Reactia de cracare a gazului metan are loc la temperatura de 800 C si 40 bari dupa urmatoarele reactii:
1. CH4 + H2O 3 H2 + CO H = + 49,3 Kcal/mol
2. CH4 + 2H2O 4 H2 + CO2 H = + 39,45 Kcal/mol
3. CH4 + CO2 2CO + 2H2 H = + 29,1 Kcal/mol
4. CO + H2O H2 + CO2 H = - 9,63 Kcal/mol
Debitul de gaz metan este de 25500mc/h ( masurat in conditii normale) si 65 t/h abur
In etapa secundara se introduce aer astfel incat sa se obtina un raport final de hidrogen:azot= 3:1 si au loc urmatoarele reactii chimice:
9) 2 CH4 + O2 -------> 2 CO + 4 H2 H = (exotermă)
10)2 H2 + O2 --------> 2 H2O H = (puternic exotermă)
Temperatura amestecului de gaze creste la 1100C
Calculati care este viteza la iesirea din reactor daca gazele ies prin doua conducte cu diametrul de 0.42m.
Sunt curios daca cineva va da un raspuns corect la aceasta problema din practica.
Frumoasa problema
Nu am timp sa fac calculele, dar am sa incerc sa schitez o rezolvare in 3 pasi:
1. Calcularea compozitiei de echilibru la prima etapa la 800C si 40 bari.
2. Calcularea comozitiei finale la temperatura finala
3. Pe urma mai ramine un pas mic de calculare a vitezei de ierire a gazelor din ecuatia de continuitate.
Iata cum as face punctul 1:
La primul pas imi trebuie constantele de echilibru Kp pe care le pot calcula din energia libere Gibbs Delta G de reactie la 800C.
(ln(Kp)=-DG/RT)
DG-ul pentru fiecare reactie il scot din DG=DH-T*DS, iar DH si DS pentru reactii le pot calcula din entalpiile si entropiile de formare
date in http://webbook.nist.gov/ . (DH reactie sunt date si in enuntul problemei )
Din Kp se scoate usor Kx (constanta de echilibru de fractii molare (Kx=Kp/p^2 la primele 3 reactii)
Vom nota cu X_CO2 , X_H2, X_O2, X_CO, X_H2O, X_CH4 fractiile molare ale amestecului de la finalul etapei 1.
Putina atentie trebuie aici: Sunt listate 4 ecuatii insa numai 3 din ele sunt linear independente deoarece prima adunata cu a patra da
ecuatia 2. Asadar primele 3 ecuatii sunt suficiente, a patranu aduce nimic in plus.
Sistemul de ecuatii la pasul 1 ar fi:
(1) X_H2 ^3 * X_CO / ( X_CH4 * X_H2O ) = Kx1
(2) X_H2 ^4 * X_CO2 / ( X_CH4 * X_H2O ^ 2 ) = Kx2
(3) X_H2 ^2 * X_CO ^2 / ( X_CH4 * X_CO2 ) = Kx3
(4) X_H2 + X_CO + X_CO2 + X_H2O + X_CH4 = 1
(5) (25500 *1000 /22.4) / ( 65 * 1000*1000 / 18 ) = (X_CO + X_CO2 + X_CH4) / (X_CO + 2*X_CO2 + X_H2O)
Primele 3 eq. sunt din Kx-uri pentru primele 3 eq., a patra e obligatorie (suma tuturor fracitiilor molare e 1 asa cum suma tuturor procentelor e 100%)
iar ultima e o reactie de bilant ce include conservarea raportului intre C si O initiali introdusi in amestecul final.
(in moli C/O introdusi initial = (25500 *1000 /22.4) / ( 65 * 1000*1000 / 18 ) = .3152472527 --- sper ca nu am gresit)
rezolvind sistemul de equatii 1-5 se gaseste compozitia de echilibru in fractii molare (care se poate usor rescrie in alta forma)
Hei chimistilor nimeni nimic?
