Intrebari

[marius1985]

Buna. As avea cateva intrebari.
Daca arunc o piatra cu mana, cade la 50 de m. Daca o arunc cu prastia, cade la cateva sute. Dar daca ii imprim o viteza de 8 km/s, in momentul cand dã sa cada, deja pamantul se curbeaza si cade pe langa pamant? Asta e principiul satelitilor artificiali? Adica tot timpul sunt in continua cadere spre pamant? La fel cu navetele in care sunt cosmonauti? Naveta si tot ce e in ea cade spre pamant, inclusiv oamenii sunt in cadere fata de pamant, naveta este in cadere fata de pamant, de aceea se pare ca plutesc? Eu aveam impresia (ca si multa lume de altfel) ca acolo e lipsa de gravitatie si de-aia plutesc.
Dar daca arunc piatra cu 8 km/s pe directie verticala, cand iese din actiunea gravitatiei pamantului? Daca as arunca-o foarte departe, unde nu este niciun corp sa o atraga, in neant si, brusc as opri-o in spatiu cosmic, in ce directie ar cadea? Ar pluti?

[Electron]

Daca arunc o piatra cu mana, cade la 50 de m. Daca o arunc cu prastia, cade la cateva sute. Dar daca ii imprim o viteza de 8 km/s, in momentul cand dã sa cada, deja pamantul se curbeaza si cade pe langa pamant? Asta e principiul satelitilor artificiali?

Da.

Adica tot timpul sunt in continua cadere spre pamant? La fel cu navetele in care sunt cosmonauti? Naveta si tot ce e in ea cade spre pamant, inclusiv oamenii sunt in cadere fata de pamant, naveta este in cadere fata de pamant, de aceea se pare ca plutesc?

Da.

Eu aveam impresia (ca si multa lume de altfel) ca acolo e lipsa de gravitatie si de-aia plutesc.

Aceasta impresie este gresita si ilogica chiar. Efectul gravitatiei Pamantului se simte la orice distanta de acesta, el scade asimptotic spre zero, dar nu este niciunde strict egal cu zero.

Dar daca arunc piatra cu 8 km/s pe directie verticala, cand iese din actiunea gravitatiei pamantului?

Niciodata.

Daca as arunca-o foarte departe, unde nu este niciun corp sa o atraga, in neant si, brusc as opri-o in spatiu cosmic, in ce directie ar cadea?

Daca ai "oprit-o" si nu este nici un corp sa o atraga, ea nu se va misca (fata de tine).

Ar pluti?

Ce intelegi prin "a pluti" aici? Daca suntem atat de departe in ... neant, atunci nu sunt sanse sa existe fluide pe acolo in care sa observam vreo "plutire".

e-

[proffiz]

Întrebări de fizica atomică:
- cum se explica faptul ca radiația X de frânare are un maxim al intensității la o anumită lungime de unda ? (cand electronul e frânat pana la oprire el emite o radiație X cu o lungime de unda minima si de asemenea intensitatea este minima; daca nu e frânat până la oprire ele ramane cu o parte din energia cinetica inițială si are posibilitatea sa fie frânat din nou, astfel intensitatea undei creste... după ce ajunge la un maxim de intensitate, de ce incepe apoi sa scadă cu creșterea lungimii de undă? faptul ca frânarea durează mai putin sau mai mult înseamnă o intensitate a undei mai mica sau mai mare, sau nu depinde intensitate radiației măsurate de acest timp de frânare?)
- în timpul frânării electronului în câmpul nucleului se emite un foton sau mai multi, o unda monocromatică sau un pachet de unde? Un singur foton poate avea o amplitudine sau e nevoie de mai multi pt a avea o amplitudine respectiv o intensitate?
- de cine depinde amplitudinea undei asociate de Broglie, de masa particulei? daca particula nu e libera, unde asociata este un pachet de unde?
- cum explica mecanica cuantica faptul ca pentru orbitalul s momentul cinetic este zero? (Bohr cuantifica momentul cinetic prin numarul cuantic principal, L=n*h, Sommerfeld cuantifica prin momentul cinetic azimutal L=n_f*h, sustinand ca un moment cinetic zero ar insemna ca semiaxa mica a elipsei sa fie zero deci e imposibil - cam mare diferenta intre cele doua cuantificari ale lui L si cea din mecanica cuantica (cea cu radical din l(l+1)) nu-i asa?)
- e adevarat ca spinii celor 2 electroni ai unui orbital sunt pe aceeasi directie si in sens opus (ca vectori)? cine zice ca e asa? si cine zice ca ei sunt perpendiculari pe orbita ca si momentul cinetic L?
- regula lui ”n+l” spune ca energia lui 4s e mai mica decat cea a lui 3d, dar asta se intampla numai la grupele principale, nu si la cele secundare, de exemplu la cupru 3d are energie mai mica decat 4s din cauza ca energia nu depinde doar de numerele cuantice n si l, ci si de m (nr. cuantic magnetic). Pentru un atom care are 3d si 4s goale (de ex. Ar Z=18), la o tranzitie energetica minimala, un electron din 3p⁶ face saltul cuantic in 3d sau in 4s?

[HarapAlb]

- cum explica mecanica cuantica faptul ca pentru orbitalul s momentul cinetic este zero? (Bohr cuantifica momentul cinetic prin numarul cuantic principal, L=n*h, Sommerfeld cuantifica prin momentul cinetic azimutal L=n_f*h, sustinand ca un moment cinetic zero ar insemna ca semiaxa mica a elipsei sa fie zero deci e imposibil - cam mare diferenta intre cele doua cuantificari ale lui L si cea din mecanica cuantica (cea cu radical din l(l+1)) nu-i asa?)

