Bazele evolutioniste ale comportamentului religios al omului

[c]

          Religia reprezinta un subsistem al sistemului cultural, format din doua ingrediente de baza: credinte si ritualuri
 
          Ca si cultura, religia se transmite social  si cuprinde anumite tipuri de informatie ce se transfera de la o generatie la alta prin procesul uman de invatare si acumulare a informatiilor .

          Capacitatea genetica a omului pentru achizitiile culturale include prin urmare capacitatea umana pentru religie, exprimata prin perceptii specifice, ganduri, emotii si tendinte comportamentale.
      
         Credintele religioase sunt sisteme simbolice despre o ordine nevazuta, cu alte cuvinte :" idei general acceptate dar nedemonstrate despre lume si Univers impartasite de membrii unui anumit grup uman cu o cultura proprie."
        
         Fiinte supranaturale cu puteri supra-omenesti sunt considerate a controla aceasta ordine nevazuta si au puterea de a ajuta sau dimpotriva, de a pedepsi sau de a face rau oamenilor, iar relatia lor cu oamenii poate, intr-un anumit grad,  sa fie influentata prin ritualuri religioase.

         Ritualurile religioase sunt actiuni umane menite a influenta puterile supraomenesti (divinitatile) si deriva din punct de vedere evolutiv-adaptativ din comportamentele de submisivitate si de evitare a conflictelor sau de linistire (appeasement behavior), si secundar din comportamentele de tip help-seeking (cautarea ajutorului).

         In mai multe societati traditionale din prezent (Papua, Africa) asemenea credinte sunt omniprezente iar ritualurile si alte activitati motivate de astfel de credinte sunt intotdeauna costisitoare in termeni de timp si energie.

         Teoria semnalizarii costului in religie postuleaza ca ritualurile religioase si taboo-urile pot promova cooperarea in interiorul grupului,  ceea ce pare a fi avantajul primar al fenomenului religios.
 
         De ce sunt oamenii fiinte religioase?
           
         Deocamdata va intreb, pentru a avea o dinamica a discutiei, iar eu voi reveni cu detalii in posturi viitoare.

       

[AlexandruLazar]

Sunt de parere ca biologia va trebui sa sape foarte adanc pentru a gasi in ea bazele nevoilor religioase. Nu stiu daca perspectiva pe care ai prezentat-o asupra religiei este cea cu care se lucreaza in mod direct in biologie, dar daca da, este o varianta foarte scheletica a fenomenului religios, mai ales ca omite unul din elementele de baza ale religiei, perceptia sacrului.

[c]

Sunt de parere ca biologia va trebui sa sape foarte adanc pentru a gasi in ea bazele nevoilor religioase. Nu stiu daca perspectiva pe care ai prezentat-o asupra religiei este cea cu care se lucreaza in mod direct in biologie, dar daca da, este o varianta foarte scheletica a fenomenului religios, mai ales ca omite unul din elementele de baza ale religiei, perceptia sacrului.

Am incercat mai degraba o schita de lucru decat o perspectiva a religiei. In acest context, fenomenul religios ma intereseaza dintr-o perspectiva biologica, evolutionista. Asadar pot simplifica lucrurile in privinta sacrului, bine explicat de Mircea Eliade.

Trebuie spus ca pana in prezent eu nu am vazut in Romania studii biologice asupra fenomenului religios si nici nu am identificat vreun grup de lucru in aceasta problematica. Poate ma insel, dar daca cineva cunoaste, poate ne va da mai multe detalii.

Sunt dator cu cateva explicatii.  Dupa terminarea Facultatii de Biologie, am facut 2 ani Masterul de Neurobiologie, ocazie cu care am fost student erasmus in Germania pentru cateva luni la un eminent profesor de etologie umana de la Max Planck, Wulf Schiefenhovel. Cu acea ocazie am elaborat lucrarea Bazele evolutioniste ale religiei, avand la dispozitie, in cele 3 luni din Germania, o biblioteca impresionanta in care am gasit carti remarcabile privind biologia religiei, dar care au fost editate in anii 70-80, si care m-au convins de relativitatea religiei formale. Pornind de la experienta respectiva, avuta in anul 2002 (fac o paranteza, recitind lucrarea, dupa atatia ani mi-am mai reformulat unele opinii, dar a trecut ceva timp din 2002, perioada in care preocuparile mele au fost mult diferite, legate de litiu si maniaco-depresie), incerc acum sa pornesc aceasta discutie cu convingerea ca impreuna vom ajunge sa ne definim mult mai bine fenomenul religios si aspectele evolutive ale religiei.

