Elemente de Fizică elicoidală

[Abel Cavaşi]

La multe dintre întrebări îţi răspund cu presupuneri, pentru că nu am răspunsul categoric.

Intrebari:Ce mistere despre viata putem afla cu aceasta teorie a ta?

Dacă te referi la mistere despre materia organică pot să-ţi spun că am putea afla că toată materia organică se mişcă pe elice, iar această constatare generalizată ne-ar permite să facem previziuni. Dacă te referi la filozofia vieţii, atunci în viziunea mea Fizica elicoidală aduce posibilitatea unei concretizări a definiţiei vieţii: corpurile nevii se deplasează pe traiectorii simple (cu ordin finit), iar corpurile vii se deplasează pe traiectorii infinit de complicate (ordin infinit).

Ce mistere putem afla despre Terra ?

Probabil, putem găsi nişte proprietăţi noi ale traiectoriei sale, coroborate cu traiectoriile celorlalte planete. Probabil, putem înţelege de ce izotopii de oxigen de pe Lună diferă cu o unitate faţă de oxigenul de pe Pământ, iar izotopii de oxigen de pe meteoriţi diferă cu două unităţi.

Ce solutii propui pentru problemele cu care se confrunta oamenii de stiinta.

Le propun să încerce să aplice Fizica elicoidală peste tot unde au întâlnit mistere.

De ce denumesti "fizica elicoidala" fizica viitorului? pe ce te bazezi cand faci asemenea afirmati?

Sunt convins că Fizica elicoidală va acapara toate domeniile Fizicii actuale. Asta deoarece ea se bazează pe un rezultat profund privind mişcarea corpurilor, iar mişcarea corpurilor este cea mai importantă proprietate a lor.

Cu ce difera "fizica elicoidala" de restul ramurilor din fizica?

Diferă în sensul că ea concretizează traiectoriile. De exemplu, acolo unde Fizica actuală vorbeşte doar de turbulenţă, Fizica elicoidală vorbeşte de ordine de mărime ale elicelor. Sau acolo unde Fizica actuală vorbeşte de sonoluminiscenţă, Fizica elicoidală spune că emisia energetică din aceste condiţii este ceva caracteristic proceselor de trecere a moleculelor de la o traiectorie complicată la una simplă şi nu diferă prin nimic fundamental de alte procese luminiscente provocate de trecerea electronilor de pe un nivel energetic pe altul.

De ce trebuie neaparat ca traiectoria respectiva sa fie sub forma de "elice" incorporata in jurul altei "elice"?

Cum încă nu există noţiunea de „elice în jurul altei elice”, am definit-o eu intuitiv ca fiind acea curbă pentru care lancretianul de un anumit ordin este constant. De exemplu, curba de precesie constantă este o elice de ordinul dou deoarece lancretianul de ordinul doi (nu de ordinul unu!) al ei este constant (în timp ce lancretianul de ordinul unu este variabil).

Cum poate fi verificata teoria ta astfel incat sa i se stabileasca valoarea de adevar?

Întâi trebuie verificată noutatea şi valoarea de adevăr a teoremei de recurenţă. Apoi trebuie construită o teorie nouă pe baza acestui nou adevăr.

Elicea respectiva pana la ce ordin poate ajunge?

Teorema de recurenţă nu ne impune o limită superioară, dar experimentele şi observaţiile da. În plus, ordinul traiectoriei unui corp depinde de reperul ales şi de precizia instrumentelor noastre.

Sa inteleg ca fizica elicoidala ofera o alta realitate despre planete,galaxii etc? asta daca o numesti..fizica viitorului?

Mişcarea planetelor şi a galaxiilor nu poate să decurgă altfel decât dictează teorema de recurenţă (dacă teorema este corectă). Dacă această teoremă este un rezultat nou, atunci e imposibil ca ea să nu aducă cu ea alte rezultate noi şi valoroase despre mişcarea corpurilor cereşti şi a oricăror altor corpuri.

