simplu: a critica ceva inainte de a intelege acel ceva e o inutilitate si denota doar ignoranta si lenea respectivilor. Sper ca nu tebuie sa fii savant sa pricepi acest lucru.


e-
Don't believe everything you think.

Offline A.Mot-old

  • Senior
  • ****
  • Mesaje postate: 1079
  • Popularitate: +13/-57
Răspuns: Critica teoriei relativitatii generalizate
« Răspuns #14 : Iunie 05, 2011, 07:44:12 p.m. »
Citat
Suportul tuturor corpurilor din Univers este oceanul de gravitoni si deci fata de acesta se poate calcula energia potentiala si cinetica la un moment dat

Cum calculezi energia potențială a unui singur corp corp față de oceanul de gravitoni, ce-o mai fi și ăla? Formula, nu fraze lungi ;D. Alege un corp care îți place ție și dă un exemplu numeric ca să văd și eu cum se face.
Nu eu am inventat notiunea de gravitoni dar cred ca este singura teorie care poate explica faptul ca toate corpurile "plutesc" in acest ocean de gravitoni care daca nu ar exista atunci toate corpurile ar fi atrase unele catre celelalte si de fapt in intreg spatiul nu ar exista decat un singur corp de o masa extrem de mare si tocmai acel coificient k din Legea atractiei universale dovedeste existenta oceanului de gravitoni......In concluzie nu a existat niciodata big-bang si deci nu a existat vreun big-crunch.........si nici nu vor exista niciodata astfel de fenomene.......... ::)
Adevărul Absolut Este Etern!