O ipoteza a domnului Adrian Gheorghe

[mm]

Parerea d-lui Adrian , precum ca electronul e un foton in repaus , e sprijinita de un argument mai putin vehiculat . Acest argument este lipsa unei mase "de materie" a electronului (aflat in repaus fata de c. gravitational si nesupus actiunii c. electric sau magnetic) masa ce nu a putut fi dovedita prin nici un fel de experiment . Masa electronului , considerata de stiinta oficiala , apare doar la electronul in miscare adica atunci cand sarcina interactioneaza cu campurile .

[Adi]

Trebuie tinut cont ca a pornit de la o ipoteza, sau o "axioma" daca vrei, si anume aceea ca masa si sarcina electrica sunt "de aceeasi esenta"

Mulţumesc, Electron, că ai reuşit să extragi axioma de la care porneşte Adrian.

Păi, dacă-i aşa, dacă Adrian porneşte de la identitatea dintre masă şi sarcină, atunci totul se duce de râpă din start. Şi iată de ce: masa depinde de viteză, pe când sarcina electrică nu.

Foarte buna observatia, Abel. Pe langa acesta, mai sunt multe probleme cu echivalenta masa si sarcina electrica, precum faptul ca masa e doar pozitiva si forta gravitationala e doar atractiva in timp ce sarcina electrica e sau pozitiva sau atractiva si forta electrica e ori atractiva ori repulsiva. Explicatia data de Adrian ma lasa rece.

[Adi]

Sper ca stii ca in teoria electrodinamicii cuantice, masa electronului este calculata cu o precizie de vreo 10 cifre semnificative.

Buna Ionut, eu am impresia ca tocmai, teoria curenta nu poate prezice masa nici unei particule elementare pornind de la legile de baza ale Universului. Dar in mod indirect, prin fituri la alte masuratori, poate prezice ceva. In general in QED precizia are vreo 10 cifre semnificative, este drept. La sarcina electrica, la probabilitate, etc. Dar chiar e la masa? Ai putea sa imi oferi niste indicii (eventual chiar publicatii) sa ma puna pe drumul cel bun de investigat?

Mersi mult,
Adi

[Adi]

Cuanta de spatiu (lh) lindice h si cuanta de timp (Th) tau indice h ca si cuanta de masa (mh) m indice h , cuanta de energie (Wh) W indice h si cuanta de tensiune (Uh) U indice h rezulta la descifrarea constantei de actiune (Ah) A indice h si prin universalitate ei face ca si aceste constante sa fie universale. Am inteles ca respingeti existenta eterului. Or teoria alcatuita de mine este exclusiv eterica si mecanicista. Fiind eterica vin e in contradictie cu TR si asta o face nepublicabila. Totusi mie formulele imi arata ca  eterul trebue sa existe. Fiindca daca in formula lui einstein  W=m x c la a 2-a scriem masa ca produsul intre volum V si densitate  (ro) avem ca W=V x (ro) x viteza luminii in vid la a 2-a. Produsul (ro) x Vlv la a-2a este presiune dinamica, presiune ce apare la translatia corpurilor prin fluide. Despre ce fluid poate fi vorba?.
in legatura cu campurile fizice si cu fortele fizice am postat niste articole (ca raspunsuri) la:  http://www.astronomy.ro/forum.php?f=40&sid=0773a1ca34dc427e3b6f08f57db3a4ac
Eu inteleg ca fiind prins in sistem ul cercetarii aveti obligatia sa aparati dogmele in vigoare. Dar eu ca un liber cugetator am crezut ca am libertatea sa -mi expun opiniilein spatiul alocat criticii paradigmei stiintei curente. Toate bune!

Cum vine asta ca nu crezi in teoria relativitatii dar crezi in E=mc2? Pai si ea e obtinuta tot in teoria relativitatii. Si apoi teoria ta, ce chestii deja prezise in natura explica? Apoi, te inseli, teoria ta nu arata ca eterul exista, ci in cel mai bun caz sugereaza. Existenta eterului sau neexistenta sa e decisa de experiment, experiment facut de Michelson Moreley. Ma amuza afirmatia ta ca trebuie sa protejam sistemul. O folosesti ca scuza ca vezi Doamne, tu ai dreptul sa zici orice, iar din acele multe idei, poate tu o nimeresti pe cea adevarata. Pai raspunde-ne la intrebari, daca poti. Iar o dai pe langa. Vad ca tu vezi cuante pentru orice. Deci, sa inchei simetric:
Cum vine asta ca nu crezi in teoria relativitatii dar crezi in E=mc2?