Din pacate nu sunt multi chimisti pe forum. Dar florin_try vad ca a raspuns mai sus, raspunsul lui nu se pune? In alta ordine de idei, te-am rugat sa raspunzi la niste intrebari de chimie pe forum, daca poti raspunde si tu, vor fi motivati elevii de liceu interesati de chimie sa intre mai multe pe forum. Mersi mult daca ai timp!
Salut!
La modul teoretic si eu puteam sa dau niste indicatii despre cum se face. Cand trebuie sa ajungi la un rezultat concret e mai greu! ;D
Cum spuneam, nu cred ca avem vreun chimist experimental aici pe forum. Te invitam sa aduci din acestia daca cunosti, ca forumul sa fie si mai populat.
Salut!
Din pacate nu stiu! Sau cei pe care ii stiu nu sunt pasionati de a invata si pe altii.
PS. viteza e 160 m/s cine doreste poate verifica., bafta!
Iata si parametrii termodinamici de care e nevoie sa rezolvi problema (datele sunt luate din http://webbook.nist.gov/ )
Dependenta de temperatura:
Cp0 := A + B*t + C*t^2 + D*t^3 + E/t2
H0:= H0f298 + A*t + B*t^2/2 + C*t^3/3 + D*t^4/4 − E/t + F − H
S0 := A*ln(t) + B*t + C*t^2/2 + D*t^3/3 − E/(2*t^2) + G
unde:
Cp = heat capacity (J/mol*K)
H° = standard enthalpy (kJ/mol)
S° = standard entropy (J/mol*K)
t = temperature (K) / 1000.
Coeficientii pentru intervalul de temperatura din problema sunt:
CH4
H0f298 := -74.87
S0f298 := 186.25
A:= -0.703029
B:= 108.4773
C:= -42.52157
D:= 5.862788
E:= 0.678565
F:= -76.84376
G:= 158.7163
H:= -74.87310
CO2
H0f298 := -393.52
S0f298 := 213.79
A:= 24.99735
B:= 55.18696
C:= -33.69137
D:= 7.948387
E:= -0.136638
F:= -403.6075
G:= 228.2431
H:= -393.5224
CO
H0f298 := -110.53
S0f298 := 197.66
A:= 25.56759
B:= 6.096130
C:= 4.054656
D:= -2.671301
E:= 0.131021
F:= -118.0089
G:= 227.3665
H:= -110.5271
H2
H0f298 := 0.0 (asa e scala setata la zero in td chim.)
S0f298 := 130.68
A:= 33.066178
B:= -11.363417
C:= 11.432816
D:= -2.772874
E:= -0.158558
F:= -9.980797
G:= 172.707974
H:= 0.0
H2O (vapour)
H0f298 := -241.83
S0f298 := 188.84
A:= 30.09200
B:= 6.832514
C:= 6.793435
D:= -2.534480
E:= 0.082139
F:= -250.8810
G:= 223.3967
H:= -241.8264
Cu datele de mai sus entalpiile Gibbs de formare devin:
pentru CH4
[tex]G0_{CH4}=- 74871.97066- 0.000000001952796970\,{T}^{4}+ 0.00002124661114\,{T}^{3}- 0.1084230614\,{T}^{2}+ \left( -158.7170030+ 0.703029\,\ln \left({\frac {1}{1000}}\,T\right) \right) T+ 338603.9350\,{T}^{-1}[/tex]
pentru CO2
[tex]G0_{CO2}=- 393530.0851- 0.000000002647475236\,{T}^{4}+ 0.00001683445454\,{T}^{3
}- 0.05515936652\,{T}^{2}+ \left( - 228.2181026- 24.99735\,\ln\left({\frac{1}{1000}}\,T \right) \right) T- 68182.36200\,{T}^{-1}
[/tex]
Pentru CO
