Cea mai veche roca de pe Pamant descoperita in Canada. Stirea noastra a fost preluata deja si de EvZ si Cotidianul, cu tot cu link spre noi.
Ok, dragutz articolul asa pe intelesul tuturor, dar simplu nu inseamna neaparat gresit.
CitatDescoperirea acestei roci formată la doar 300 de milioane de ani după formarea Pământului este foarte importantă, pentru că compoziţia chimică a sa dezvăluie detaliile proceselor de ciocnire a plăcilor tectonice care au format aceste roci.
Compozitia mineralogica a rocii respective iti poate da niste informatii despre modul ei de formare, pentru a afla informatii despre tectonica din Precambrianul tanar ai nevoie atat de compozitie mineralogica cat si de structura rocii respective, asta in cazul in care (doamne ajuta!) are un grad de metamorfism scazut.
Multumesc pentru comentariu. Desigur, greseli se mai pot strecura, mai ales din acestea subtile intre compozitia mineralogica si compozitia chimica. Imi poti explica direferentele dintre ele, te rog? Apoi dupa ce inteleg, o sa schimb in articolul al carui autor sunt. Oricum, nu sunt specialist in domeniu, nu am cum sa stiu aceste nuante. Vad ca comentezi pertinent la chimie si geologie, te-ar tenta sa scrii articole de popularizare si stiri de stiinta pentru StiintaAzi.ro pe aceste subiecte? Chiar acum e un articol despre noi masuratori asupra campului magnetic din trecut, de exemplu ...
Ajut cu cea mai mare placere!
Compozitia mineralogica se refera la fazele minerale dintr-o roca. Un mineral este o substanta cristalizata,solida, inorganica si naturala. Orice mineral poate fi definit de doua caracteristici importante structura sa interna si chimism.
Doua dintre proprietatile, importante pentru cazul de fata, ale fazelor cristaline naturale sunt polimorfismul si izomorfismul. Polimorfismul, asa cum ii spune si numele, este proprietatea anumitor minerale de a cristaliza in forme diferite fara a-si modifica chimismul. Hai sa luam un exemplu simplu, cuartul, toata lumea a auzit de el.
Silicea cristalina are cativa polimorfi importanti alpha-cuart, beta-cuart, cristobalit, tridimit. Alpha-cuartul este stabil la temperaturi de aprox. 500 de grade, deci tot ceea ce vedem si numim noi cuart este defapt alpha-cuart. Beta este stabil peste 500 de grade C.
Alti polimorfi sunt dependenti de presiune si temperatura, Stishovitul de exemplu, o varietate de cuart ce ia nastere la presiuni mari si temperaturi medii. Se gaseste in cratere de impact, daca substratul pe care a picat meteoritul era bogat in silice (SiO2).
Deci, chimismul singur nu iti da informatii despre sistemul in care s-a format roca, ci doar de chimismul sistemului.
Izomorfismul este proprietatea diferitelor minerale de a cristaliza sub aceasi forma cristalografica dar avand chimism diferit.
Ok, am explicat cat de simplu am putut sper sa se inteleaga.
Multumesc pentru raspuns. Ai explicat foarte bine. Ai folosit totusi multi termeni tehnici, dar sa rezum ceea ce am inteles. Cristale cu aceeasi compozitie chimice (chimism), adica cu aceleasi molecule in interiorul lor, isi pot organiza moleculele in diferite moduri, ducand la diferite aspecte geometrice ale structurii interne ale cristalelor. Aceasta structura interna este cea care ofera informatii despre activitatile geologice din trecut. Am inteles bine?
Pe jumatate bine.
CitatCristale cu aceeasi compozitie chimice (chimism), adica cu aceleasi molecule in interiorul lor, isi pot organiza moleculele in diferite moduri, ducand la diferite aspecte geometrice ale structurii interne ale cristalelor.
Da, unele minerale pot face acest lucru. Structura interna influentand morfologia cristalului si la nivel macroscopic. De asemenea structura influenteaza si proprietatile mecanice, optice etc.
CitatAceasta structura interna este cea care ofera informatii despre activitatile geologice din trecut.