La nivel international, am observat, in prezent, o atentie ceva mai mare a biologilor asupra fenomenului religios gasind multe articole stiintifice legate de acest subiect. De curand, cartea lui Richard Dawkins - Himera credintei in Dumnezeu mi-a starnit interesul si o citesc in prezent in varianta in limba engleza, asa am apucat sa o cumpar, dar stiu ca e tradusa si in limba romana.

Pe StiintaAzi la recenzii de carte am vazut recenzia cărţii de ştiinţă "De ce nu dispare Dumnezeu: ştiinţa creierului şi biologia credinţei" scrisă de Ana Bescheru pe care as vrea sa o citesc in curand.

Asadar am expus pe scurt motivele ce m-au determinat sa deschid acest topic si dorinta ca prin aceasta dezbatere sa invatam impreuna.

[AlexandruLazar]

Asta e o discuție care mă interesează foarte mult -- eu nu am studiat aproape deloc religia din punct de vedere al biologiei în sine, însă am studiat-o la nivel de mitologie, filosofie, psihologie, religii comparate ș.a.m.d..

Pe ce se bazează observațiile făcute în cazul studiului biologic al religiei în ceea ce privește ideea de religie ca mecanism în cadrul evoluției? Mie acest aspect mi se pare foarte riscant. În ultimii 20-25 de ani istoricii religiilor au reevaluat foarte serios multe dintre ideile pe care le aveau despre manifestările religioase primitive și am început să ne dăm seama că știm mult mai puține decât credeam că știm despre ele. Totodată, practica instituționalizată/colectivă chiar și a primelor forme de manifestare protoreligioasă este, după câte știu, ulterioară primilor homo sapiens. Aș fi interesat să știu care sunt principalele obiecte de studiu ale acestui mod de a privi religia. De pildă, studiul religiei originale a indo-europenilor se bazează pe studiul comparativ al mitologiilor dezvoltate ulterior de populațiile indo-europene. Poți să îmi dai câteva exemple de astfel de elemente pe care se bazează concluziile etologiei în această privință?

Întreb pentru că îmi este foarte greu să înțeleg de la ce anume s-ar putea porni studiul religiei ca fenomen biologic.

[c]

Mai intai as vrea sa spun ce imi doresc eu de la aceasta discutie. Mi-ar placea sa fie o discutie calma, de durata, cu raspunsuri in timp, gandite, documentate, interesante. Din aceasta discutie caut sa cunosc mai mult, sa imi pun probleme si sa gasesc raspunsuri alaturi de  cei care vor dori sa participe si sa analizeze acest subiect. Nu voi cauta sa raspund imediat ci mai degraba voi cauta sa argumentez ceea ce vreau sa spun.

Pe ce se bazează observațiile făcute în cazul studiului biologic al religiei în ceea ce privește ideea de religie ca mecanism în cadrul evoluției? Mie acest aspect mi se pare foarte riscant. În ultimii 20-25 de ani istoricii religiilor au reevaluat foarte serios multe dintre ideile pe care le aveau despre manifestările religioase primitive și am început să ne dăm seama că știm mult mai puține decât credeam că știm despre ele. Totodată, practica instituționalizată/colectivă chiar și a primelor forme de manifestare protoreligioasă este, după câte știu, ulterioară primilor homo sapiens. Aș fi interesat să știu care sunt principalele obiecte de studiu ale acestui mod de a privi religia. De pildă, studiul religiei originale a indo-europenilor se bazează pe studiul comparativ al mitologiilor dezvoltate ulterior de populațiile indo-europene. Poți să îmi dai câteva exemple de astfel de elemente pe care se bazează concluziile etologiei în această privință?
Întreb pentru că îmi este foarte greu să înțeleg de la ce anume s-ar putea porni studiul religiei ca fenomen biologic.

