Ştiinţă şi tehnologie. Noutăţi, dezbateri pe subiecte ştiinţifice de actualitate > Metoda stiintifica de cautare a adevarului
Metoda stiintifica
Adi:
Haideti sa discutam despre metoda stiintifica de cautare a adevarului. Noi aici pe forum dorim sa promovam ce zice stiinta Oficiala, tocmai pentru ca este greu de gasit pe internet ce zice Stiinta oficiala. Deja pe internet oamenii sunt invadati de psedo-stiinta. Vad ca ei vin si aici pe forum cu teorii altenative, majoritatea dintre ele pseudo-stiinta. De aceea am creat o categorie speciala pentru aceste discutii, anume Critici la adresa paradigmei actuale in stiinta. Haidati sa discutam aici mai in detaliu care este metoda stiintifica de cautare a adevarului despre Universul material.
Adi:
As incepe cu ceea ce spunea Cipri la un alt post, cum ca el nu are incredere in fizica experimentala, desi o vede necesara. Iata aici ce a spus el.
Mai ales daca luam in considerare ca majoritate de aici daca stiu ceva fizica atunci e mai mult de natura "experimentala" , deci cunostiinte destul de ... instabile. De exemplu daca iai ceea ce se invata la inceput la fizica experimentala... e probabil axiomele lui Newton. Axiomile lui Newton chiar au probleme fondate in logica, si din pacate toate cartile de fizica experimentala (pe care le-au vazut eu, ce-i drept n-au fost chiar asa de mult, fiindca is anti-fizica-experimentala, chiar daca e nevoie de ea) au preluat versiunea lui Newton fara prea mari modificari. In schimb daca te uiti cum is prezentate intro carte de fizica teoretica sau de matematica ( chiar matematicieni foarte faimosi se ocupa de mecania) ai sa vezi o diferenta mare fata ce versiunile din cartile de fizica experimentala( poate ca un experimentalist nici nu observa modificare). (Si asemenea probleme continua cam in tot ce am vazut eu din domeniul fizca experimentala)
Probabil ca pe sandokhan l-a suparat ca voi ati venit cu ideia ca voi stiiti cum e corect si el nu stie. Si probabil ca la fel a facut si el, poate ca si voi v-ati suparat cand a spus sandokhan ca el stie cum e corect si ca voi nu stiiti.
Nu stiu cine a inceput, dar daca cineva va greseste nu inseamna ca aveti dreptul sa-i gresiti si voi. Cel putin asta se zice la "drept", ca nu exista egalitate in "nedrept".
Si poate mai trebuie mentinut ca intro cearta nu exista numai un singur vinovat.
Adi:
Iata raspunsul meu pentru Cipri.
Acum relativ la faptul ca nu ai incredere in fizica experimentala (dar zici ca totusi e nevoie de ea). Poti dezvolta la ce te referi? Amintesti si de faptul ca in cartile de fizica experimentala si in cartile de fizica teoretica apar diferit cele trei principii ale lui Newton. Sunt chiar interesat sa dezvolti, caci din cate stiu eu, adevarul despre Univers este decis DOAR de experiment, adica modelul teoretic dezvoltat pe anumite principii este verificat experimental. Fizica a devenit o stiinta adevarata odata cu observatiile experimentale ale lui Galilei pe la 1580, care a testat experimental afirmatii teoretice/filosofice despre natura facute de Aristotel 1900 de ani inainte si care fusesera transmite din generatie in generatie ca si adevaruri absolute, dar nimeni nu le testase si asa cum s-a vazut, erau de fapt gresite. Astept cu interes completarile tale, asadar.
cipri:
normal ca vara fizica experimentala, fizica teoretica nu are prea mult rost, ne-am intoarce inapoi la ... filozofie, pe cand, se refuza sa faca un experiment fiindca ziceau ca asaceva e rusinos. Normal ca marile progrese au inceput cu experimentul, pur si simplu e necesar.
Dar e interesant ca majoritatea fizicienilor cu succes erau si matematicieni. Incepand de la Galileo (care a studiat matematica pana in ultimul an, dar a trebuit sa se reintoarca acasa fara ultimul examen din cauza banilor, si din cate stiu eu nu a dat acel examen niciodata, deci era fara diploma. Dar fiindca era bun la matematica tot a primit pana la urma post de prof. de matematica) ,
si pana la Newton (care e considerat ca unul dintre cei mai buni matematicieni care au existat vreodata) , Einstein ( a studiat mate/fizica ), Dirac ( a studiat electrotehnica, si apoi a studiat si matematica)... si si si.....