Nu, nu structura interna ci mineralul. Uite, o luam mai simplu. Carbonul se gaseste in stare naturala sub forma a doi mari polimorfi: diamantul si grafitul. Diamantul este un mineral iar grafitul este alt mineral. Daca intr-o roca gasesc diamant (lucky me!) atunci eu pot spune cu siguranta ca acea roca vine de la presiuni foarte mari si a ajus relativ repede la suprafata. De ce? Pentru ca mineralele se adapteaza conditilor termo-barice in care se afla, daca diamantul se "depresurizeaza" incet atunci acesta cauta sa ia forma cea mai bine adaptata pentru noua conditie termo-barica, adica se transforma in grafit.
Pentru o formula chimica data putem avea diferite faze minerale fiecare corespunzand unui domeniu termo-baric.
Sper ca am explicat un pic mai clar acum.
Multumesc mult, ai explicat mai clar acum. Am adaugat acest text la articolul initial, unde iti multumesc pentru explicatii. Daca mai ai comentarii de adaugat, adica daca nu am explicat eu bine, poti adauga direct la articol, te rog?
* Iniţial în articol eu am pus compoziţia chimică, dar corect este compoziţia mineralogică, după cum ne-a explicat pe forumul nostru de Stiinta userul Coesite. Poate fi forba de aceeaşi compoziţie chimică care poate forma diferite cristale, iar fiecare cristal este format în anume condiţii de presiune şi temperatură. Astfel, văzând ce tipuri de cristale s-au format din o anumită substanţă chimică, cercetătorii pot deduce informaţii preţioase despre activitatea tectonică din trecutul planetei noastre. Puteţi vedea explicaţia completă şi discuţia aceasta pe Forum. Încă odată, mulţumiri lui Coesite pentru vigilenţă şi explicaţii!
PS. Cum ai descoperit StiintaAzi.ro? Ne-ai descoperit mai de mult si ieri te-ai decis sa intri pe forum, sau ne-ai descoperit ieri? Daca da, cum?
salutare.
sunt destul de multe afirmatii gresite in cele scrise aici. o sa incerc sa le "indrept" fara insa a insista foarte mult asupra fiecarui aspect (daca as face lucrul asta ar trebui sa scriu aici un curs intreg de geochimie si nu cred ca e cazul). totusi, daca cineva vrea sa detaliem vreun subiect anume, stau la dispozitie. pana una-alta, recomand cartea aceasta: http://www.imwa.info/geochemistry/ (http://www.imwa.info/geochemistry/); e gratuita, bine scrisa si suficient de buna pentru a va forma o idee de ansamblu asupra ceea ce inseamna geochimia si rolul geochimiei in stiintele pamantului.
compozitia chimica a unei roci este cea mai precisa unealta pentru a descifra procesele tectonice la care aceasta a fost supusa. bineinteles, structura si textura pot oferi informatii generale legate de originea si evolutia unei roci, insa sunt doar chestiuni de ansamblu. geochimia elemetelor majore si a elementelor urma (in special a pamanturilor rare - REE, Hf, U, Th, Y) ofera informatii valoroase cu privire la setting-ul tectonic in care au fost generate topiturile. spre exemplu, raportul La/Yb (lantan/yterbiu) ofera informatii cu privire la adancimile la care au fost generate magmele in zonele de subductie, cu o precizie de 1-2km). tot in zonele de subductie, concentratiile de Y (ytriu), Sr (strontiu), raportul K/Rb (potasiu/rubidiu), etc. ofera informatii despre rocile care au fost subduse (daca sunt de origine oceanica sau continentala). de asemenea, compozitia izotopica a rocilor (in special izotpii de Sr, U, Th, Pb, Sm, etc) sunt ideali pentru a identifica zonele in care anumite topituri au fost generate si mecanismele proceselor de generare.
diagramele de faza, care sunt folosite pe scara larga in descrierea faciesurilor metamorfice sunt bazate exclusiv pe compozitia chimica a rocilor. diagramele de discriminare a rocilor (AFM, SiO2-FeOt/MgO), TAS, R1-R2, Middlemost, etc) sunt, de asemenea intocmite pornind de la compozitia chimica a rocilor.
asa cum am zis, discutia e extrem de lunga si, uneori, complicata. daca cineva doreste sa detaliem discutia, stau la dispozitie.
coesite, ai uitat sa mentionezi un polimorf al silicei: coesitul ;) (este asociat,in general, rocilor metamorfice de presiune si temperatura ridicate - UHP sau ultra high pressure, cum ar fi eclogitele sau kimberlitele)
Kimberlitele nu sunt roci metamorfice!!!