[ariel55]

Mult stimate Domnule Cavasi, ***.

Ramane o nelamurire....traiectoria unui tren este elicoidala?  
Multumesc pentru iluminare.Recunosc ca voi evita pe cat posibil CFR...

***

<eliminat fragmente inutile si atacuri la persoana>

[Electron]

Ce solutii propui pentru problemele cu care se confrunta oamenii de stiinta.

Le propun să încerce să aplice Fizica elicoidală peste tot unde au întâlnit mistere.

N-ar trebui sa existe "fizica elicoidala" mai intai si abea apoi sa faci asemenea propuneri? Nici macar nu ai formulat postulatele ei, dar o dai inainte cu propagarea pseudostiintei si vorbariei goale. Ai gresit forumul, Abel Cavasi!


e-

[ariel55]

@Albert C

Am publicat articole de cercetare în revista de Fizică „Evrika!”, am descoperit printre altele o teoremă fundamentală în matematică şi cercetez în continuare implicaţiile acestei teoreme în Fizică, publicând rezultatele pe blog, wiki sau forumuri. Sunt nefumător şi beau foarte rar alcool. Optimizez cu orice ocazie mediul înconjurător, sunt în general binedispus şi nu mă plictisesc niciodată.

Iti doresc sa ramai un etern "bine dispus"
kiss!

[AlexandruLazar]

Teorema de recurenţă nu ne impune o limită superioară, dar experimentele şi observaţiile da. În plus, ordinul traiectoriei unui corp depinde de reperul ales şi de precizia instrumentelor noastre

1. In exemplul de acum cateva paginii, cu cei doi observatori care descriu traiectorii identice fata de un al treilea reper, ce spune teorema de recurenta despre traiectoria fiecarui observator fata de celalalt? Care e ordinul elicii traiectoriei primului observator fata de al doilea?

2. Poti da un exemplu in care ordinul traiectoriei unui corp depinde de precizia instrumentului de masura folosit? Ce forma are traiectoria unui corp asupra caruia nu se face nicio masuratoare?

[Abel Cavaşi]

1. In exemplul de acum cateva paginii, cu cei doi observatori care descriu traiectorii identice fata de un al treilea reper, ce spune teorema de recurenta despre traiectoria fiecarui observator fata de celalalt? Care e ordinul elicii traiectoriei primului observator fata de al doilea?

Se pot face calcule. Sunt disponibile oricui este interesat cu adevărat de problemă. Teorema de recurenţă este deja publică şi poate fi folosită cu orice ocazie.

2. Poti da un exemplu in care ordinul traiectoriei unui corp depinde de precizia instrumentului de masura folosit?

Traiectoria unui avion faţă de suprafaţa Pământului este într-o primă aproximaţie o linie dreaptă. Asta dacă îl priveşti cu ochiul liber. Însă, pe măsură ce foloşti aparate din ce în ce mai performante, vei constata că traiectoria lui nu mai este o dreaptă, ci este o traiectorie mai complicată. Aici se ascunde şi esenţa explicaţiei „colapsului” funcţiei de undă.

Ce forma are traiectoria unui corp asupra caruia nu se face nicio masuratoare?

Are forma pe care o stabileşti prin convenţie, cu condiţia să nu încalci teorema de recurenţă, deci cu condiţia să nu faci convenţia că traiectoria este discontinuă sau cu variaţii infinit de mari.

[AlexandruLazar]

1. In exemplul de acum cateva paginii, cu cei doi observatori care descriu traiectorii identice fata de un al treilea reper, ce spune teorema de recurenta despre traiectoria fiecarui observator fata de celalalt? Care e ordinul elicii traiectoriei primului observator fata de al doilea?

Se pot face calcule. Sunt disponibile oricui este interesat cu adevărat de problemă. Teorema de recurenţă este deja publică şi poate fi folosită cu orice ocazie.