[mm]

forta gravitationala e doar atractiva in timp ce sarcina electrica e sau pozitiva sau atractiva si forta electrica e ori atractiva ori repulsiva.

Profesorul Octav Onicescu era de alta parere in privinta fortei gravitationale si a demonstrat foarte bine ca exista si forta gravitationala  repulsiva . Iata ce spunea acest mare savant in cartea sa Pe drumurile vietii :
Elie Cartan a demonstrat pentru sistemele conservative , ca legile mecanicii - asa cum ajunsesera dupa geniala prelucrare a lui Lagrange - se puteau prezenta tot in spiritul newtonian , afirmand ca derivata unui anume vector e nula . E vorba de un vector cu patru dimensiuni , vectorul impuls-energie . ....Am aplicat derivata in intelesul definit de Cartan vectorului cu patru dimensiuni , reprezentate de impulsul si energia unui punct material , scriind ca aceasta derivata este nula . Au rezultat fara artificii de nici un fel , toate relatiile cunoscute din ceea ce se numeste "relativitatea restransa" : contanta energiei si impulsului , cunoscuta relatie intre viteza si masa particulei in miscare si , in fine , relatia E=mc^2 ......Un rezultat ce mi se pare de o deosebita insemnatate este ca in afara de gravitatie apare , in mod matural , cu aceleasi drepturi , si o forta de repulsie de caracter elastic , deci proportionala cu distanta , insa avand o valoare foarte mica , la distante astronomice obisnuite , dar susceptibile de valori mari pentru corpuri indepartate cum sunt galaxiile.

In opinia sa , aceasta forta de repulsie joaca rolul principal in indepartarea galaxiilor , dupa legea Hubble , cu viteza proportionala cu distanta . In teoria sa aceasta lege a lui Hubble , apare ca o teorema simpla - teorema conservarii impulsului .
Cred ca , la subiectul discutat aici , ar putea fi valorificate rezultatele stiintifice ale lui Onicescu , daca ar fi luate in considerare . De asemenea , ar putea fi si un posibil raspuns la intrebarea "crezi in E=mc^2 dar nu crezi in TR ?"

[Adi]

Vad ca numele lui Octav Onicescu e dat si unui liceu din Bucuresti. Dar de faptul ca ar exista gravitatie repulsiva nu am auzit. Si daca nu am auzit, inseamna ori ca nu a publicat, ori ca nu a reusit sa isi convinga colegii. Tare ma tem ca era un matematician si un teoretician si ca nu a vazut cu ochiii lui niciodata doua bile respigandu-se gravitational.

[mm]

Octav Onicescu a fost studentul unui mare reprezentant al scolii italiene de mecanica , Tullio Levi-Civita , la care si-a trecut si doctoratul .
Onicescu este autorul unei mecanici intregi numita : Mecanica invariantiva . Cred ca orice natiune de pe Pamant s-ar fi mandrit cu el , noi ......

[Adi]

Se mai trezeste cate unul sa mai faca cate o matematica noua ... O fi fost student al lui Cevita, bravo lui. Dar aia nu inseamna ca matematica lui descrie Universul nostru!

[mm]

Se mai trezeste cate unul sa mai faca cate o matematica noua ... O fi fost student al lui Cevita, bravo lui. Dar aia nu inseamna ca matematica lui descrie Universul nostru!

Facand observatia ca Civita nu-i Cevita , voi reproduce din acelasi autor , Onicescu , dupa cum urmeaza :

"Aceste sfaturi au culminat cu nota de la Lincei din 1917 , Sulla espressione analitica spettanta al tensore gravitazionale nella teoria di Einstein , care a dat ecuatiilor teoriei relativitatii forma ramasa definitiva

G(ik) - 1/2*g(ik)*G = - k*T(ik)

cu k=8*pi*f/c^2 si care ar trebui sa poarte si numele lui Levi-Civita ."

Adaugam ca Einstein scria ecuatiile TRG sub forma  B(ik) = - k*T(ik) . Aceasta formulare a ecuatiilor a fost considerata inadmisibila de Levi-Civita , mai intai ptr. ca nu avea caracterul invariant cerut de teorie apoi ptr. ca ducea la consecinte fizice inadmisibile . 
Aceasta contributie importanta la TR ca si aplicatia la dinamica sistemelor cu mase variabile (a invariantei expresiilor unor sisteme fizice) , introducerea reprezentarii miscarilor in fluide cu ajutorul functiilor de variabila complexa , stabilirea conditiilor canonice la (ciocnire) miscarea a trei corpuri s.a. ne fac sa intelegem ca Levi-Civita nu era cevita ci un savant demn de toata stima noastra .

