E ca si cum as spune ca in caciula am doar doua bile, una alba si una neagra. Iti dau tie una in mana si nu te uiti la ea, am si eu una si nu ma uit la ea. Apoi fiecare merge cate un an lumina departare. Nici unul nu stie ce are in amna, ori bila alba, ori bila neagra. Apoi cel din stanga deschide pumnul si vede: are bila alba. Atunci, tu daca ai fi Dumnezeu si ai stii instantaneu totul, tu ai stii imediat: cel din dreapta are in mana lui o mana neagra. Si cand o va deschide, suta la suta va fi bila neagra. Acum, cel din dreapta nu stie asta, dar daca cel din stanga ii trimite un telefon care va lua 2 milioane de ani sa se propage, el va stii apoi ca in mana are o bila neagra, chiar inainte sa faca experimentul. Aici este puterea informatiei. Si e fascinant.
Iar mecanica cuantica zice, omul nu a ales de fapt alba din prima ci mereu pana sa se uite in stanga, bila lui era si alba si neagra si bila celui din dreapta era tot alba si neagra in acelasi timp. Cu anumite probabilitati. Si cand cel din stanga a deschis pumnul, atunci una din cele doua posibilitati s-a materializat si bila lui este suta la suta alba. Atunci bila cealalta este suta la suta neagra. Pentru ca informatia se conserva. Si o face instantaneu.
Cam asa inteleg eu, dar nu sunt expert in cuantica informatiei. Ma poate corecta cineva?