Pai teorema de recurenta spune ca nu poate fi decat elicoidala. Este deci traiectoria primului observator elicoidala fata de al doilea?

[Abel Cavaşi]

Păi, dacă teorema aşa spune, atunci da, aşa este, elicoidală. Sau crezi că este altfel şi nu vrei să-mi spui ce crezi?

[Electron]

Traiectoria unui avion faţă de suprafaţa Pământului este într-o primă aproximaţie o linie dreaptă. Asta dacă îl priveşti cu ochiul liber. Însă, pe măsură ce foloşti aparate din ce în ce mai performante, vei constata că traiectoria lui nu mai este o dreaptă, ci este o traiectorie mai complicată. Aici se ascunde şi esenţa explicaţiei „colapsului” funcţiei de undă.

In primul rand, ai uitat sa precizezi ca asta e opinia ta personala despre "esenta explicatiei colapsului functiei de unda".
In al doilea rand, din ceea ce spui, rezulta ca, daca masuram doua sisteme cuantice  descrise de functii de unda indentice, cu aparate de aceeasi complexitate, functia lor de unda va colapsa la aceleasi valori masurate. Iti dai seama totusi ce ineptii afirmi?


e-

[AlexandruLazar]

Daca tin bine minte ne-am pus amandoi de acord ca sunt in repaus unul fata de altul, aici: http://www.scientia.ro/forum/index.php/topic,3803.msg52055.html#msg52055 . Inseamna deci ca exista repere fata de care teorema de recurenta nu este satisfacuta?

[Abel Cavaşi]

Acolo era vorba de un „repaus acceptat de Fizica elicoidală”, deci de un repaus pe care să-l definim în aşa fel încât să poată fi tratat de teorema de recurenţă. Mai precis, trebuie să convenim ce numim repaus, ce ecuaţie are traiectoria unui mobil în repaus. Dacă ecuaţia contravine teoremei, atunci ori nu putem defini repausul, ori trebuie să înţelegem altceva prin repaus decât ceea ce credeam până acum. Nu-i aşa?

[AlexandruLazar]

Teorema de recurenta spune ca traiectoria unui corp nu poate fi decat o elice de un ordin oarecare, fara a preciza fata de ce reper. Tocmai am gasit un reper fata de care traiectoria nu este o elice. In asta consta nelamurirea mea.

[Abel Cavaşi]

Eu văd lucrurile în felul următor. Să presupunem că pornim de la un reper cartezian obişnuit şi de la o curbă obişnuită în acest reper. Aplicându-i teorema de recurenţă faţă de acest reper, vom putea determina ordinul ei. Faţă de un alt reper cartezian, aceeaşi traiectorie poate avea altă ecuaţie, caz în care vom constata că ea are alt ordin. Deci, în acest sens, orice traiectorie este o elice de un anumit ordin. Deci nu o elice de ordinul unu, ci o elice de un anumit ordin aşa cum a fost definită elicea de ordinul n.

Mai trebuie menţionat aici un aspect important. Elicea rămâne elice faţă de orice reper care păstrează distanţele. Elicea este invariantă la izometrii. O poţi roti, o poţi translata, forma ei rămâne aceeaşi. Forma curbei este dată de curbură şi torsiune, iar curbura şi torsiunea sunt parametri instrinseci, adică nu depind de modul în care roteşti reperul sau îl translatezi. În acest sens, rezultatul teoremei este independent de rotaţii sau translaţii.

[AlexandruLazar]

Faţă de un alt reper cartezian, aceeaşi traiectorie poate avea altă ecuaţie, caz în care vom constata că ea are alt ordin. Deci, în acest sens, orice traiectorie este o elice de un anumit ordin.

Aici sunt nelamurit . Care e ordinul elicii descrise de primul corp fata de al doilea?

[Abel Cavaşi]

Eu cred că ţi-am dat toate elementele necesare.