In mecanica cuantica singura explicatie este ca reprezinta o stare de energie permisa pentru electron in campul electrostatic al nucleului (se poate vedea rezolvand ecuatia lui Schroedinger). Starea s are propietati contraintuitive, de exemplu electronul ar trebui sa petreaca ceva timp in interiorul nucleului daca ne gandim bine la structura orbitalului s.
Modelele precuantice sunt bune in sensul ca modeleaza caracteristici principale ale sistemele cuantice, cum ar fi stabilitatea atomului, seriile liniilor spectrale, insa nu ajung sa modeleze in detaliu (mai ales cantitativ) toate rezultatele experimentale. E normal sa fie discrepante intre modelele precuantice si cel cuantic.

- e adevarat ca spinii celor 2 electroni ai unui orbital sunt pe aceeasi directie si in sens opus (ca vectori)? cine zice ca e asa? si cine zice ca ei sunt perpendiculari pe orbita ca si momentul cinetic L?

Sensul opus vine din principiul de excluziune al fermionilor, formulat de Fermi. Doi fermioni nu pot avea exact aceeasi functie de unda (pozitie, viteza, energie, spin etc.). Unde ai citit ca spinul e orientat perpendicular pe orbita? Afirmatia e improprie pentru ca nu exista orbita, orbitalul electronului este mai degraba un nor. Un vector nu poate fi perpendicular pe un volum. Daca informatia vine din modelele precuantice ale lui Bohr sau Sommerfeld trebuie vazut exact la ce se refera.

[HarapAlb]

- în timpul frânării electronului în câmpul nucleului se emite un foton sau mai multi, o unda monocromatică sau un pachet de unde? Un singur foton poate avea o amplitudine sau e nevoie de mai multi pt a avea o amplitudine respectiv o intensitate?

Se emit mai multi fotoni, nu este o unda monocromatica. Un foton are o energie bine definita, intensitatea este proportionala, in general, cu numarul de fotoni. Putem vorbi de intensitatea unei raze formata dintr-un singur foton.

- de cine depinde amplitudinea undei asociate de Broglie, de masa particulei? daca particula nu e libera, unde asociata este un pachet de unde?

Amplitudinea e data de probabilitatea de localizare a particulei.

[atanasu]

Harap Alb,
Noroc cu genulasus care redeschizand acest fir pe care abia asa l-am remarcat si eu, fir cu o durata nu foarte mare dar cu un numar mare de postari si si de vizitatori a reusit sa te aduca din nou in aceasta arena(ograda) .Dacareapare si electron care vad ca a combatut si el intens pe aici dar pe care un alt nick finalizat cu lasus l-a cam epuizat o sa ma bucur si mai mult.
Te-am observat (sa stii ca am intrat si pe forumurle recomandate de tine dar acesta mi se are mai placut , mai prietenos si merita continuat chiar daca ADI cel care la creat nu mai combate pe aici ) intrand azi inca 1 martie ocazie cu care le spun "primavara placuta" tuturor care vor citi, in incercarea ca macar daca nu am reusit sa finalizez cum m-am laudat mai demult firul deschis de dl Hodor si dedicat TBB pe care am ramas singur ca actie dar destul de urmarit ca reactie , cu o noua postare care cuprinde inca un capitol din referatul documentar la care lucrez de ceva vreme. Spun azi 1 martie caci se implnesc doi ani de cand Mircea Hodor l-a infiintat.
Asadar, acum ma duc la "Hibele"  lui Mircea si postez ce am scris in ultima luna sntetizand ce am consultat in acest rastmp , multe texte unul mai redundant cu celalalt, unele cu cate ceva mai deosebit (fata de ce stiam deja)  dar asta este. Mircea poate sa se supere, dar nu am niciun motiv sa arunc pest bord TBB si modelul cosmologic ΛCDM,  asa cum nici pe vremea lui Ptolemeu si pana la un Kepler si apoi Newton nu puteai arunca asa pur si simplu modelul ptolemeic. Asta este exemplul pe care il aleg eu cand e vorba sama refer la stiinta si pseudostiinta despre care cred ca nu se poate discuta decat in mod istoric in evolutia lor desi azi cu criteriile epistemologice lucrurile s-au mai schimbat si in general o teorie stiintifica este cuprinsa intruna mai ampla ceea ce nu se intmpla in trecutul mai indepartat.

[HarapAlb]

- regula lui ”n+l” spune ca energia lui 4s e mai mica decat cea a lui 3d, dar asta se intampla numai la grupele principale, nu si la cele secundare, de exemplu la cupru 3d are energie mai mica decat 4s din cauza ca energia nu depinde doar de numerele cuantice n si l, ci si de m (nr. cuantic magnetic). Pentru un atom care are 3d si 4s goale (de ex. Ar Z=18), la o tranzitie energetica minimala, un electron din 3p⁶ face saltul cuantic in 3d sau in 4s?

Face saltul care este permis atat energetic cat si din punctul de vedere al celorlalte legi de conservare, in cazul de fata momentul cinetic orbital si spinul. Daca poti descrie starea intiala si finala cu cele trei numere cuantice se pot deduce care tranzitii sunt permise si care nu dupa tabelul acesta.

[HarapAlb]

Întrebări de fizica atomică:
- cum se explica faptul ca radiația X de frânare are un maxim al intensității la o anumită lungime de unda ?

Arata-ne si noua despre ce maxim e vorba, unde ai vazut graficul?