Acolo era vorba de un „repaus acceptat de Fizica elicoidală”, deci de un repaus pe care să-l definim în aşa fel încât să poată fi tratat de teorema de recurenţă.
Se poate defini notiunea de "repaus elicoidal" sau "repaus abelian" care sa poata fi tratat de teorema de recurenta?
Mai precis, trebuie să convenim ce numim repaus „repaus acceptat de Fizica elicoidală”, ce ecuaţie are traiectoria unui mobil în repaus „repaus acceptat de Fizica elicoidală”.
Nu tu ar trebui sa furnizezi aceasta definitie si aceasta ecuatie?
Dacă ecuaţia contravine teoremei, atunci ori nu putem defini repausul „repausul acceptat de Fizica elicoidală”, ori trebuie să înţelegem altceva prin repaus „repaus acceptat de Fizica elicoidală” decât ceea ce credeam [eu, Abel Cavasi] până acum. Nu-i aşa?
Evident ca nu.
Repausul e definit foarte clar in Fizica, desi in mod clar tu nu ai inteles acest lucru (il ignori, intentionat sau nu). Tu cand spui "repaus" iti imaginezi niste chestii doar de tine stiute, pe care nu poti sa le explicitezi, si ai eronata credinta ca toata lumea isi imagineaza acelasi lucru ca si tine. Cu asemenea abordare, nici nu ma mira ca scrii inepetiile pe care le emiti constant pe aici.
Eu văd lucrurile în felul următor. Să presupunem că pornim de la un reper cartezian obişnuit şi de la o curbă obişnuită în acest reper. Aplicându-i teorema de recurenţă faţă de acest reper, vom putea determina ordinul ei.
Ce "ordin" are un cerc conform teoremei de recurenta? Stii acest lucru, sau e nevoie sa vina altcineva sa derermine asta in locul tau? Ce ordin au curbele plane?
Faţă de un alt reper cartezian, aceeaşi traiectorie poate avea altă ecuaţie, caz în care vom constata că ea are alt ordin. Deci, în acest sens, orice traiectorie este o elice de un anumit ordin. Deci nu o elice de ordinul unu, ci o elice de un anumit ordin aşa cum a fost definită elicea de ordinul n.
Aceste ordine sunt ce fel de valori? Pana acum ai vorbit doar de ordine numere naturale, incepand cu 1. Astea sunt singurele valori acceptate de teorema de recurenta? Nu spui nimic concret, o tot dai dupa copac, de parca ti-ai bate joc de noi.
Mai trebuie menţionat aici un aspect important. Elicea rămâne elice faţă de orice reper care păstrează distanţele. Elicea este invariantă la izometrii. O poţi roti, o poţi translata, forma ei rămâne aceeaşi.
Asta e corect daca vorbim despre forma geometrica numita "elice". Dar in studiul
traiectoriilor, aceste izometrii sunt irelevante, pentru ca sunt triviale. Problema e ce ce intampla cu forma traiectoriei cand schimbi reperul de referinta cu altul care nu e fix fata de primul ales. Despre asta, teorema de recurenta nu mai spune nimic (prin asta vreau sa spun ca nu mai spui tu nimic despre asta). Aici mai ai de lucru, mult si bine.
Forma curbei este dată de curbură şi torsiune, iar curbura şi torsiunea sunt parametri instrinseci, adică nu depind de modul în care roteşti reperul sau îl translatezi.
Da, dar tu vorbesti aici de repere fixe unul fata de celalalt (situatie pe care nici macar nu o poti defini in "fizica elicoidala"), in timp ce in Fizica reperele pot (si sunt in general) in miscare unele fata de altele.
De aici rezulta toate confuziile si elucubratiile irelevante pe care le emiti. Atata varza e in argumentele tale incat tu chiar crezi ca spui ceva relevant, in timp ce amesteci lucruri care nu sunt echivalente, in speta traiectoriile si curbele matematice, sau reperele "rotite si translatate" cu schimbarea de reper in Fizica, operatie care e cu totul altceva chiar si in mecanica galileeana.
În acest sens, rezultatul teoremei este independent de rotaţii sau translaţii.
Poate sa fie, dar asta e irelevant in studiul traiectoriilor corpurilor fata de diverse repere in Fizica, in miscare unele fata de altele.
e-