Intrebarea ta este justificata si realmente definitorie pentru aceasta discutie. Nu as vrea sa filozofam pe ideea rolului biologic al religiei, desi sunt numeroase scrieri de acest gen intre cele intalnite pana acum. Sunt insa cateva aspecte pe care le putem urma in aceasta discutie:

 - Mai intai este vorba de a defini capacitatea biologica pentru religie si aici, luand in calcul caracterul cultural al religiei putem aduce unele argumente genetice, fiziologice sau comportamentale pentru evolutia performantelor religioase. Aici argumentele trebuiesc cautate in articole stiintifice ce abordeaza aceasta tema.

 - Existenta unei proto-religii reprezinta un punct de plecare in a arata daca in restul lumii animale exista corespondente la unele din formele mai simple de comportament religios.

 - Caracterisitici universale, regasite in toate religiile reprezinta un alt punct asupra caruia ne putem uita. Aceste caracteristici universale dau unele indicii vizavi de aspectele comune ale comportamentului religios

 -  identificarea unor legaturi logice intre modele de evolutie umana postulate in prezent de lumea stiintifica si evolutia fenomenului religios.

- identificarea rolului biologic al comportamentului religios, a valorilor sale adaptative si evolutive.

Sunt asadar mai multe subiecte de dezbatere asupra carora va invit sa reflectati si sa incercati sa gasiti raspunsuri. Alaturi de voi, voi cauta sa exprim ceea ce stiu si sa imi imbogatesc cunostintele cu ceea ce aflu de la voi prin intermediul acestei discutii.

Categoric, o persoana care a studiat religia la nivel de mitologie, filosofie, psihologie, religii comparate ma poate ajuta sa inteleg multe alte aspecte ale comportamentului religios, de aceea AlexandruLazar te voi considera un partener de discutie valoros in cadrul acestui topic si iti cer permisiunea sa ma adresez tie direct. Impreuna sper sa gasim mijloacele de comunicare pentru a ne lamuri, mai intai pe noi, si pe urma pe cei ce ne urmaresc, asupra resorturilor biologice ale fenomenului religios. In acest context, te invit Alexandru la o definitie a religiei care sa ne ajute sa mergem mai departe. Sper sa accepti sa fii partenerul meu principal de discutie in cadrul acestui topic. Pentru usurinta dialogului, voi fi Constantin in cadrul discutiei. Celorlalti participanti la discutie le transmit interesul meu pentru punctul lor de vedere si dorinta de a interveni, chiar daca nu sunt de specialitate, sa isi exprime opinia in cadrul temei.

[AlexandruLazar]

Mai intai scuza-ma te rog pentru intarzierea raspunsului . Sunt in sesiune si examenele la actionari electrice si masini traductoare imi stau pe cap ca sabia lui Damocles, mai ales ca a inceput si campionatul mondial.

Google imi scoate urmatoarea definitie a religiei: A religion is a set of beliefs concerning the cause, nature, and purpose of the universe, especially when considered as the creation of a supernatural agency or agencies, usually involving devotional and ritual observances, and often containing a moral code governing the conduct of human affairs.

Mi se pare ca e o definite care include bine toate functiile religiei, fiindca nu toate formele de credinte sau de practica religioasa au ca punct central credinta intr-un zeu (sau in mai multi). Meriam-Webster zice si asa: 2 : a personal set or institutionalized system of religious attitudes, beliefs, and practices, ceea ce adauga ideea de practica institutionalizata -- in sensul ca o religie nu e doar suma invataturilor scrise pe hartie, ci si ritualurile si practicile asociate, practicate in comun.

Mi se pare important de subliniat in raport cu definitia asta faptul ca modul de manifestare a comportamentului religios nu a fost intotdeauna asa cum il stim azi. Personificarea zeilor s-a produs dupa inregistrarea primelor forme de comportament religios -- si chiar conceptul de zeu a aparut dupa primele forme de religie. Punctul comun al religiilor este existenta a "ceva" supranatural, dar asocierea acestuia cu un zeu nu s-a facut de la bun inceput.

Imi permit sa ating si primul punct ridicat de tine:

- Mai intai este vorba de a defini capacitatea biologica pentru religie si aici, luand in calcul caracterul cultural al religiei putem aduce unele argumente genetice, fiziologice sau comportamentale pentru evolutia performantelor religioase. Aici argumentele trebuiesc cautate in articole stiintifice ce abordeaza aceasta tema.