[tex]G0_{CO}=- 110537.4818+ 0.0000000008897658414\,{T}^{4}- 0.000002025976448\,{T}^{3}- 0.006093081935\,{T}^{2}+ \left( - 227.3409324- 25.56759\,\ln \left( {\frac {1}{1000}}\,T\right)\right) T+65379.47900\,{T}^{-1}
[/tex]
pentru H2:
[tex]G0_{H2}=- 9.980797+ 0.0000000009235981148\,{T}^{4}- 0.000005712597061\,{T}^{3}+ 0.01135773529\,{T}^{2}+ \left( - 172.6749078- 33.066178\,\ln \left( {\frac {1}{1000}}\,T\right)\right) T- 79120.44200\,{T}^{-1}
[/tex]
pentru H2O(v)
[tex]G0_{H2O(v)}=- 241839.0546+ 0.0000000008441930467\,{T}^{4}- 0.000003394453022\,{T}^{3}- 0.006829097743\,{T}^{2}+ \left( - 223.3666080- 30.09200\,\ln \left( {\frac {1}{1000}}\,T\right)\right) T+ 40987.36100\,{T}^{-1}
[/tex]
Entalpiile primelor 3 reactii functie de temperatura devin:
Reactia 1:
[tex]dG1 = 206143.6011+ 0.000000004769164108\,{T}^{4}- 0.00003701592575\,{T}^{3}+ 0.1432322831\,{T}^{2}+ \left( - 363.2820448- 95.377153\,\ln \left( {\frac {1}{1000}}\,T \right) \right) T- 551573.1430\,{T}^{-1}
[/tex]
Reactia 2:
[tex]dG2=164980.0716+ 0.000000001311328100\,{T}^{4}- 0.00002047363880\,{T}^{3}+ 0.1123528315\,{T}^{2}+ \left( - 313.4675148- 97.781091\,\ln \left( {\frac {1}{1000}}\,T \right) \right) T- 805242.7870\,{T}^{-1}
[/tex]
Reactia 3:
[tex]dG3=247307.1306+ 0.000000008227000119\,{T}^{4}- 0.00005355821270\,{T}^{3}+ 0.1741117346\,{T}^{2}+ \left( - 413.0965748- 92.973215\,\ln \left( {\frac {1}{1000}}\,T \right) \right) T- 297903.4990\,{T}^{-1}
[/tex]
Coeficientii de mai sus sunt in asemenea unitati incit sa dea rezultatul in J/mol
La 800C entalpiile Gibbs pentru primele 3 reactii sunt:
GR1 = -65882.07735 J/mol
GR2 = -73712.79750 J/mol
GR3 = -58051.35740 J/mol
(vezi ca-s negative, deci toate cele 3 reactii sunt spontane de la stinga la dreapta la 800C, si sunt destul de mari daca nu am gresit pe undeva stupizel pe la calcule)
Din Botzman distribution Kp=exp(-GR/RT) avem Kp-urile pentru primele 3 reactii:
Kp1 = 1617.560721 (unitati de presinue la patrat)
Kp2 = 3892.822621
Kp3 = 672.1351067
Evident Kx-urile pentru primele 3 reactii sunt: kx=kp/(p/p0)^2 unde p=40 bari * 0.986923267 atm/bar, iar p0 este 1 atm si e data de conventia prin care se seteaza scala presiunii in termodinamica chimica.
Asadar:
Kx1 = 1.037943789
Kx2 = 2.497916157
Kx3 = 0.4312904302
Acum trebuie rezolvat urmatorul sistem de ecuatii cu 5 necunoscute: X_CO2, X_CO, X_H2, X_H2O, X_CH4:
(1) X_H2 ^3 * X_CO / ( X_CH4 * X_H2O ) = Kx1
(2) X_H2 ^4 * X_CO2 / ( X_CH4 * X_H2O ^ 2 ) = Kx2
(3) X_H2 ^2 * X_CO ^2 / ( X_CH4 * X_CO2 ) = Kx3
(4) X_H2 + X_CO + X_CO2 + X_H2O + X_CH4 = 1
(5) (25500 *1000 /22.4) / ( 65 * 1000*1000 / 18 ) = (X_CO + X_CO2 + X_CH4) / (X_CO + 2*X_CO2 + X_H2O)
Aici avem o mica problema: Daca punem pur si simplu ecuatiile astea neliniare intr-nu solver standard nu va converge.
