Iniţiativa lui Electron mi se pare foarte bună; voi aduce şi eu câteva completări. Experienţa pe baza cărora ele sunt formate ţine în principal de probleme de electricitate şi electromagnetism, dar se pot aplica la orice fel de probleme. Similar, acestea nu sunt în niciun caz metode "optime" -- doar lucruri pe care eu le-am descoperit a fi utile.
Identificarea celor mai comune greşeli.
In general, la ultimul pas, se pot identifica destul de uşor anumite greşeli:
- Aplicarea incorectă sau omiterea unui termen dintr-o formulă se reflectă cel mai adesea într-un rezultat greşit din punct de vedere dimensional. O acceleraţie care rezultă în m/s în loc de m/s^2 este aproape întotdeauna semn al unui termen buclucaş care a fost simplificat incorect sau nu a fost inclus într-o relaţie. Pentru ca această metodă să funcţioneze este însă absolut necesar să nu puneţi niciodată unităţile de măsură orbeşte. Inlocuiţi numeric numai la sfârşit şi verificaţi întotdeauna dacă unitatea de măsură pe care aţi scris-o corespunde cu ceea ce rezultă din expresia considerată.
- Rezultate numerice foarte mari sau foarte mici apar adesea din manipularea incorectă a termenilor daţi în multipli sau submultipli de unităţi SI. Mai ales la începutul studiului unui domeniu, convertiţi întotdeauna, toate mărimile, în unităţi SI primare: centimetri şi milimetri în metri, miliamperi în amperi, eV în J. După ce acumulaţi destulă experienţă le veţi putea amesteca pe baza anumitor scurtători, dar asta se întâmplă după ani buni.
Atentie: ideea de "foarte mare" sau "foarte mică" este, adesea, subiectvă -- nu vă bazaţi doar pe intuiţie. Din păcate, multe probleme de fizică din manuale sunt formulate cu cantităţi numerice complet nerealiste, pentru a uşura calculul (de exemplu, capacităţi de ordinul farazilor).
- Unele greşeli de calcul numeric pot fi uşor puse în evidenţă de o metodă de verificare "standard". De exemplu, la problemele de circuite electrice, "piatra de încercare" este bilanţul de puteri.
- Erorile de calcul sau de interpretare a datelor rezultă adesea în rezultate imposibile din punct de vedere fizic. Randamente supraunitare sau rezistenţe electrice negative apar de regulă fie din greşeli de calcul numeric, fie din interpretarea incorectă a unei cantităţi (e.g. o cantitate de energie cedată este interpretată de fapt ca fiind primită şi trecută într-o relaţie cu un semn incorect).
Cum se revăd calculele dacă a fost depistată o eroare
1. Incepeţi obligatoriu cu datele problemei. Citiţi-le încă o dată şi asiguraţi-vă că le-aţi transcris corect -- altfel spus, ca în manual nu scrie R=100 Ohm iar în caiet R=110 Ohm. Dacă nu sunt date în unităţi SI, sau sunt date în submultipli sau multipli ai acestora, verificaţi din nou transformările.
2. Verificaţi relaţiile simbolice (cele scrise numai "în litere"). Nu vă puneţi încă problema rezultatelor numerice -- asiguraţi-vă doar că relaţiile scrise simbolic sunt corecte. Calculele numerice sunt anevoios de verificat; o eroare simbolică poate fi însă depistată uşor.
3. Verificaţi înlocuirile numerice începând întotdeauna cu prima relaţie şi verificati toate calculele până la ultimul. Nu mergeţi niciodată de la coadă la cap şi nu înlocuiţi imediat prima relaţie greşită pe care aţi întâlnit-o. Se poate să fi făcut nu una, ci două (sau mai multe) greşeli de calcul, iar după corectarea primeia să obţineţi un rezultat aparent verosimil, dar în continuare viciat de a doua eroare.