Asta mi se pare o abordare foarte realista si sunt de parere ca este ceva care trebuie investigat. Intr-adevar, unul din fenomenele interesante in studiul religiei este ca toate culturile vechi ale lumii au avut o practica religioasa de un fel sau altul. Nu stim de nicio cultura de atei. Ateismul a aparut foarte tarziu, atunci cand oamenii au inceput sa fie constienti de individualitatea lor, si asta s-a facut dupa multa vreme -- a trebuit intai sa se identifice pe ei ca specie separata, apoi pe fiecare din ei ca indivizi etc.. Chiar in vremea grecilor antici, procesul nu se incheiase. Grecii nu aveau conceptul legal, social, de individ asa cum il avem noi azi. Pentru ei era de neconceput existenta unui om in afara unei societati (in afara familiei, a cetatii sale etc.) iar cei care ramaneau fara familie si erau izgoniti din cetate erau efectiv considerati morti. Motivul pentru care, dintr-un motiv sau altul, toate societatile, indiferent unde au trait, au avut practici religioase, nu este explicit cunoscut, si exista cercetatori in acest domeniu care propun ca explicatie o componenta genetica.

As fi foarte interesat sa stiu care este pozitia biologilor vis-a-vis de aceasta problema. Perpetuarea practicilor religioase in sine este explicabila la mai multe niveluri (inclusiv ca idee de evolutie -- functiile psihologice si sociale ale religiei probabil ca au dat intr-adevar un avantaj societatilor organizate dupa principii religioase clare), insa aparitia lor este inca misterioasa.

[sumalan dorin]

Salutări.


Păi de ce nu experimentează pe animale? să se vadă evoluţia lor.Să se ia câtiva şoareci şi să le administreze un şoc electric (dar să nu moară) .După care ,grupul respectiv să se înmulţească,şi să se observe dacă din descendenţii primului grup.S-a trasmis această stare.Ce modificări apar în organism,în sistemul nervos,sistemul vegetal.Cum se comportă ,şoareci cărora le-a fost administrat un şoc electric.Şi ,şoareci cărora nu le-a fost admnistrat niciun fel de şoc.

Am zis de ,"şoc electric"-deoarece (eu ) aşa vad religia,ca o frica de ceva,dacă îndrăzneşti să faci altcumva,sau să gândeşti altcumva.Trebuie să te aştepti că să primeşti o pedeapsă.

Nu ştiu,dacă ideea e bună,nu ştiu care ar fii rezultatul.Dar ,poate s-ar descoperi ceva interesant.

Cei drept,experimentul seamăna cu a lui Pavlov,numai că aici ,şoareci primesc un şoc electric.Stimul ar fi şocul electric,iar răspuns ar fi în organism,şi în generaţiile ieşite din primi şoareci cărora au primit un şoc electric.

[mircea_p]

Salutări.


Păi de ce nu experimentează pe animale? să se vadă evoluţia lor.Să se ia câtiva şoareci şi să le administreze un şoc electric (dar să nu moară) .După care ,grupul respectiv să se înmulţească,şi să se observe dacă din descendenţii primului grup.S-a trasmis această stare.Ce modificări apar în organism,în sistemul nervos,sistemul vegetal.Cum se comportă ,şoareci cărora le-a fost administrat un şoc electric.Şi ,şoareci cărora nu le-a fost admnistrat niciun fel de şoc.

Am zis de ,"şoc electric"-deoarece (eu ) aşa vad religia,ca o frica de ceva,dacă îndrăzneşti să faci altcumva,sau să gândeşti altcumva.Trebuie să te aştepti că să primeşti o pedeapsă.

Nu ştiu,dacă ideea e bună,nu ştiu care ar fii rezultatul.Dar ,poate s-ar descoperi ceva interesant.

Cei drept,experimentul seamăna cu a lui Pavlov,numai că aici ,şoareci primesc un şoc electric.Stimul ar fi şocul electric,iar răspuns ar fi în organism,şi în generaţiile ieşite din primi şoareci cărora au primit un şoc electric.