Trebuie scapat de puterile cele mai mari. Nu stiu acum daca e posibil analitic sa il punem intr-o forma cit mai eleganta. Cred ca sunt obosit la ora asta si oricum nu imi dau seama.
Insa l-am rescris asa:
eq1= X_H2*X_CO2/X_CO - 2.497916157/1.037943789 * X_H2O ! 2/1
eq2= X_CO / X_H2 - .4312904302/1.037943789 * X_CO2 / X_H2O
eq3= X_H2**2*X_CO**2 - .4312904302*X_CH4*X_CO2
unde
X_H2 = -.3152472527*X_CO-.6304945054*X_CO2-1.315247253*X_H2O+1.
X_CH4 = -.6847527473*X_CO-.3695054946*X_CO2+.3152472527*X_H2O
(din ecuatiile 4 si 5)
-------------
Acum urmeaza partea unde nu sunt sigur:
Solutia sistemului respectiv mi-a iesi ca ar fi:
x_CO,= 3.720516532773108E-002
x_CO2= 3.405182524323703E-002
x_H2O=0.245089200713011
x_H2 = 0.644448774740510
x_CH4=3.920502454765958E-002
Ca sa fiu mai exact: eq1^2+eq2^2+eq3^2 = 1.35E-011 (numar mic) cu compozitia de mai sus.
Hai sa o rescriu in procente de moli (sau de volume):
%CO = 3.7% (%moli)
%CO2 = 3.4%
%H2O = 24.5%
%H2=64.4% (pai e cam aproape de maximum, nu?)
%CH4 = 3.9% (aproape tot CH4 se consuma)
-----
O rescriu si in procente de masa (poate cineva e mai familiar cu aceste procente in masa si nu moli):
%CO = 11.75% (%masa)
%CO2 = 16.89%
%H2O = 49.75%
%H2=14.53%
%CH4 = 7.07%
Ma opresc aici. Iata de ce. Din conditia de plecare am obtinut ca solutie a sistemului nelinear (care asa cum e scris e dificil) compozitia data. E binecunoscut ca sistemele nelineare au mai multe solutii si plecaind din alta condnitie initiala obtin alta solutie, iar unele solutii se elimina ca fiind in afara domeniului fizic.
Inainte de a ma duce la etapa a 2-a, te intreb chimistule, are compozita de mai sus vre-o legatura cu compozitia ce se obtine in prima etapa a cracarii sau trebuie sa vad un mod mai riguros de a rezolva sistemul ala nelinear de ecuatii?
Poti sa imi spui informativ si approximativ cam care ar fi compozitia la sfirsitul etapei 1?
Salut!
Compozitia gazului cracat (fara apa) la sfarsitul primeri reactii este urmatoarea:
CH4 7.6-8.5%
H2 70-71%
CO2 9.2-10.2%
CO 9.9-10.1%
Am rescris niste dependente simple pentru H2, CH4, H2O sub forma:
X_H2 := -2.406600611*X_CO(-1.000000000+.31524725270*X_CO+.63049450540*X_CO2)/
(2.406600611*X_CO+1.315247253*X_CO2)
X_CH4 :=-(1.647926380*X_CO^2+1.889252149*X_CO2*X_CO+.6847527473*X_CO2^2-.3152472527*X_CO2)/
(2.406600611*X_CO+1.315247253*X_CO2)
X_H2O := -X_CO2*(-1.000000000+.31524725270*X_CO+.63049450540*X_CO2)/
(2.406600611*X_CO+1.315247253*X_CO2)
Si mai ramin cu 2 ecuatii
eq2= X_CO / X_H2 - .4312904302/1.037943789 * X_CO2 / X_H2O
eq3= X_H2**2*X_CO**2 - .4312904302*X_CH4*X_CO2
M-am jucat cu el destul de mult, solutia sistemului pare a indica cu 10% mai mult H2 decit spui tu.