In ceea ce priveste realizarile stiintifice de exceptie ale savantului Onicescu si matematica sa de buna calitate din Invariantive Mecanics , Springer Verlag , 1975 , ele chiar descriu "Universul nostru" si nu pot fi puse la indoiala . E drept , el poate fi ignorat sau dezavuat dar numai de pe pozitia ignorantei si a relei credinte .

[cristi]

Eu gasesc cumva fascinant ca un savant ca Octav Onicescu a incercat si ceea ce noi numim azi "teorii alternative". ca de exemplu forta gravitationala repulsiva... Nu pot decat sa meditez asupra faptului ca orice teorie, inainte de a fi acceptata, este o "teorie alternativa"... Sau asupra faptului ca, atunci cand incerci sa rupi barierele stiintei, vei veni cu "teorii alternative" din ce in ce mai ciudate. Poate cea mai ciudata dintre ele este teoria coardelor, care iata insa, se pare ca se muta inapoi, inceptul cu incetul, din randul teoriilor acceptate in randul teoriilor alternative...

[gheorghe adrian]

In raspunsul pe care l-am dat la "determinarea teoretica a razei electronului" am aratat ca electronul este (fara putinta de indoiala) unda stationara a fotonului gama (indice fae) de la anihilarea electronului. In situatia de unda stationara=particula fotonul chiar daca translatia lui continua cu o viteza mult mai mica decat viteza luminii in vid (vfa=viteza fotonolui refractat in mediul atomic =c/137) , se poate gasi intr-un repaus de scurta durata fata de un sistem de referinta, situatie in care se poate masura si cantari. De exemplu in cazul efectului fotoelectric se considera ca viteza electronului liber din metal este zero, impulsul lui cinetic este nul adica este in repaus. Pe de alta parte cu toate informatiile pe care le-am dat in articole orice utilizator poate sa determine (sa calculeze) toti parametrii fizici ai structurii dinamice a fotonului atat in rtanslatie prin eter (in propagare in vid) cat si absorbit (refrectat) in atom numai folosind legile (formulele) din mecanica si electromagnetism. Se va gasi ca forta de inertie a unei semilungimi de unda este egala cu forta electromagnetica, Fi=m x a=Femg=B x I x lc (lc=lungimea curentului). La fel puterea mecanica  Pm=F x v va fi egala cu puterea electromagnetica Pemg=Ufv x Ifv (Ufv=tensiunea fotonului in vid=qe/re=5.686 x 10 la -5 V, Ifv=curentul fotonului in vid =qe/tf, qe=sarcina electrica elementara, tf =perioada fotonului). Acelasi echilibru dinamic intre forte (pe de o parte) si puteri (pe de alta parte) se va gasi si in cazul fotonului absorbit in atom. Structura la care se ajunge arata ca fotonul este un motoras electric liniar, si ca lumina este translatie de substanta. Totodata reese clar lipsa retroradiatiei (lucru pe care principiul Huigens =Fresnel il lasa nelamurit) datorita fortei portante electromagnetice a fotonului care pastreaza in permanenta acelasi sens, sensul capatat (imprimat) pe durata emisiei.     

[gheorghe adrian]

Anihilarea (reactia deanihilare a) electronului are loc in cursul intilnirii cu pozitronul si consta (inseamna) in convertirea structurii de unda stationara (a electronilor) in structura liniara a fotonilor gama care rezulta. Din doua mase electronice (a electronului si a pozitronului) rezulta doi fotoni gama care translateaza pe aceeasi directie dar in sensuri opuse. Fiecarui foton gama rezultat ii revine masa unui electron si energia potentiala a unui electron convertita in energie cinetica (de translatie). Adica bilantul energie substanta iese. Deci legile de conservare sunt respectate. In plus frecventa fotonilor gama de la anihilarea electronilor este todeauna aceeasi  (ffae=1,23726 x 10 exp 20 Hz). Deci poate fi considerata o constanta a electronilor si poate  fi foarte bine folosita la determinarea masei electronilor. Formula finala la care am ajuns, pentru masa electronului este totusi aproximativa fiindca folosesc aproximatia  de=aproximativ re/(2 x pi la a 2-a x k)

[gheorghe adrian]

Kelvinul este grad de temperarura absoluta. Dar temperatura masoara viteza medie de gitatie termica a moleculelor din substanta unui corp. Deci gradul masoara viteza  adica l/t in m/s. Am vazut ca si cei de la Wikipedia sunt in aceeasi gresala ca si mine, fiindca considera molul ca fiind o cantitate de substanta, si arata ca un mol de fier de exemplu are  55,85 g. Foarte ciudat!   