Caracterele dobandite nu se transmit. Nu asa functioneaza evolutia. Daca iti tai o mana, copii tai vor avea tot doua maini. Daca inveti limba chineza, copii tai vor trebui s-o invete si ei, nu o vor mosteni.
Poate ca exista anumite exceptii, am citit anul trecut o carte care continea ceva referitor la asta dar nu stiu daca e confirmat si acceptat de genetica curenta.
Dar daca ne mentinem in cadrul teoriei curente, transmiterea caracterelor dobandite este o terie abandonata de mult (resuscitata pentru o vreme de Lasenko, pe vremea lui Stalin).

[c]

Păi de ce nu experimentează pe animale? să se vadă evoluţia lor.Să se ia câtiva şoareci şi să le administreze un şoc electric (dar să nu moară) .După care ,grupul respectiv să se înmulţească,şi să se observe dacă din descendenţii primului grup.S-a trasmis această stare.Ce modificări apar în organism,în sistemul nervos,sistemul vegetal.Cum se comportă ,şoareci cărora le-a fost administrat un şoc electric.Şi ,şoareci cărora nu le-a fost admnistrat niciun fel de şoc.

Vorbind despre evolutie si despre evolutionism, inclsiv in cazul de fata cand sunt analizate bazele evolutioniste ale religiei, fac apel si la discutia noastra anterioara, evolutionism vs creationism de pe acest forum. Am spus acolo ca in cazul evolutionismului demonstratia nu poate fi facuta experimental, iar dovezile stiintifice pe care ne fundamentam explicatiile sunt indirecte. Si de aceasta data trebuie sa ne bazam pe dovezi arheologice, privind artefacte ce ne dau un indiciu asupra unui anumit ritual sau asupra unei anumite credinte, ne bazam pe dovezi venite din studiul unor populatii aborigene (traditionale) din diferite colturi ale planetei, ne bazam pe date de genetica prin care se poate arata ca o anumita informatie genetica poate sa corespunda unui anumit pattern comportamental.

In cazul religiei, apropo de caractere dobandite, trebuie sa luam in calcul, pe langa transmiterea genetica, evolutiva, si transmiterea culturala, care faciliteaza trecerea informatiei de la o generatie la alta dincolo de bariera genetica.

Experimentul propus cu socurile electrice s-ar putea sa aduca totusi informatii asupra rolului fricii in comportamentul religios. Asadar ideea nu trebuie neaparat abandonata, dar scopul ar fi altul in acest caz. Astfel de experiente s-au facut, insa intr-o maniera mult mai sofisticata si au aratat rezultate interesante la nivel cerebral in cazul neurobiologiei.

Oricum, una dintre teoriile pe care le-am citit privind aparitia religiei are la baza frica. Pe acest subiect voi reveni insa mai tarziu.

 

[AlexandruLazar]

Experienta fricii este intr-adevar una dintre laturile experientei sacrului, asa cum este descris el de Rudolf Otto. Pe scurt, ideea lui este ca perceptia sacrului are la baza doua senzatii opuse, teama si fascinatia. Astept cu interes ideile pe care le ai pe tema asta -- intr-adevar latura legata de frica se poate studia detaliat pe baza biologica. De cealalta nu stiu.

[sumalan dorin]

Salutări.

Ca discuţia să fie interesantă,şi să ne completăm fiecare cu noi informaţii,voi reda un citat dintr-o  carte.Cu toate ,că pare stupid,dar religia este de mai multe feluri.Aşa apare într-un manual de liceu :"Istoria religiilor" autor Nicolae Băcilă,editura Niculescu.

Religii spontane-doctrina lor s-a plămădit într-o anumită conjuctură,în funcţie de factori extrem de complecşi (istorici,mentali,spirituali etc).
 
Religii elaborate-au ca punct de referinţă şi start spiritualitatea unor iniţiatori sau reformatori religioşi.

Religii naturale-sunt plămădite într-un univers geopolitic şi istoric concret.

Religii relevante-doctrina lor este percepută ca o emanaţie divină (de fapt ,fiecare religie consideră că doar ea este de inspiraţie divină,deţinătoare a Adevărului absolut,iar toate celelalte sunt naturale,creaţie a oamenilor..)
După alte criterii,religiile pot fi clasificate în:

Religii sociale-au un puternic apetit de absorţie a istoriei în planul sacru şi încearcă edificarea unui Imperiu spiritual terestru,de exemplu în Antichitate,religia romană.