Iata ce obtin:
eq2^2 + eq3^2 converg la 2.645947546792992E-017
cind:
x_CO,= 5.05366E-002
x_CO2= 6.0019E-002
si corespunzator:
x_H2O=0.283163330202652
x_H2 = 0.573797018707890
x_CH4=3.248403935571991E-002
Compozitia corespunzatoare in % moli dupa ce elimini apa ar fi (admitind ca nu sunt pierderi):
%CO = 7.0%
%CO2 = 8.4%
%H2 = 80.0%
%CH4 = 4.5%
Observi ca imi indica o conversie mai mare.
Posibil datele termodinamice sa duca la constante un pic mai mari?
Am verificat ca mai multe conditii initiale cad pe aceasta solutie. Este insa un sistem dificil numeric. Criteriul de minimizare folosit de mine eq2^2+eq3^2 = minim sa nu fie cel mai bun?
Algoritmul numeric sa fi cazut intr-un minim local din care nu vrea sa iasa si care nu e cel bun?
Nu stiu.
Cert e ca asta e ce am obtinut. Adica o conversie ceva mai mare de metan.
EDIT: Nu te contrazic ca nu ai avea dreptate cu procentele tale. Nu pot contrazice experimentul. Insa cu datele de intrare pe care eu le-am folosit, si metoda particulara numerica folosita (insa proabil m-am jucat suficient cu sistemul ala ne-linear?) asta am obtinut.
Exemplul in sine e ilustrativ in sensul ca arata problemele concrete ce apar pe cazuri mai reale si ceva mai complexe.
EDIT_2: Acum probabil putem trece la etapa a 2-a , diseara daca o sa am timp.
Salut!
Datele experimentale sunt urmarite continuu si evrificate. Saptamanal sunt verificate si cromatografic. Probe luate in acelasi timp in aceleasi conditii tehnologice.Eu zic ca rezultatele tale sunt foarte apropiate de realitate. Realitatea e putin mai complicata intr-adevar.
Pentru etapa a doua voi considera 1 mol gaze obtinute la sfirsitul primei faze.
Raportul in moli intre apa initial introdusa si metanul initial introdus este : ( 65 * 1000*1000 / 18 ) / (25500 *1000 /22.4) = 3.172113290
Bilantul pe Carbon imi spune ca indiferent cum au avut loc reactiile, in moli, metanul initial trebuie sa fie egal CO+CO2+CH4 (moli) la sfirsitul etapei 1.
Deci ca sa se formeze un total de 1 mol gaze etapa 1 o sa am nevoie de o cantitate initiala de metan egala cu
metan_0 = X_CO+X_CO2+X_CH4 = 0.1430396394;
Corespunzator, apa initiala bagata in reactor trebuie sa fie: 3.172113290*metan_0 = .4537379411 moli apa bagati in reactor la inceput.
Dintr-un total de 0.1430396394+0.4537379411 = .5967775805 moli metan+apa bagati initial in reactor, se scoate asadar 1 mol total gaze la sfirsitul etapei 1.
Pentru etapa 2 fac urmatoarele aproximari:
1) O2 se consuma total
2) metanul se consuma total.
