ma refer la intrebari gen: ce este molul?
nu vad sensul pentru care trebuie discutat despre ceva ce exista explicat clar si complet in alta parte
cum adica "daca as fi profesor?" ;D
Adica daca ai explica unui elev de a saptea, sau fie, de a noua, lectia cu molul la scoala, cum ai organinza-o, ce i-ai povesti, ca sa inteleaga ce e molul?
Cred ca cea mai buna metoda pentru a explica ce-i cu molul e sa fac putina istorie si cateva experimente. Pentru istorie recomand wikipedia (nu are sens sa povestesc ce poate fi citit acolo). Referitor la experimente... cred ca in primul rand trebuie demonstrat experimental ca substantele se combina in raporturi bine definite (ma rog asa da bine sa zici ca sa nu bulversezi copii altora) exemplul clasic din manual era reactia: Fe+S->FeS (exemplu total nefericit deoarece reactia este puternic exoterma, in afara riscului de accidente serioase, prin urmare sulful sublima iar sulfura de fer este, oricum, nestoechiometrica), practic se pot folosi o sumedenie de reactii dupa parerea mea cele mai elocvente sunt aelea din care rezulta gaze. Spre exemplu se poate demonstra ca volumul de hidrogen degajat din reactia Zn+HCl este proportional cu cantitatea de Zn, la fel de bine se poate folosi descompunearea termica a unui oxid superior : PbO2 -> PbO + 1/2 O2 si in felul asta se poate demonstra (aproximativ) si legea raporturilor multiple. Dupa ce se demonstreaza ca substantele se combina in raporturi "definite" se pot calcula echivalentii substantelor implicate in reactii (adica cea mai mica cantitate din acea substanta care se combina cu o cantitate prestabilita conventional din alta substanta - natural se alege ca "standard" elemtul din care se consuma fie cea mai mica fie cea mai mare masa - prin conventie s-a stabilit ca H are echivalentul 1, fireste in grame sau orice alta unitate de masa vreti). Se pot face de asemenea si experimente de electroliza - spre exemplu din descompunerea apei rezulta destul de clar ca raportul de combinare H:O este 2:1 si calculand masele de gaz (cu ajutorul densitatilor) se poate demonstra ca raportul de mase este 1:8. Aici se poate explica si despre coincidenta... echivalentul hidrogenului corespunde (chiar foarte bine) masei atomice a elemntului. Apoi se poate explica semnificatia constantei lui Faraday si stiind sarcina unui mol de electroni se pot face alte experimente (electrodepunearea unor metale). In toate experimentele anterioare ce implicau gaze se trece cu vederea notiunea de volum molar!
Salut, esti pe drumul cel bun. La lectie nu trebuie sa demonstrezi experimente, ci pleci de la faptul ca legea rapoartelor definite este adevarata si faci eventual cateva exemple pe numarul de kg de cutare si cutare si apoi mai departe cum faci? In explicatia ta nu gasii deloc mentionarea numarului lui Avogadro sau mentiunea ca un mol din orice substanta are acelasi numar de atomi sau molecule.
Trecerea de la echivalent la mol se poate face explicand ca metodele stiintifice moderne au permis determinarea "exacta" a masei atomilor si atunci s-a acceptat masa molara in locul echivalentului chimic.
Faptul ca orice mol de substanta are acelasi numar de atomi sau molecule este o consecinta a celor spuse mai sus este natural ca daca un atom de O reactioneaza cu 2 de H si 16 g O2 reactioneaza 2g H2 numarul de atomi din fiecare gaz se afla in acelasi raport de 1/2.
In alta ordine de idei cred ca un experiment valoreaza cu mult mai mult decat o aplicatie numerica, cel putin la inceput pana cand se lamureste si elevul ca totul poate fi demonstrat (intr-o oarecare masura)
Da, cam asa este ... Trebuie exemple in care sa vada masa totala a unei cantitati de substanta ce reprezinta un mol si masa unui molecule, apoi la fel la alta substanta si apoi la alta si apoi ... ii intrebi ce observa ... si se vede ca toate au acelasi raport, ceva nu depinde de substanta ... (era o explicatie in acelasi stil, inca si mai bine, de la proful meu de fizica, dar nu o mai tin minte in totalitate, dar asta era ideea).
Cat despre faza cu: se pleaca de la legea...
Nu e mai simplu sa facem un experiment si apoi sa ne punem intrebarea de ce s-a intamplat asa?
Sa nu uitam ca ceea ce elevul deduce prin mijloace proprii e mai greu de uitat.