Citatcompozitia chimica a unei roci este cea mai precisa unealta pentru a descifra procesele tectonice la care aceasta a fost supusa.
Daca eu iti pot da un exemplu de doua roci total diferite dar cu acesi compozitie chimica globala ce zici? Uite de exemplu poti lua milonitele si cataclazitele de la Orastie. Amandoua sugereaza falii, unele de mare adanancime altele de suprafata. De ce au aceasi compozitie? Foarte simplu au acelasi protolit.
App, diagrama de faza Ky, Andalusit, Silimanit tot pe criterii chimice a fost intocmita? Si acest punct triplu e foarte important in metamorfism.
Citatdiagramele de faza, care sunt folosite pe scara larga in descrierea faciesurilor metamorfice sunt bazate exclusiv pe compozitia chimica a rocilor.
Sunt bazate pe asociatii minerale prezente in roca. Ca sa folosesc exemplul de mai sus daca eu am o roca cu Ky, margarit si biotit nu e in acelsai facies ca o roca cu Andalusit muscovit si biotit. Margaritul este un polimorf de presiune mai ridicata a muscovitului. Ambele roci au aceasi compozitie chimica, sunt in acelasi facies? Ma indoiesc teribil.
Ai dreptate, kimberlitele nu sunt metamorfite; din cauza greselii de punctuatie am lasat sa se inteleaga acest lucru.
In chestiunea cu milonitele si cataclazitele de la Orastie (ar fi util sa detaliezi putin, respectiv sa dai cateva detalii legate de litologie, varsta, eventual apartementa la formatiune/panza etc.), eu as fi mai putin categoric. In prima faza, termenul de milonit implica o recristalizare dinamica a componentelor minerale dintr-o roca. Oricat ai considera ca sistemul e inchis si/sau in echilibru, e imposibil ca recristalizarea (fie ea si dinamica) sa nu implice schimbari in chimismul total al rocii. Cataclazitele, pe de alta parte implica doar profunde transformari (mecanice) in ce priveste marimea clastelor, structura si textura unei roci, fara a impune aparitia unor minerale de neoformatie. As pune pariu ca milonitele sunt ceva mai imbogatite in pamanturi rare usoare si probabil au Nb si Hf in concentratii mai mici.
In chestiunea cu diagramele de faza pot sa iti recomand urmatorul link: http://www.uwgb.edu/dutchs/PETROLGY/METPHASE.HTM (http://www.uwgb.edu/dutchs/PETROLGY/METPHASE.HTM)
CitatMargaritul este un polimorf de presiune mai ridicata a muscovitului
Din cate stiu eu, margaritul nu este un polimorf al mucovitului; este, intr-adevar, un filosilicat din grupa micelor (dupa clasificarea Dana, exista un sub-grup al margaritului). Chimic vorbind, margaritul are mult CaO (pana la 14-15%) si contine (in mod subordonat, fireste) Na, Mg si Mn.
Ai dreptate cu Margaritul, era tarziu si imi ramasese in minte. Oricum nici in Dana nu are sublcasa lui, e la 6-membered rings cu 2:1 straturi.
Ideea era urmatoarea ca nu are rost sa fac analize geochimice, in foarte multe cazuri, cand informatiile pe care aceste mi le pot oferii pot fi axtrase mult mai simplu din analize mult mai simple. Daca tu vrei sa te apuci sa cauti izotopi si alte elemente ca sa imi spui mie ca acel milonit a fost format la adancimea de X (care oricum e cu aproximatie) nu ai decat eu prefer varianta mai simpla. In anumite cazuri cand ai nevoie de mai multe date faci evident analize mai profunde.