[Electron]

Am vazut ca si cei de la Wikipedia sunt in aceeasi gresala ca si mine, fiindca considera molul ca fiind o cantitate de substanta, si arata ca un mol de fier de exemplu are  55,85 g. Foarte ciudat!

Un mol de atomi de fier poate fi exprimat in grame, dar asta nu inseamna ca molul e echivalent cu gramul. Molul si masa sunt lucruri diferite. Iti recomand sa dialoghezi cu un chimist care sa-ti explice cat mai clar diferenta.

Wikipeidia are multe lacune, in special lipsa de rigurozitate, de aceea nu este o autoritate, mai ales pe subiecte stiintifice. "Foarte ciudat" e ca lumea o ia inca de buna...


e-

[ionut]

     Salut,
   In primul rand vreau sa spun ca nu sunt impotriva celor care incearca sa dezvolte "teorii alternative". Sunt doar impotriva celor care pretind fara temei ca au intr-adevar o teorie alternativa (a se intelege teorie care foloseste alte concepte decat cea oficiala dar TOTUSI EXPLICA FENOMENELE DIN NATURA).
    O sa comentez in cele ce urmeaza cateva din lucrurile pe care le-ai spus in posturile de mai sus.

In raspunsul pe care l-am dat la "determinarea teoretica a razei electronului" am aratat ca electronul este (fara putinta de indoiala) unda stationara a fotonului gama (indice fae) de la anihilarea electronului. In situatia de unda stationara=particula fotonul chiar daca translatia lui continua cu o viteza mult mai mica decat viteza luminii in vid (vfa=viteza fotonolui refractat in mediul atomic =c/137) , se poate gasi intr-un repaus de scurta durata fata de un sistem de referinta, situatie in care se poate masura si cantari.

      Aici imi este foarte greu sa te urmaresc. Ce vrei sa spui cand afirmi ca electronul este o unda stationara a fotonului de la anihilarea electronului? Ce intelegi prin unda stationara in contextul fizicii particulelor elementare? Ce intelegi prin determinarea razei teoretice a electronului? Experimental, electronul este o particula fara structura interna. In QED este tratat (cu succes) ca o particula punctuala si fara structura interna.

De exemplu in cazul efectului fotoelectric se considera ca viteza electronului liber din metal este zero, impulsul lui cinetic este nul adica este in repaus.

     Te inseli. Viteza unui electron liber intr-un metal nu este zero ci are o distributie termica. In efectul fotoelectric este importanta energia de legatura dintre un electron si atomul caruia ii apartine (lucrul mecanic de extractie).

Pe de alta parte cu toate informatiile pe care le-am dat in articole orice utilizator poate sa determine (sa calculeze) toti parametrii fizici ai structurii dinamice a fotonului atat in rtanslatie prin eter (in propagare in vid) cat si absorbit (refrectat) in atom numai folosind legile (formulele) din mecanica si electromagnetism. Se va gasi ca forta de inertie a unei semilungimi de unda este egala cu forta electromagnetica, Fi=m x a=Femg=B x I x lc (lc=lungimea curentului).

    Ce vrei sa spui aici? Din formula postata aici vrei sa cred ca unda ta se misca accelerat in vid/eter si nu cu o viteza constanta?

La fel puterea mecanica  Pm=F x v va fi egala cu puterea electromagnetica Pemg=Ufv x Ifv (Ufv=tensiunea fotonului in vid=qe/re=5.686 x 10 la -5 V, Ifv=curentul fotonului in vid =qe/tf, qe=sarcina electrica elementara, tf =perioada fotonului). Acelasi echilibru dinamic intre forte (pe de o parte) si puteri (pe de alta parte) se va gasi si in cazul fotonului absorbit in atom. Structura la care se ajunge arata ca fotonul este un motoras electric liniar, si ca lumina este translatie de substanta. Totodata reese clar lipsa retroradiatiei (lucru pe care principiul Huigens =Fresnel il lasa nelamurit) datorita fortei portante electromagnetice a fotonului care pastreaza in permanenta acelasi sens, sensul capatat (imprimat) pe durata emisiei.     

        Cum ai calculat "tensiunea fotonului in vid" ? Vad ca dai o valoare numerica. E dedusa din ceva calcule de-ale tale sau ai folosit concepte din stiinta clasica si masuratori experimentale? Sper ca stii ca oricine poate masura energia fotonilor rezultati din anihilarea electron-pozitron si sa deduca apoi masa de repaus a electronului fara sa inventeze o "teorie alternativa".