Religiile metafizice-reprezintă o tentativă de a proiecta în plan cosmic condiţia umană,ce stă sub pecetea neputinţei şi a zădărniciei în lume,de exemplu,brahmanismul.

Religiile psihologice-sunt cele care,sondând vastul univers al psihologiei,stabilesc raporturi specifice între individ şi Divinitate,de exemplu,iudaismul,în care clasica secvenţă a luptei dintre Iacob şi Înger se constituie ca o scenă-simbol a acestui tip de religii cu substract psihologic.

Religii etice-reprezintă acea categorie de religii ce au insistat pe latura morală a fenomenului religios şi pe elaborarea unor doctrine ferme,intransigente,dovedind puternice tendinţe de impunere a acestor dogme,uneori pe cale violentă în întreaga lume.În această categorie se încadrează religia islamică ,cea care,prin "războiul sfânt islamic" (Jihad) vrea să răspândească în înteaga lume credinţa în Allah"
Ar fi interesant de analizat ,din perspectivă psihiatrică ,"comunicările" om-Dumnezeu.Sau visele pe care le au cei visează (oameni religioşi),dar fiecare din altă religie,cu o altă ocupaţie ,cu vârstă diferită,cu nivel de pregătire diferit.Apropo,am întâlnit oameni ,care spuneau că ei nu sunt religioşi,dar cred în Dumnezeu,şi ei nu recunosc modul de al prezenta pe Dumnezeu cum îl prezintă (de exemplu) religia creştină .Oare care este diferenţa (mă refer la mod de comportare,inhibiţi) între ei? Sunt şi ei homo religiosus.,dar cum un alt sistem de gândire,considerat că este cel bun.

[sumalan dorin]

Salutări.

Conform unor cercetători ruşi,religia analizată din perspectivă psihologică.A reieşit ca religia oferă următoarele trebuinţe.
Trebuinţe cognitive,trebuinţe estetice,trebuinţa de a comunica.Mai jos voi reda un citat,în sprijinul afirmaţiilor făcute.

„Trebuinţe cognitive.Fiecare om doreşte să cunoască lumea înconjurătoare,se străduieşte să găsească răspunsuri legate de tainele fenomenelor naturii şi ale realităţii sociale.O parte a oamenilor ,avînd o mai mare sau mai mică structură religioasă ,îşi satisfac această necesitate într-o formă religioasă.Credinţele religioase ,al căror prizonier este credinciosul ,îl determină ,creează în el necesitatea de a făuri cu ajutorul ideologiei religioase un tablou general al lumii.La aceasta,oamenilor,care nu au cunoştinţe ştiinţifice necesare (iar în această situaţie sînt toţi aceia care constituie marea masă a credincioşilor),explicarea religioasă a lumii li se pare mai simplă,mai accesibilă,mai de înţeles şi ei o preferă celei ştiinţifice.

Trebuinţe estetice.Omului îi este propie năzuinţa către frumos.Adepţii idealismului şi religiei susţin că această necesitate îi este dată omului de către dumnezeu,care este întruchiparea a tot ceea ce este frumos.Inconsistenţa unor asemenea teze reiese de îndată ce cercetăm izvoarele dezvoltării societăţii umane,ale culturii ei materiale şi spirituale.Biserica a speculat dintodeauna trebuinţele estetice ale omului.Folosind arhitectura,sculptura,pictura,muzica,cuvîntul,acţiunile teatrale ea s-a străduit să îndrepte trebuinţele estetice pe o cale religioasă.Arta bisericească stimulează la credincioşi trăiri estetice,le oferă plăcere estetică.Satisfăcîndu-şi la biserică trebuinţele sale estetice,omul va fi tentat s-o frecventeze  din nou şi din nou.Cercetări sociologice desfăşurate într-una din regiunile Uniuni Sovietice,în rîndul enoriaşilor ortodocşi,au arătat că 31,6% din credincioşi frecventează biserica pe motiv că sînt atraşi de decoraţia clădirii,de solemnitatea  slujbei şi,mai ales ,de corul bisericesc.Asupra acestui aspect al problemei a atras atenţia ,la timplul său,A.M.Gorki.El scria că mulţi se reîntorc la religie din motive estetice,pentru că în biserică se cîntă frumos.O explicaţie obişnuită a cauzelor frecventări biserici o reprezintă cuvintele multor credincioşi:-„Personal ,nu prea cred în dumnezeu,îmi plac însă cîntecele bisericeşti”,sau „Mi-e urît să stau acasă ,iar la biserică vin oameni,se cîntă frumos”