Fara aceste aproximari ar trebui sa am nevoie de datele termodinamice ale ultimilor 2 reactii ca sa stiu cit se duce pe o cale si cut pe alta. Nu stiu cum as rezolva-o cu datele date in problema fara approx. de mai sus
Cu aproximarile de mai sus si notind cu "a" numarul de moli O2 consumati in reactia:
2CH4+O2 --> 2CO + 4H2
si cu "b" numarul de moli de O2 consumati in reactia
2H2 + O2 --> 2H2O
se obtine urmatorul bilant final (consider in continuare ca am plecat de la 1 mol de gaze la sfirsitul stagiul 1):
CO_final := x_CO + 2*a;
CO2_final := x_CO2;
H2O_final := x_H2O + 2*b;
H2_final := x_H2 + 4*a-2*b;
CH4_final := x_CH4 - 2*a;
O2_introdus := a+b ; O2_consumat := a+b ; O2_final:=0;
N2_final := O2_introdus * 4; (din compozitia aerului)
---------------
total moli finali = (x_CO+x_CO2+X_H2O+X_H2+x_CH4) + 2a+2b+4a-2b-2a+4a+4b = 1 +8a+4b
Pe a il scoatem din asumptia ca CH4 se consuma total
CH4_final := x_CH4 - 2*a = 0 -----> a = x_CH4 /2
Pe b il scoatem din raportul final H2/N2 = (x_H2 + 4*a-2*b)/(4*a+4*b) = 3/1 ---> x_H2/14-4*x_CH4/14
Pentru compozitia pe care eu am obtinut-o am ca
a=0.01624201968
b=0.03170434724
Iar totalul de gaze finale in moli este:
1+8a+4b = 1.256753546
---------
deci de la 0.596777 amestec initial -=- obtin --- 1 mol amestec faza 1 --- si obtin - 1.256753535 mol faza 2.
Iinsa in total se introduc initial 5*1000*1000/18(H2O)+(25500*1000/22.4)(CH4)=4749503.968 moli H2O+CH4 / per ora
In final se vor obtine 1.256753535/0.596777 * 4749503.968=89587895.66 moli final /h = 24885.52657 moli/s
Asadar intr-o ora pe o conducta de diametru 0.42m ies 89587895.66 moli gaze la 1100C in o ora. Cu ce viteza ies gazele?
Debitul de iesire pe secunda este: 24885.52657 moli/s
Volumul pe care il ocupa acesti 24885.52657 moli la 1100C este (presupunind gaze ideale) V=nRT/p = 24885.52657 *0.082*(1100+273)/p.
Acuma alta problema : cit e presiunea? Aici avem 2 variante:
daca procesul e izobar p=40bar (ca la inceput), si deci V=70972.13098l=7.097213098m^3
Impartind acest Volum V la diametru conductei si la o secunda, obtinem cu cit se deplaseaza gazele perpendicular pe sectiunea conductei in o secunda, adica viteza gazelor in metri/s
viteza gazelor = 70972.13098m^3/ (Pi*0.42^2/4) = 51 m/s
Este asadar de 3 ori mai mica decit cea indicata.
Observi ca daca consideram compozitia REALA cu mai putina conversie, obtineam viteza de iesire mai mica.
Daca adaugarea de aer ar fi izocora presiunea ar creste si iarasi viteza gazelor ar fi fost mai mica.
Daca s-ar consuma mai putin metan (si ar ramine metan neconsumat) iarasi viteza gazelor ar fi mai mica
De ce asa mare diferenta?
Salut!
Dupa cum vad eu ti-au scapat cateva lucruri! Aproximarea ca metanul se consuma tota e ok (ramane 0.1-02) si oxigenul se consuma total (raman ppm).
Presiunea ramane aproximativ aceeasi. Exista pierderi de 1-2 atmosfere datorate curgerii gazelor dar se poate presupune ca presiunea e constanta!
Ce anume mi-a scapat? Spune-mi, mai invatam si noi.