Problema mea legata de fizica experimentala este ca, am vazut cat de putina matematica invata un fizician de fizica exp. , si ca se bazeaza mult pe unele formule fara ca sa fie stapani si pe fundamentul teoriei. Ca teoretician e atat de usor sa faci un experimentator sa se balbaie si sa nu mai stie ce sa zica. In acelas timp experimentatorul stie multe chestii practice pe care un teoretician nu prea are cum sa le stie fiindca is greu de dedus.
In plus am remarcat ca majoritatea celor care au ales sa se axeze pe fizica exp si nu teoretica au fost acei care erau cei mai slabi. La fel este si la institutul de astronomie, cei care nu prea se pricep se axeaza repede pe astronomie observabila si nu cea teoretica.
Un experimentator nici macar cele mai simple chestii nu le intelege chiar corect. De exemplu intreaba pe un exp. ce e un vector si intreaba pe un teoretician(sau mai bine pe un matematician) ce e un vector.
Normal ca e importanta munca experimentatorilor in colectarea datelor si in efectuarea experimentelor (chiar este o arta apreciabila cum procedeaza experimentatorii ca sa elimine "elemente care perturba" experimentul ) ,
dar cand vine vorba de calcule si de explicatii teoretice, chiar nu e bine sa te bazezi prea mult, fiindca are tendinda de a explicatii "intuitive". Chiar si la institutul de fizica teoretica exista teoreticieni care au studiat numai fizica teoretica, si exista si teoreticieni care au studiat si matematica, si chiar si aici se cunoaste diferenta de calitate.
Eu doar un singur prof. de fizcia experimentala am intalnit care sa aibe cat de cat cunostiinte acceptabile de matematica, si acesta e la nivel de candidat de primiu nobel (a fost nominalizat de cateva ori) , dar si acesta atunci cand a studiat fizica a studiat si matematica (dar nu cred ca a incheiat studiul de matematica cu ceva diploma) .
Un matematician chiar ramane mut cand vede cum de multe ori matematica e violata de catre fizicieni. Si uneori fizicienii (cu cunostiinte matematice mai slabe) socotesc si trag concluzii pe care nu ai voie sa le faci.
Asa ca mereu cand aud afirmatii venind de la experimentatori mereu am unele suspiciuni.
Adi:
Buna Cipri, multumesc pentru raspuns, este mai clar acum. Ca sa comentez pe scurt totusi, exista si multi oameni de stiinta experimentatori care au luat premiul Nobel pentru descoperirile lor, acolo unde teoreticienii nici nu se asteptau (Chadwick, Anderson, Onnes, Milikan ar fi doar cateva exemple). In al doilea rand, in ziua de azi, nu te poti specializa in toate. Fizica a devenit atat de sofisticata, incat experimentatorii sunt varza la teoretica si teoreticienii sunt varza la experimentala. De aceea marile universitati din strainatate fac seminarii cu discutii intre teoreticieni si experimentatori si de aceea exista cursuri in care un student la doctorat trebuie sa cunoasca minimul si din domeniul opus. Desigur ca daca exista o discutie despre teorie, trebuie sa fii suspect la ce zice un experimentator. Si invers.
Nu stiu daca ai facut o aluzie sau nu la faptul ca eu fac fizica experimentala, dar o sa clarific oricum. Acest site este unul de popularizare, unde explicam bazele stiintei, care, cred eu, sunt accesibile oricarui student la doctorat, atat experimentator cat si teoretician. Adica noi traducem aici in limbaj simplu ce zice stiinta. As fi putut face aceasta popularizare si daca eram teoretician. Poate si daca eram inginer, dar cu olimpiade de fizica in liceu.
Teoreticienii sunt de fapt de doua feluri: teoreticieni puri (vreo cateva zeci in toata lumea si chiar sunt genii) si fenomenologisti (adica cei care calculeaza pornind de la teoria actuala ce masuratori sunt prezise pentru experimente complete - aici intra 90% din teoreticieni).
Experimentatorii trebuie sa invete multa programare, multa electronica, etc, in functie de ce anume fac. Un student la doctorat in experimental petrece mult timp poate construid aparatul.
Asadar, zic ca e firesc ca un experimentator si un teoretician sa nu fie expert in celalalt domeniu. Sunt de acord ca un experimentator este mai slab la matematica ca un teoretician in medie, dar asta nu inseamna ca este mai slab per ansamblu. Uita-te la minunea LHC-ului, creeata de experimentalisti si ingineri.
Dar una peste alta, ma bucur ca esti de acord ca fizica e o stiinta bazata pe experiment si ca adevarul in Univers vine din ce experimentul confirma din predictiile teoriei sau din descoperirile accidentale ce apar.
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă