1. Ce forma au traiectoriile - in lipsa precizarii sistemului de referinta nu se poate decide.
Se pot alege sisteme de referinta in care traiectoria sa aiba (aproape) ce forma vrem.
Cramponarea pe o anumita forma favorita, fara alte precizari, e o dovada a lipsei de perspectiva si intelegere a problemei in general, din partea autorului.
Sunt de acord, aceasta este problema esentiala (adica partea cea mai importanta ignorata de autor): nu putem vorbi de "forma traiectoriei" fara a stabili inainte
un referential. E ca si cum am vorbi de viteza fara a vorbi de referential.
Concret: A afirma ca "de fapt, traiectoria Lunii e o elicoida si nu o curba inchisa" echivaleaza cu a spune ca "de fapt, sistemul de referinta din care traiectoria Lunii e o elicoida, e mai corect decat sistemul de referinta din care traiectoria Lunii e o curba inchisa", adica e echivalent cu a afirma ca exista sisteme de referinta privilegiate, adica principiul relativitatii (iar aici nu folosim decat varianta lui Galilei) este gresit.
Cineva care neaga principiul relativitatii lui Galilei vrea sa darame fizica din temelii. Iata unde duce ignoranta.
2. Cum putem stabili forma traiectoriei - care in cazul obiectelor planetare nu se poate stabili pe baza de rucsac, fara indoiala. [...] Forma traiectoriilor planetare a fost de altfel stabilita (in raport cu pamantul), de astronomii antici (Ptolemeu si altii) cu mult inainte de inventarea rucsacului.
Exact. Mie mi se pare fascinant cum astronomii din trecut au gasit o metoda sa stabileasca forma orbitelor planetare, doar pe baza observatiilor facute de pe Pamant. A nu cunoaste aceste lucruri, plus a ignora principiul relativitatii lui Galilei, duce la afirmatii absolut ridicole.
Partea asta e cea mai ridicola, in contextul dat si din nou dovedeste o lipsa a intelegerii problemei in anasamblu: cum aruncam, cu ce viteza, ce se intampla in diferite cazuri.
In mod ironic, ineptiile legate de cum e "aruncat", sau "lasat" rucsacul sunt cele mai irelevante in analiza globala a erorilor autorului acestor citate. Cum poti sa ceri cuiva care ignora copunerea vitezelor, sa analizeze ce cazuri avem la "aruncarea unui rucsac de pe Luna" ?

Este destula ceata in mintea autorului celor doua citate:
- Crede ca are el putere sa arunce un obiect de pe Luna care sa nu mai cada
inapoi.
- Daca ar reusi sa faca asta, rucsacul s-ar inscrie pe o orbita circumlunara,
asa cum scrie chiar el in citatul 2, si ar gravita impreuna cu aceasta in jurul
Pamintului, rucsacul nu ar astepta sa revina Luna la el.
- Nici nu mai iau in discutie cazul ca ar avea atata putere ca aruncand rucsacul,
acesta sa se elibereze de atractia Lunii.
virgil 48, analiza ta calitativa este corecta, iar autorul acestor citate in mod clar nu are habar de aceste lucruri.
Daca a folosit la modul impropriu expresia "arunc in spatiu" si a vrut sa spuna
lansez, desi asta presupune si un vehicul, tot ramane ciudata ideea ca ar
trebui sa se intoarca Luna intr-un loc, unde ruxacul sta pe loc si o asteapta.
Iar problema cu recuperatul ruxacului nu este total pierduta, daca are un
vehicul spatial suficient de performant, asa cum a ajuns pe Luna, prinde si
ruxacul.
Acestea deja nu mai conteaza, pentru ca nu in acest context s-au facut afirmatiile citate. Problema "rezolvata" de autor era cea legata de forma traiectoriilor (inchise vs deschise), nici prin gand nu i-a trecut ce ineptii debiteaza mai apoi.
---
Ok, se pare ca in acest episod, avem 3 intervenanti care sunt in acord (contra ingorantului cu citatele). Evident ca discutia nu se incheie, oricine doreste sa mai adauge ceva legat de Episodul I este invitat sa o faca in continuare.
In cateva zile vom lansa Episodul 2. Astept cu interes propunerile voastre pentru episoadele urmatoare.

e-