Cat despre diagramele de faza, eu nu vad nici un criteriu pur chimic sau geochimic, eu vad un criteriu mineralogic (ce evident implica si chimism) si termodinamica. Da, folosim oxizi, de ce ? E mult mai simplu, dar nu clasificam nimic dupa chimism! De aceea Dana e o traditie in multe puncte, nu un sistem real. Ca sa nu mai spun ca acei oxizi cu care se joaca orice petrolog nu inseamna nimic daca nu ii privim mineralogic si nu chimic.
Am avea 2000 de minerale daca le-am clasifica chimic.
Este adevarat, mai spunem roci ultramafice, sau roci mafice dar e un termen casual ca sa spun asa, eu nu imi pot permite atunci cand prezint clasificarea unei roci sa ii spun "un ultramafit", ultramafitele pot fi granofelsuri pot fi roci vulcanice (ca sa revenim in Arhaic) sau pot fi niste sisturi amarate.
CitatOricat ai considera ca sistemul e inchis si/sau in echilibru, e imposibil ca recristalizarea (fie ea si dinamica) sa nu implice schimbari in chimismul total al rocii
Adica, teoretic vorbind, daca eu am un sistem inchis, si il duc de la 5000 atm la 1 atm si imi recristalizeaza evident, ii se schimba chimismul global?
Eu cred ca tu confunzi uneori compozitia chimica cu cea mineralogica, parerea mea.
In legatura cu Orastia, nu am mai multe detalii nu am vazut decat un buletin de analize chimice globale. Dar nu exemplul concret conteaza ci pointul in sine, iar pointul in sine era ca nici o metoda nu e mai buna decat celelalte, metoda se pliaza pe caz, iar cazuri sunt diverse. De ce sa imi cumpar un TIMS cand pot face o sectiune subtire, trebuie sa stii sa alegi... Asta era ideea generala.
Stii cum era faza cu Americanii si Rusii in spatiu si creionul...
Ma bucur sa vad ca si aceste subiecte de geologie progreseaza aici pe forum.
din fericire (sau din pacate pentru unii) stiinetele pamantuui evolueaza de asa natura incat mineralogia descriptiva (aka folosind microscopul polarizant si masuta Fedorov) nu mai e suficienta. bineinteles ca unele chestiuni au rezolvari mult mai simple (nu o sa folosesc ICPMS-ul ca sa fac distinctia intre muscovit si flogopit), insa lucrurile care necesita atentie din punct de vedere stiintific sunt mult mai discrete si deci necesita o abordare mai...detaliata.
CitatAm avea 2000 de minerale daca le-am clasifica chimic
pentru asta exista (printre altele) polimorfi si seriile de solutii solide care simplifica clasificarile.
CitatAdica, teoretic vorbind, daca eu am un sistem inchis, si il duc de la 5000 atm la 1 atm si imi recristalizeaza evident, ii se schimba chimismul global
nici macar de dragul discutiei nu poti invoca asa ceva. transformarile care apar intr-un sistem guvernat de legea fazelor presupun un sistem aflat in echilibru (chimic, termodinamic, etc), lucru care, fizic vorbind, nu e posibil in modelul imaginat de tine.
CitatEste adevarat, mai spunem roci ultramafice, sau roci mafice dar e un termen casual ca sa spun asa
in mod normal, folosirea acestei nomenclaturi nu se face la intamplare. exista o serie de parametrii modali de care ar trebui sa se tina cont. de exemplu, in cazul rocilor magmatice exista indicele melanocrat M (daca nu retin bine termenul, te rog sa ma corectezi) care se poate calcula din totalul componentilor minerali prezenti intr-o roca si de care ar trebui sa se tina cont cand se denumeste o roca.
CitatDe ce sa imi cumpar un TIMS cand pot face o sectiune subtire, trebuie sa stii sa alegi...
the good old days cand publicai un articol pe 10 sectiuni subtiri si un RX au apus de mult. nimeni nu mai publica asa ceva, iar masura cercetarii stiintifice fundamentale ramane, totusi, numarul de publicatii.
