Cuante electrice.

[Teodor Sarbu]

Domnule cristi.
Am început să studiez acest articol. O primă concluzie este că în el se presupune că electronul este format dintr-o cuantă de lumină care are o formă toroidală practic pe o bandă Möbius cu o singură lungime de undă. Diferenţa majoră este că eu presupun că electronul este o particulă elementară simplă de o formă tot toroidală, dar în care tor se mişcă o cuantă electrică pe o spirală levogiră, în cazul electronului şi o spirală dextrogiră în cazul pozitronului, protonului. În plus susţin că o cuantă de lumină este o particulă elementară compusă, la fel ca şi neutronul, neutrino şi alte particule elementare. Cuanta de lumină este o particulă elementară compusă, formată din două cuantine (diferenţele cuantinelor faţă de cuantele electrice au fost deja explicate), cuantine de semn opus, de aceiaşi frecvenţă care se mişcă paralel.
Toate cele bune.

[cristi]

Ma bucur ca l-ati citit, sper sa va ajute in cautarile dumneavoastra. Din pacate eu nu va pot ajuta mai departe cu teoria, caci nu am pus deloc timp in a citi serios aceste teorii...

numai de bine
cristi

[Teodor Sarbu]

dl. cristi.
În plus din câte am înţeles din acel articol, autorii presupun că electronul este format dintr-o cuantă de lumină care se mişcă pe o suprafaţă Möbius într-un tor, deoarece pentru a fi stabil electronul viteza de deplasare a unei sarcini electrice care se mişcă în cerc trebuie să fie viteza luminii. Vezi relaţia dintre câmpul electric şi cel magnetic pe care eu le-am prezentat într-o formă mult mai simplificată. Este viteza luminii dar nu este chiar lumină sau cuantă de lumină, ci este o cuantă electrică. Există întradevăr multe lucruri în comun. Mulţumesc.

[Teodor Sarbu]

Interesant articolul pe care mi la trimis cristi. Sunt multe asemănări cu ceea ce susţin eu, dar şi multe diferenţe.
Asemănări:
-considerăm că electronul (dar şi protonul susţin eu) au o structură în formă de tor.
-se face o legătură între lungimea de undă Compton a electronului şi dimensiunile lui.
- se dă o explicaţie logică transformatei Lorenz.
Deosebiri:
-în torul în cauză în articol se susţine că se mişcă o cuantă de lumină cu o singură lungime de undă. Eu susţin că este vorba nu de o cuantă de lumină ci de o cuantă electrică.
-momentul magnetic anormal al electronului este explicat tot prin fizica oficială. Consider că explicaţia mea este mult mai convingătoare deoarece conduce la dimensiuni ale torului (practic este vorba doar de grosimea lui) pentru electron şi proton foarte apropiate, diferenţele fiind de cca 18%.
-cred că a încerca să explici doar structura electronului şi nu a tuturor particulelor elementare este o cale greşită.
În rest cu excepţia unor mici greşeli de redactare, puterea unor cifre nu s-a trecut cu semnul minus, atrag deasemenea atenţia că dacă din anihilarea unui electron cu un pozitron rezultă două cuante de lumină, reacţia nu este şi inversă. S-ar încălca principiul de excluziune a lui Pauli. O singură cuantă de lumină, cu o energie suficient de mare poate, în anumite condiţii să producă o pereche electron- pozitron.
Mai sunt şi alte diferenţe dar mai lăsăm şi pe altădată.

[florin_try]

Deosebiri:
-în torul în cauză în articol se susţine că se mişcă o cuantă de lumină cu o singură lungime de undă. Eu susţin că este vorba nu de o cuantă de lumină ci de o cuantă electrică.

 Sigur e cuanta? Nu cumva e cuantina?

[Teodor Sarbu]

Vezi florine că am explicat deja diferenţa dintre cuante electrice şi cuantine.

[florin_try]

Vezi florine că am explicat deja diferenţa dintre cuante electrice şi cuantine.

 Bun; pai atunci poti explica in limbaj simplu pentru un ne-expert in cuantine, de ce nu exista cuantina de electricitate?