Trebuinţa de a comunica.Aceasta este una din trebuinţele umane apărute cel mai de timpuriu.Comunicarea reprezintă nu numai unul din factorii cei mai importanţi în formarea omului,ci şi o condiţie esenţială  a însăşi existenţei lui.Pe baza şi în procesul comunicării omul stabileşte legături de producţie şi spirituale cu alţi oameni ,realizează schimb de informaţii ,îşi împarte bucuriile şi necazurile.Dar ce este de făcut cînd relaţiile sociale sînt deformate sau extrem de limitate? În primul rînd ,religia însăşi îi împarte pe oameni în  „credincioşi-necredincioşi” şi prin această  îngustează relaţiile sociale ale omului ,îl duce la pierderea perspectivei sociale.În al doilea rînd,majoritatea credincioşilor sînt oameni în vîrstă,femei casnice,respectiv neocupate în sfera producţiei materiale,şi din această cauză relaţiile lor sociale sînt extrem de reduse sau chiar rupte complet.Religia denaturează şi mistifică şi alte trebuinţe ale personalităţii.Astfel ,de exemplu ,trebuinţa de o activitate socială se realizează sub forma acţiunilor pentru întărirea comunităţii religioase,prin răspîndirea credinţei,trebuinţa de a da o formă solemnă unor evenimente importante din viaţa oamenilor se realizează  sub forma participării la diferite ceremonii religioase.Religia,prin mijloacele iluzorii,satisface trebuinţele omului de apărare ,ajutor,de consolare („Veniţi la mine toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi eu vă voi linişti”).Nerecunoscînd caracterul iluzoriu al unei asemenea consolări,credinciosul,în momente grele ale vieţii,se îndreaptă către religie.În situaţia în care se recurge la consolarea religioasă se lasă cîmp liber lipsei de sentimente şi interes faţă de om,formalismului şi nepăsării.”

Psihologia religiei- editura ştiinţifică şi enciclopedică,1976.

[AlexandruLazar]

Din pacate cartea din care citezi nu este o referinta foarte buna in domeniu . La vremea cand a aparut, materialismul dialectic era promovat cu multa truda iar cartea e de fapt o culegere de rationamente antireligioase deghizate destul de abil sub o lucrare de psihologia religiilor. Mai mult, materialul documentar folosit la alcatuirea ei e destul de subtirel, motiv pentru care (desi pretinde altfel) argumentele au de fapt o aplicabilitate destul de restransa, exclusiv la nivelul practicii religioase institutionalizate din Uniunea Sovietica, atat cat era ea la momentul acela.

[vikingul]

Din cate am inteles in prezent tot mai multi oameni renunta la credintele religioase.Oare ce determina acest lucru?Ne simtim mai in siguranta si nu mai avem nevoie de protectia unor forte supranaturale?

[tavy]

Din cate am inteles in prezent tot mai multi oameni renunta la credintele religioase.Oare ce determina acest lucru?Ne simtim mai in siguranta si nu mai avem nevoie de protectia unor forte supranaturale?

Efectul despre care vorbești se petrece din cauza educației, este mult mai probabil ca o persoană educată să fie ateu față de una needucată.
Pe de altă parte sunt unii care deși renunță la credințele religioase rămân credincioși, cum avem un coleg pe forum care crede în „știința oficială” fără să realizeze, probabil, cât de mult are în legătură credința în zei cu credința lui, pentru că așa cum nu există dumnezeu așa nu există „știință oficială”. Culmea, chiar comportamentul acestora semănă foarte mult cu cel al credincioșilor religioși, cum am verificat mai devreme când într-un topic am renunțat la argumentarea logică și am adus un argument ilogic care l-a convins pe colegul nostru cu toate că argumentele logice nu reușiseră.

Pe de altă parte renunțarea la credințele religioase se produce în țările civilizate unde educația este prețuită, în România lucrurile stau cu totul altfel, școala având un rol important în îndoctrinarea copiilor. Se poate remarca dealtfel că România se îndreptă în mod clar către teocrație.