Nu am zis ca studiul optic este suficient!
Am zis sa nu generalizam si sa nu spunem ca o metoda este mai buna decat alta la modul absolut. Citatpentru asta exista (printre altele) polimorfi si seriile de solutii solide care simplifica clasificarile.
Seriile simplifica clasificarile? Scuze, dar asta e cel mai amuzat lucru pe care l-am auzit pe ziua de azi! Si polimorfii tot serii sunt. Sunt serii polimorfe si serii izomorfe care ne dau peri albi!
Citatnici macar de dragul discutiei nu poti invoca asa ceva. transformarile care apar intr-un sistem guvernat de legea fazelor presupun un sistem aflat in echilibru (chimic, termodinamic, etc), lucru care, fizic vorbind, nu e posibil in modelul imaginat de tine.
Imi cer scuze dar nu am inteles raspunsul tau. Daca vrei, te rog, reformuleaza.
Citatin mod normal, folosirea acestei nomenclaturi nu se face la intamplare. exista o serie de parametrii modali de care ar trebui sa se tina cont. de exemplu, in cazul rocilor magmatice exista indicele melanocrat M (daca nu retin bine termenul, te rog sa ma corectezi) care se poate calcula din totalul componentilor minerali prezenti intr-o roca si de care ar trebui sa se tina cont cand se denumeste o roca.
Pai nu e folosita la intamplare, zicea doar ca e insuficienta. Eu iti dadeam un exemplu cum ca rocile nu se clasifica folosind criteriul chimic.
Citatthe good old days cand publicai un articol pe 10 sectiuni subtiri si un RX au apus de mult. nimeni nu mai publica asa ceva, iar masura cercetarii stiintifice fundamentale ramane, totusi, numarul de publicatii.
Nu asta era ideea! Dar da-mi voie sa raman la parerea mea personala ca nu numarul e important ci calitatea.
Mai bine 1 pe an si bun, decat 10 mediocre.
Citatdar asta e cel mai amuzat lucru pe care l-am auzit pe ziua de azi
noa pai, ma bucur ca ti se pare amuzant. daca vrei sa razi in hohote, iti recomand sa citesti volumul "Solid Solution in Silicate and Oxide Systems of Geological Importance" scos de European Mineralogical Union cu ocazia scolii de vara de la Lubeck din 2001 ;)
in chestiunea legata de publicatii, inteleg punctul tau de vedere. am cunoscut un profesor de la University of Arizona (mare scula-pe-bascula in tectonica si mecanismele de punere in loc a batolitilor) care zicea ca un cercetator ar trebui sa plateasca cu un procent din salariu pentru fiecare articol pe care il publica si astfel oamenii s-ar gandi de doua ori inainte sa publice porcarii. din pacate in mediul academic asa se masoara rezultatele cercetarii; cu cat ai mai multe articole, cu atat esti mai bine vazut. nu conteaza (prea mult) ca nu esti citat nicaieri sau ca jurnalul in care ai publicat are un factor de impact subunitar... important e sa publici. daca vrei finantare pentru cercetare, trebuie sa publici, iar daca vrei sa faci cercetare ai nevoie de finantare. care va sa zica avem un cerc vicios de toata frumusetea.
Silicatii si oxizi sunt simpli din punct de vedere structural, de 20 de ani problema crunta de taxonomie e cea a sulfurilor (mai putin) si crunt cea a sulfosarurilor... in concluzie asteptam 20012 sa vedem ce iese. 2012 E anul magic, nu?
Singurele chestii nashpa de la silicati sunt argiloasele, si ar mai fi problema ciclosilicatilor dar toate acesta nu fac la un loc cat cele ale sulfosarurilor. Ca tot suntem la capitolul EMU uite Notes in Mineralogy, Vol. 1: Modular Aspects of Minerals, e mai veche recunosc dar still rocks...
Si eu sunt de acord cu proful acela, sa plateasca nene! Si suma sa fie proportionala cu importanta jurnalului in care publica.