Dumneata spui ca studiezi fizica particulelor si la un moment dat scapi porumbelul referitor la spin si-l corelezi la nivel intuitiv cu o rotatie in jurul unei axe polare a particulei si ti se pare ca o discutie pe tema spinului este perfect justificata insa despre sarcina electrica nu ai nimic de spus. De ce problemele legate de sarcina electrica sunt atat de "clare" pt toata lumea? ;)
Citat din: bn din Ianuarie 13, 2009, 03:19:23 PM
Cat despre faza cu: se pleaca de la legea...
Nu e mai simplu sa facem un experiment si apoi sa ne punem intrebarea de ce s-a intamplat asa?
Sa nu uitam ca ceea ce elevul deduce prin mijloace proprii e mai greu de uitat.
De acord, numai ca ce zici acolo e chestie de un semestru intreg. Trebuie facute mai multe reactii, nu numai una singura. Eu ma refer la lectia de concluzionare, dupa toate experimentele, lectia cand isi fixeaza odata pentru totdeauna ce este molul.
Citat din: bn din Ianuarie 13, 2009, 03:19:23 PM
Dumneata spui ca studiezi fizica particulelor si la un moment dat scapi porumbelul referitor la spin si-l corelezi la nivel intuitiv cu o rotatie in jurul unei axe polare a particulei si ti se pare ca o discutie pe tema spinului este perfect justificata insa despre sarcina electrica nu ai nimic de spus. De ce problemele legate de sarcina electrica sunt atat de "clare" pt toata lumea? ;)
Orice discutie despre stiinta este justificata, doar ca nu a fost ridicat pana acum discutia despre sarcina electrica. Dar da, este o notiune mai accesibila decat spinul, este si mai veche cu o suta si ceva de ani si poate fi si tratata clasic si poate si fi vazuta in experimente simple inca din clasa a sasea. Cu spinul nu este asa, trebuie mecanica cuantica ca sa explici, trebuie aparate sofisticate pentru a arata experimente ...
Se numeste mol de atomi sau simplu mol, cantitatea de substanta exprimata in grame ce contine numarul lui Avogadro, numeric egala cu masa atomica.
Asa este. Si cum a aparut din punct de vedere istoric aceasta notiune de mol?
molul in general creeaz confuzii in privinta definitiei. Eu as spune asa: molul eeste un numar (real, mai mare sau egal cu 0) care ne arata de cate ori numarul de particulele din cantitatea respectiva de substanta este mai mare decat numarul lui avogadro. Sa zicem in intr-un gram de H2 nr. de moli este 0.5, deci cantitatea de substanta din gramu ala este de 0.5 * NA. :D
Am vazut si profi care fac greseli in privinta definirii molului si a proprietatilor acestuia.
Silvi, nici definitia ta nu e riguroasa. Conform ei si conform exemplului tau, in cazul unui gram de H2 "molul este 0,5", iar nu "numarul de moli este 0,5".
Citat din: silvi din Octombrie 05, 2009, 11:36:19 PM
molul in general creeaz confuzii in privinta definitiei. Eu as spune asa: molul eeste un numar (real, mai mare sau egal cu 0) care ne arata de cate ori numarul de particulele din cantitatea respectiva de substanta este mai mare decat numarul lui avogadro. Sa zicem in intr-un gram de H2 nr. de moli este 0.5, deci cantitatea de substanta din gramu ala este de 0.5 * NA. :D
Am vazut si profi care fac greseli in privinta definirii molului si a proprietatilor acestuia.
Nu este neriguros ci gresit . Ceea ce descrii aici nu este "molul" ci "numarul de moli".
Un mol este o unitate de masura (valoare unica, standard) iar numarul de moli este rezultatul masurarii, care este diferit pentru diferite portiuni de materie masurate.
Molul este definit in raport cu numarul de particule in 12 g de carbon 12. Definitia oficiala nu se refera la numarul lui Avogadro ci numarul rezulta din definitie.
Citat din: Adi din Septembrie 30, 2009, 09:30:00 PM
Asa este. Si cum a aparut din punct de vedere istoric aceasta notiune de mol?
De unde ?
Citat din: foton01 din Octombrie 06, 2009, 10:10:44 AM
Citat din: Adi din Septembrie 30, 2009, 09:30:00 PM
Asa este. Si cum a aparut din punct de vedere istoric aceasta notiune de mol?
De unde ?
Pai asta va intrebam pe voi. Inveti mai bine cand cauti tu ...
Un molul este echivalentul in grame a u.a.m. De exemplu Mt are uam 268, deci un mol de Mt va avea masa de 268grame.
La Ga va fi 69.723 grame
La Europiu va fi 151.96 grame.
Intr-un mol sunt 6.023 x 10^23 (^ insemnand la puterea) de atomi.
In unele carti vechi molii sunt numiti atom-gram si moleculele-gram, moluri.
C-am asta e tot. Eu zic ca e simplu.