Sa o luam invers:
sectiune conducta: 0.785D^2=0.785*0.1764=0.1384 mp
Volum gaze care trec intr-o secunda: Debit=Sectiune x viteza =0.1384 x 51 = 7.06mc/s
Volum gaz/ora = 7.06mc X 3600 = 25 423 mc/h
Din datele problemei introduci muuuuult mai mult. Doar gaz metan introduci 25500 plus inca 65 t/h de abur plus aer
Citat din: chimistul din Mai 23, 2010, 07:08:49 PM
Volum gaz/ora = 7.06mc X 3600 = 25 423 mc/h
Din datele problemei introduci muuuuult mai mult. Doar gaz metan introduci 25500 plus inca 65 t/h de abur plus aer
Se introduce volum mai mare dar e masurat in conditii normale, pe cind la iesire am considerat gazul comprimat la 40 bari (volum mai mic asadar).
In datele problemei tu spui ca se introduc:
Citat
Debitul de gaz metan este de 25500mc/h ( masurat in conditii normale) si 65 t/h abur
Am pus cu italic "conditiile normale" in care a fost masurat metanul.
molii de gaze introdusi in o ora sunt 65*1000*1000/18+(25500*1000/22.4) = 4749503.968 moli CH4+H2O introdusi.
Asta inseamna un volum de gaze masurat in c.n. de 4749503.968*22.4 * (1/1000(l/m^3) = 106388.8889 m^3/h gaze introduse
(conditii normale), adica de vre-o 4 ori mai mult decit ar iesi din viteza aia mica de 50m/s, si care tu ai calculat anterior a fi:
Citat
Volum gaz/ora = 7.06mc X 3600 = 25 423 mc/h
INSA: VOlumul gazelor introduse initial este masurat in
conditii normale adica la 1 atmosfera si 273K.
Gazele de iesire insa, nu sunt la conditii normale ci ele ies la 1100C (1373K) si 40 bari.
1 m^3 gas in c.n. inseamna [1atm/(40* 0.986923267)atm] * [1373K/273K]=0.09324344836 m^3 gaze la 1100C si 40 bari (aproape de 10 ori mai putin). E mai putin ca e comprimat asa de mult (la aproape 40 atm).
Iar cei 106388.8889 m^3/h gaze introduse
(conditii normale) ar inseamna un debit de 9920.066868 m^3/h
in conditiile de iesire din conducta care sunt t=1100C si p=40bar.
Viteza de iesire a gazelor ar trebui caculata nu din debitul de volum masurat in conditii normale ci din debitul de volum masurat la conditiile la care metanul iese din conducta. Nu?
EDIT: Dar presiunea in conducta e aceeasi ca cea din reactor, sau mai mica? Daca e mai mica are si o destindere a gazului (adiabatica, nu?) .
Salut!
Ai dreptate. Masuratorile sunt in conditii normale. Eu ti-am dat un exemplu doar. Aburul se introduce direct la 40 atmosfere si 350 C. Si e mult mai mult de 25 345 mc/h luat la 40 bar, nu? Cresterea de temperatura nu inseamna si o crestere de volum evident care e compensata de cresterea presiunii:
p1v1/t1 =p2v2/t2
Pt aburul introdus volumul la 40 bari si 1100C e undeva pe la 50000 mc daca nu gresesc! ::)
Citat
Aburul se introduce direct la 40 atmosfere si 350 C. Si e mult mai mult de 25 345 mc/h luat la 40 bar, nu?
Pai 65 tone abur inseamna 80 888.88889 mc abur in c.n.
La 40 bar asta ar veni un volum mult mai mic (daca ar fi gaz ideal), de numai 2 049 mc (la 40bar si 273K).
La 40 bar si 373K ar insemna un volum de 2 799.57 mc abur (40 bar si 373K)
La 40 bar si 1100C ar insemna un volum de 10 305 mc abur (40 atom si 1363K),
deci e mai mic decit 25 345 mc/h
CitatAburul se introduce direct la 40 atmosfere si 350 C.