CitatSilicatii si oxizi sunt simpli din punct de vedere structural
Citatdar toate acesta nu fac la un loc cat cele ale sulfosarurilo
asta e ca si chestia cu "Bruce Lee il bate pe Van Damme". ti-as da sa rafinezi niste structuri de zeoliti sau fosfati d-aia exotici din pesteri hipogene. intr-adevar sulfosarurile dau dureri de cap la multi insa e destul de categoric sa spui ca X e mai tare decat Y, cu atat mai mult cu cat in comunitatea stiintifica se evita declaratii asa de transante.
Citatinsa e destul de categoric sa spui ca X e mai tare decat Y, cu atat mai mult cu cat in comunitatea stiintifica se evita declaratii asa de transante.
BINGO! I rest my case! Acuma poate intelegi ce am vrut sa spun cu geochimia.
dude, linisteste-te ca nu e un concurs aici!! discutia a pornit de la utilitatea geochimiei in identificarea proceselor tectonice.
da' de fapt nici nu stiu de ce trebuie sa explic chestia asta; te invit sa imi arati un articol din orice jurnal cotat ISI in care interpretarile tectonice de detaliu sunt doar bazate pe microscopie si fara absolut nicio mentionare a compozitiei chimice sau izotopice.
1. Te rog frumos sa nu imi mi te adresezi cu "dude".
2. Ideea era alta, dar tu nu ai inteles, poate nu m-am exprimat eu clar, asa ca o sa mai repet: Nu poti spune ca ceva este cel mai util in identificarea a ceva si ca acesta reprezinta o metoda absoluta! Cum am mai spus, dar se pare ca tu nu ai citit, metodele sunt diverse pentru ca majoritatea cazurilor sunt diverse!
3. Nu e un concurs, e o polemica daca poti sa porti asa ceva bine daca nu, nu.
4. Mai repet inca o data, ca vad ca nu ai inteles, treaba cu sectiunea subtire era un exemplu nu un adevar absolut.
5.Daca tu crezi ca geochimia e dumnezeu in geostiinte, trebuie sa imi aduci niste argumente mai solide de atat.
1. conform "netichetei" si dictionarului merriam-webster, "dude" nu este un cuvant peiorativ ci mai degraba unul folosit in adresarile colocviale si nicidecum nepoliticoase. daca crezi ca e nevoie sa folosim persoana a treia in conversatie, trebuie doar sa spui.
2. da, probabil ca nu am inteles ce vrei sa spui; cu toate acestea, nu am spus ca e o metoda absoluta ci doar ca geochimia e metoda cea mai larg utilizata in tectonica si neo-tectonica, alaturi de geofizica, matematica, mecanica rocilor, etc. daca nu vrei sa accepti acest lucru, e libertatea ta. nu am scos din buzunar afirmatia, ci e urmarea fireasca a unor ani buni in care am mancat tectonica pe paine (departe de mine gandul de a parea condescendent sau laudaros).
3. ma bucur ca suntem de acord macar in privinta faptului ca nu e un concurs
4. ...
5. practic, cel mai puternic argument e experienta. probabil cand o sa termini scoala (sau daca ai terminat-o, cand o sa lucrezi un picut in cercetare) o sa iti dai seama ca exista unele metode care sunt uzate moral si care, incet-incet, sunt inlocuite de altele care dau un randament mai ridicat.
6. deja discutia e plictisitoare si a deviat de mult de la subiectul initial al rubricii. daca vrei sa continuam polemica (contructiva, caci cum altfel poate fi..) hai sa deschidem o rubrica noua sau sa continuam in privat.
Citatda, probabil ca nu am inteles ce vrei sa spui; cu toate acestea, nu am spus ca e o metoda absoluta ci doar ca geochimia e metoda cea mai larg utilizata in tectonica si neo-tectonica, alaturi de geofizica, matematica, mecanica rocilor, etc. daca nu vrei sa accepti acest lucru, e libertatea ta.
Atat ti-am cerut sa spui. Daca citesti primul tau post ai sa iti dai seama ca din el reiese alta idee.