 

[Teodor Sarbu]

florine. La fel ca şi cuantele electrice, cuantinele pot fi levo sau dextrogire. Cuantinele sunt levo sau dextrogire la fel ca şi cuantele electrice care la au produs. Diferenţa, pe lângă energia mult mai mică a cuantinelor, este că o cuantină nu poate produce o sarcină electrică gen electron sau proton. Dar discuţiile acestea sunt mult prea avansate faţă de ce s-a discutat până acum.

[florin_try]

Si care e mai mare, cuanta sau cuantina?

[Teodor Sarbu]

florine,florine. Cred că nu te simţi bine, în special sâmbăta. Sper ca după aceasta să te simţi bine toată săptămîna. Dacă mai ai nevoie de ajutor pentru sănătatea ta cu cea mai mare plăcere. Dar dacă tot vrei să ştii cuantina este paradoxal mai mare. Nu mă întreba de ce, nu voi răspunde la întrebare aşa ca să fie exerciţiu pentru acasă.

[Teodor Sarbu]

Dl. cristi.
 Regret că te deranjez din nou. Sper ca totuşi să citeşti ceea ce scriu acum. Mă refer tot la articolul pe care mi l-ai trimis.  Am mai găsit o mică scăpare. Dacă se consideră că electronul este format dintr-o cuantă de lumină care se învârte în cerc având forma unei benzi Möbius, atunci vrem nu vrem o parte laterală a suprafeţei acestei benzi va avea o viteză mai mare sau mai mică decât cealaltă parte. Deci dacă pentru a exista electronul, format ipotetic dintr-o cuantă de lumină care se învârte în cerc cu viteza luminii, condiţie de existenţă, atunci viteza luminii va fi depăşită de o parte sau alta a cuantei de lumină şi cu o viteză mai mică decât viteza luminii de cealaltă parte.
În mod similar, lumina care trece pe lângă un obiect masiv şi care este deviată de acesta, trebuie să fie polarizată, în caz contrar o parte laterală a ei ar depăşi viteza luminii. Deci orice rază de lumină reflectată sau refractată va fi în mod obligatoriu polarizată. Din câte ştiu eu, dar s-ar putea să mă înşel, lumina care trece pe lângă corpuri masive din spaţiu nu este polarizată.

[cristi]

nu m-as referi la articol, caci nu l-am inteles, desi am vorbit cu autorul lui  Nici macar nu am aflat daca curbarea are loc in spatiul obisnuit (el zice ca da, desi foloseste o matematica ce sugereaza alte dimensiuni...)
Dar as zice ca, daca viteza luminii e depasita in modelul lui, de ce nu?, este oricum un model in care curbarea spatiului este extrema (banda Moebius), iar viteza luminii poate fi depasita in relativitatea generalizata, asa cum se vede la curbarea razelor de lumina ce trec pe langa obiectele masive (in sistemele locale minkovskiene, viteza luminii ramane insa constanta cunoscuta).
Apoi, la polarizare banuiesc ca va referiti nu la lumina "ce este" polarizata, ci la lumina ce "isi schimba" starea de polarizare in jurul corpurilor masive. Modelul bandei lui Moebius induce automat o schimbare de polarizare spuneti, pe cand asta nu ar exiosta pentru corpurile masive. As zice ca nu e o problema pentru articolul de mai sus, el este oricum anvargadist, deci accepta punctul asta urmad ca teoria lui Einstein sa se modifice mai tarziu, daca autorii articolului au dreptate. Cat de schimbarea de polarizare in teoria standard, uite chiar nu stiu, dar este interesant! Cum lumina urmareste aceeasi geodezica in spatiu-timp, indeiferent de polarizare, ma astept sa aveti dreptate, si polarizarea sa nu se schimbe in teoria standard. Dar asta nu invalideaza articolul, desi ii creaza probleme, cum bine ati observat atunci. parerea mea.

[Teodor Sarbu]

Mulţumesc cristi. Dacă mai afli şi altceva şi ai puţin timp poate mă informezi şi pe mine.