Definitie. Fie în planul P un punct fixat O. Daca M este un punct din plan atunci vectorul OM il numim vector legat (de punctul O sau de polul O) sau vectorul de pozitie al punctului M.
Ok, asta imi aduce aminte de definitiile de la geometria analitica... Atat de generale incat ajung la limita abstractului. Ce sa-i faci, asta e matematica.

Bun, acum serios. Sunt de acord cu definitia, adica nu consider ca este incompleta sau deficitara. In geometrie asa se definesc lucrurile.
Pentru a reduce din abstractul acestei definitii, eu propun o aplicatie, din fizica. In fizica, vectorul de pozitie este folosit in definitia vitezei medii unui mobil. In cuvinte, definitia zice asa: "viteza medie (ca vector) a unui mobil este data de raportul dintre delta r (ca vector) si delta t". Delta t se refera la intervalul de timp si este un scalar (un numar), adica diferenta dintre momentul final si cel final (dintre coordonatele temporale respective).
Dar ce este "vectorul delta r" ? Ei bine este diferenta dintre doi vectori, mai precis, dintre vectorii de pozitie ai mobilului la momentul final si respectiv cel initial.
In fizica, vectorul pozitie este folosit pentru a cunoaste pozitia spatiala a unui punct material, si asta functioneaza nu doar in plan ci si in 3 dimensiuni. (Apropo, in matematica asta functioneaza si in spatiile vectoriale de dimensiune oarecare). In fizica ne putem imagina ca un punct material care se misca in spatiu (daca e un spatiu de 2 dimensiuni atunci poate fi un plan) este mereu "urmarit" de un vector, o sagetuta, cu originea in centrul sistemului de coordonate si varful lipit de punctul material.
A cunoaste vectorul de pozitie al unui punct material la un moment dat, este echivalent cu a cunoaste coordonatele sale spatiale in acel moment. Cum e asta posibil?
Pai daca stim vectorul de pozitie "r" (atentie, la fizica!), ce stim de fapt? Stim totul despre acel vector:
- are originea mereu in centrul sistemului de coordonate (0,0) daca suntem in plan
- are varful in punctul in care se afla punctul material (x,y)
- are un modul bine cunoscut (radical din x
2+y
2)
(nota: din primele 2 informatii stim exact cum e orientat vectorul in spatiu).
Cu alte cuvinte, daca ni se da "vectorul pozitie" al unui punct material la un moment dat intr-o figura, din coordonatele varfului sau (cand este dus cu originea in centrul sistemului de coordonate) deducem direct coordonatele pozitiei punctului material la momentul respectiv.
Revenim la vectorul viteza medie. Pentru a-l calcula avem nevoie de diferenta dintre vectorii pozitie al punctului material, final minus initial. Diferenta dintre doi vectori este desigur tot un vector. Vectorul obtinut, cu modulul impartit la "delta t" ne da vectorul viteza medie cautat, si are deci aceasi orientare spatiala ca si "delta r". De observat ca vectorul pozitie initial, sa zicem r
i, vectorul pozitie final, sa zicem r
f si "delta r" (ca vector) formeaza laturile unui triunghi, cu un varf in centrul sistemului de coordonate, si celelalte doua varfuri in pozitiile unde era punctul material in momentul initial si respectiv final. De asemenea,
ca vectori, avem r
i + delta r = r
f (egalitate care ne ajuta sa determinam geometric sensul lui "delta r" daca avem vreun dubiu, desi e destul de evident ca "delta r" este mereu indreptat spre pozitia finala a punctului material).
Am insistat pe faptul ca ce scrie mai sus este valabil la fizica, deoarece in geometrie nu ne impiedica nimic sa vorbim de vectori pozitie ai unor puncte, fata de diversi poli din plan, in acelasi timp (in geometrie "timpul" e oarecum irelevant

). La fizica, o data fixat un sistem de coordonate, vectorii pozitie sunt mereu relativi la acel sistem de coordonate (adica au toti originea in centrul sistemului de coordonate ales), in plus in fizica, "vectorul pozitie" nu are nici o semnificatie daca nu stim fata de ce sistem de coordonate este obtinut.
Astept in continuare intrebari daca sunt neclaritati, dar in ideea ca ai studiat vectorii la fizica sper ca suntem pe un "teritoriu cunoscut" cu aceasta aplicatie.

e-