Fizică, astronomie şi aerospaţiale > Teoria relativităţii, astronomie si astrofizica
Spatiul curb in varianta Feynman
cripus:
In cartea Sase lectii usoare a lui Feynman (revizia 2010 editata de Humanitas) exista o interpretare dubioasa a gravitatiei (lumina ca forma de energie, este atrasa gravitational de catre Soare -exp. lui Eddington ) in capitolul despre gravitatie si relativitate:" ... in teoria relativitatii a lui Einstein, tot ce contine energie are totodata si masa - masa in sensul ca este atras gravitational. Chiar si lumina, care are o energie, are o "masa". Cind un fascicul de lumina, care contine el (aici este probabil o greseala de tipar) , trece pe linga Soare, exista o atractie asupra sa din partea Soarelui. Asadar lumina nu merge drept, ci e deviata."
Materialul a fost scris in anii '60 insa TRG si ideea despre curbura spatiului in jurul corpurilor cu masa, fusese deja confirmata cu citiva zeci de ani inainte (exp. lui Eddington ). Efectele TRR si TRG asupra timpului au fost puse in evidenta mai tirziu in 1971.
Nu stiu daca este o traducere inadecvata (desi nu cred) sau o incercare ce conciliere intre TRG si gravitatia in sens Newtonian sau poate altceva.
A mai citit cineva acesta carte, exista acelasi text in alte editii ?
mircea_p:
Textul in engleza este
"When a light beam, which has energy in it, comes past the sun...."
Deci din traducere lipsesc cateva cuvinte.
O traducere literala ar putea fi:
Cand un fascicol de lumina, care are energie in el, trece pe langa Soare...
Textul se gaseste in capitolul 7, sectiunea 8 din volumul 1 al lecturilor de fizica (in 3 volume).
cripus:
Mersi de completare, probabil ca nu am fost prea exact.
Nedumerirea mea era legata de aceasta abordare in ansamblu si anume: lumina suferă deviația datorita atracției gravitaționale sau merge " drept " si urmează un spațiu curb ? :)
TRG ne spune ca spațiul-timpul este curb in jurul corpurilor cu masa, si ca nu exista forța de gravitație descrisa de Newton (aici avem doar o buna aproximare, pe care o putem utiliza insa ). Eu știam ca exista diferențe intre deviația datorata presupusei forte de atracție gravitaționala - in sens clasic, si deviația măsurata in 1919 - asa cum a prezis TRG, deci nu pot fi corecte ambele variante.
HarapAlb:
--- Citat din: cripus din Iulie 11, 2012, 10:04:17 p.m. ---Nedumerirea mea era legata de aceasta abordare in ansamblu si anume: lumina suferă deviația datorita atracției gravitaționale sau merge "drept" si urmează un spațiu curb ?
--- Terminare citat ---
Cred ca formularile sunt echivalente calitativ, si poate chiar cantitativ pana la un anumit punct (ai putea incerca un calcul rapid), daca asta e neclaritatea ta.
Adi:
--- Citat din: cripus din Iulie 11, 2012, 10:04:17 p.m. ---Nedumerirea mea era legata de aceasta abordare in ansamblu si anume: lumina suferă deviația datorita atracției gravitaționale sau merge " drept " si urmează un spațiu curb ? :)
--- Terminare citat ---
Urmatoarele doua puncte de vedere sunt echivalente:
- lumina merge "drept" in spatiu-timpul "curbat" de faptul ca Soarele are masa.
- lumina este "deviata" in spatiul nostru tridimensional pentru ca Soarele are masa. Astfel, lumina are masa dinamica (a nu se confunda cu masa inertiala, adica masa de repaus, care este tot zero pentru foton, iar in Modelul Standard aceasta este explicat de faptul ca fotonul nu este franat de campul Higgs care nu exista deloc in Univers).
Astfel, teoria generala a relativitatii spune ca de fapt forta gravitationala nu este o forta, ci de fapt atractia gravitationala este data de o proprietate a spatiuliu care spune ca o masa gravitationala curbeaza spatiul.
Eu as adauga ca teoria campului Higgs ne spune ca masa inertiala este data de o alta proprietate tot a spatiului, anume faptul ca acesta, chiar si cand e vid, e umplut de un camp Higgs care ofera vascozitate particulelor astfel incat acestea se freaca cu campul si sunt incetinite.
Stim experimental ca masa gravitationala este egala la numar cu masa inertiala (si de aceea toate corpurile cad in vid cu aceeasi acceleratie, descoperire facuta de Galilei si care sta la baza teoriei lui Newton).
Poate ca vom afla ceva nou despre spatiu in viitor, ceva ce va putea uni teoria cuantica cu teoria relativitatii generalizate pornind de la unirea masei inertiale (cuantica, Higgs) cu masa gravitationala (relativitate, Einstein). Cine stie ...
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă