http://www.cotidianul.ro/bacterie_producatoare_de_benzina-42486.html
sa fie oare asta solutia crizei energetice??
Interesanta stire, Raul. Este un progres, desigur. Exista un efort acum de a produce combustibil lichid din plante. Totusi, sunt si parti negative, cum ar fi faptul ca tot mai mult teren trece de la agricultura la cresterea plantelor pentru combustibili, ceea ce va duce la cresterea preturilor la mancare. Efectul s-a vazut deja anul acesta, pt ca SUA subventioneaza productia de etanol din porumb, au crescut preturile la mancare in intreaga lume.
O sa mut stirea la rubrica de energie, caci nu e stire de medicina.
Nu cred ca reprezinta o solutie.
Exceptand energia atomica, omul foloseste astazi aproape exclusiv energia solara. In cazul benzinei, energie solara stocata de catre plante acum multa vreme si care a suferit mai multe transformari.
In cazul combustibililor fosili, energia a fost stocata timp de mai multe sute de mii sau milioane de ani. Noi am consumat rezervele in mai putin de 200 de ani.
De aceea energia inmagazinata de bacterii "on the fly", in timp ce este consumata nu va fi niciodata suficienta.
Raspuns foarte frumos si clar, Alex.
CitatIn cazul benzinei, energie solara stocata de catre plante acum multa vreme si care a suferit mai multe transformari.
Petrolul nu este domeniul meu forte, dar petrolul si toti asociatii sai provin din resturi animale nu de plante.
Carbunii sunt din plante.
Citat din: Coesite din Septembrie 29, 2008, 05:36:57 PM
CitatIn cazul benzinei, energie solara stocata de catre plante acum multa vreme si care a suferit mai multe transformari.
Petrolul nu este domeniul meu forte, dar petrolul si toti asociatii sai provin din resturi animale nu de plante.
Carbunii sunt din plante.
Interesant, nu ma gandisem niciodata la asta. Poate cineva confirma sau infirma?
http://en.wikipedia.org/wiki/Petroleum#Formation
Cica si din alge, eu stiam numai de zooplancton, moluste si alte animalute de genul.
OK, am vrut ca post-ul meu sa fie cat mai scurt.
Plantele folosesc energia solara ca sa disocieze dioxidul de carbon si apa si sa obtina oxigen si substante organice (hidrocarburi).
Animalele asimileaza substantele organice din plante (le mananca pe romaneste) si le stocheaza in corpul lor pana cand isi dau obstescul sfarsit si lunga transformare in petrol poate incepe.
Singura reactie endoterma e cea din plante (fotosinteza). Cand ardem benzina practic eliberam energia inmagazinata atunci (reactia inversa: hidrocarburi plus oxigen rezulta in principal dioxid de carbon si apa).
Atata chimie stiu :-)
Poate e cineva de specialitate sa ne lamureasca.
Coesite, mersi ca ai cautat pe net pentru noi. Da, are sens sa zicem ca a fost facut carbunele din plantele ce nu au puterzit, ci s-au solidificat. Petrolul, lichid, are sens sa fi fost formatat atat din animale, cat si din alge. Desigur, cineva din geologie ne poate informa mai bine.
Exista si niste alge producatoare de petrol: http://www.algaefuels.org/photobioreactor.htm
Interesant, acum intervine problema puterii calorice al acelui combustibil si cat de profitabila este producerea sa.
tin minte ca exista un soi de carbune, turba care e format foarte recent sau e in formare si azi. e cel mai slab ca putere calorica, scoate mai mult fum.
Da, ar fi interesant de vazut pentru fiecare tip de carbune din ce este format si apoi sa scriem un articol frumos despre asta.
Carbunii evolueaza. Tipurile de carbune sunt defapt forme mai mult sau mai putin evoluate ale aceluiasi lucru. Cu cat este mai vechi cu atat cantiatea de carbon e mai mare, deci arde mai bine. Cu cat este mai nou cu atat are mai multa materie organica, deci arde mai prost.
Nu ma intrebati care e care, ca nu stiu.
O stire a progresului realizat in producerea de petrol in mod natural cu ajutorul bacteriilor care absorb minerale si CO2!
Cica o suprafata de 50 de km patrati ar produce 1.25 milioane de barili de petrol pe zi. Spre comparatie, consumul mondial de petrol pe zi e de cam 80 de milioane de barili. Si 50 de kilometri patrati e o suprafata mica. Se estimeaza 10 ani pana la prima fabrica reala, deocamdata e doar cercetare.
http://ca.news.yahoo.com/spanish-scientists-search-fuel-future-20110330-233243-184.html
Citat din: Adi din Aprilie 02, 2011, 06:02:52 AM
O stire a progresului realizat in producerea de petrol in mod natural cu ajutorul bacteriilor care absorb minerale si CO2!
Ca acvarist amator, pornind de la experienţa şi cunoştinţele mele în acest domeniu, ridic cel puţin două obiecţiuni, cu răspunsul excamotat de către BFS.
1. Procesul lor de producţie necesită nu numai cantităţi mari de CO2 ci şi o concentraţie mare a acestuia în gazul folosit. Ei folosesc, la Alicante, CO2 transportat prin conducte (piperline) de la fabrică de ciment. Tot ei vorbesc, pe siteul lor (http://www.biopetroleo.com/english/index.php?page=bfs) despre folosirea de astfel de instalaţii în apropierea centralelor termoelectrice sau altor unităţi industriale mari producătoare de CO2.
Cel puţin din câte înţeleg eu, utilizarea CO2 direct din atmosferă, via separarea de Co2, ar fi ineficientă economic.
(Ca acvarist amator folosesc butelii de CO2 pentru a furniza plantelor din acvarii necesarul de CO2.)
2. Necesarul de lumină, pentru procesul de fotosinteză, pare a fi foarte mare. Aici se ridică, la rândul ei mai multe probleme. Se pare că instalaţiile BFS folosesc doar lumină naturală.
Folosirea luminii artificiale nu pare să fie în atenţia lor şi nici nu este imputabilă vreo neglijenţă atât din motive de randament cât şi, acolo unde randamentul este bun - LED-uri, din motive de spectru a luminii utile în fotosinteză.
(Ca acvarist amator folosesc tuburi de neon cu mare randament (T5), cu spectul luminii emise special adaptat necesităţilor plantelor şi reflectoare care să dirijeze lumina spre acvariu. Chiar şi în condiţiile astea, iluminatul dat de 10 tuburi, 6*80 + 4*24 = 576W, este insuficient pentru un acvariu având cca 500 l apa. LED-urile existente pe piaţă, chiar dacă au un randament flux lumină/Watt consumat mult mai bun, au probleme de utilizare în acvaristică, pentru fotosinteză, datorită spectrului luminii pe care-l dau.)
Utilizarea luminii naturale ridică la rândul ei probleme cantitative, similare celor întâlnite la folosirea celulelor solare pentru producerea de curent electric, încălzirea apei etc. Nu-i suficientă doar existenţa luminii naturale ci trebuie ca aceasta să aibă o intensitate mare şi ponderea zilelor însorite să fie mare. Alegerea zonei Alicante, sub aceste aspecte, nu pare deloc întâmplătoare.
Absorţia luminii, făcută de apă şi mai ales de fitoplancton, face ca grosimea stratului de fitoplancton (mai ales dacă densitatea acestora este mare) să fie drastic limitată. Folosirea unei suprafeţe iluminate mari este o cerinţă care derivă natural din aceste considerente. Înţeleg că BFS foloseste un mediu închis (tuburi) în care este ţinut fitoplanctonul, prin aceasta diminuând suprafaţa pe orizontală a instalaţiilor, dar această împrejurare induce şi absorţia luminii de către tuburi şi întreţinerea (curăţarea) tuburilor. Se pare că BFS a soluţionat cu brio aceste probleme.
3. Un ultim considerent ţine de temperatură dar asupra lui nu insist, dată fiind evidenţa implicaţiilor. Alicante este o zonă în care temperaturile medii nu coboară sub 6°C iarna.
Informaţii asupra climei din zona Alicante (http://en.wikipedia.org/wiki/Alicante#Climate) se găsesc pe wikipedia.
Dar, dincolo de aceste considerente, soluţia oferită de către BFS (http://www.biopetroleo.com/english/index.php?page=producto), chiar dacă este aplicabilă doar în unele părţi ale globului şi în anumite circumstanţe (apropierea de fabrici care produc CO2), este un mare pas înainte în domeniul specific. A devenit realitate ceea ce în anul 2006 era anunţat (http://www.ethosworld.eu/forum/showthread.php?t=837) doar la nivel de intenţie.
Citat din: Adi din Aprilie 02, 2011, 06:02:52 AM
O stire a progresului realizat in producerea de petrol in mod natural cu ajutorul bacteriilor care absorb minerale si CO2!
Cred că se face o "contaminare" de la prima postare a acestui topic, care vorbea de o bacterie care produce benzină, la ştirea curentă.
Ceea ce face BFS este cu totul altceva. Nu se produce petrol
cu ajutorul fitoplanctonului (şi cu atât mai puţin al bacteriilor), ca un produs al biologiei lui, ci fitoplanctonul
însuşi (în fond, biomasă) este transformat în petrol sintetic.
Fluxul lor tehnologic ar fi descris, succint, astfel:
- creşterea
accelerată de fitoplancton,
prin adiţia de CO2.
- fitoplanctonul este filtrat din apa în care s-a dezvoltat
obţinându-se biomasa.
- biomasa este prelucrată şi urmare a prelucrării se obţine petrolul sintetic. Prelucrarea ar reproduce, la scară accelerată, ceea ce a dus la crearea ţiţeiului.
BFS nu spune în ce ar consta prelucrarea biomasei în afară de-a spune că ea este prelucrată prin cataliză şi apoi prin metode termo-chimice.
Nici despre structura chimică a petrolului sintetic obţinut nu spune prea multe. El ar fi
"similar to fossil fuels" şi ar fi "
compatible with current transport and electrical production structures". Ar putea fi vorba despre etanol, obţinut tot din biomasă şi folosit pe scară largă în Brazilia (http://en.wikipedia.org/wiki/Ethanol_fuel_in_Brazil) (şi nu numai), dar ar putea fi vorba şi despre un alt produs. Eu devin suspicios când văd termenii "
similar" şi "
compatibil"; alţii or fi mai încrezători.
Ma bucur mult cand am vazut cele doua mesaje lungi si detaliate. Ma bucur atunci ca am pus stirea pe site. Am inteles acum mai bine cum vor trebui sa foloseasca instalatia doar in zonele cu clima calda sau cum ar trebui sa aduca noi inovatii stiintifice si tehnologice. Intr-adevar, nu e la fel ca stirea initiala, dar e cea mai apropiata care se putea.
Rog pe moderatori sa schimbe numele topicului in "Ajutorul biologiei pentru a produce combustibili" sau ceva in acest gen.
E clar ca avem nevoie de surse alternative de energie, iar o astfel de stire mi-a inseninat ziua. Uite ca mai e totusi o speranta, macar sa rezistam 10-20 de ani pana vor fi implementate in industrie.
Citat din: sicmar din Aprilie 02, 2011, 10:54:11 AM
3. Un ultim considerent ţine de temperatură dar asupra lui nu insist, dată fiind evidenţa implicaţiilor. Alicante este o zonă în care temperaturile medii nu coboară sub 6°C iarna.
Pentru că suntem pe un forum de știință, să spunem totuși că ,,temperatura medie" este o mărime pseudoștiințifică.
Citat din: tavy din Aprilie 03, 2011, 04:16:42 PM
Citat din: sicmar din Aprilie 02, 2011, 10:54:11 AM
3. Un ultim considerent ţine de temperatură dar asupra lui nu insist, dată fiind evidenţa implicaţiilor. Alicante este o zonă în care temperaturile medii nu coboară sub 6°C iarna.
Pentru că suntem pe un forum de știință, să spunem totuși că ,,temperatura medie" este o mărime pseudoștiințifică.
Primul gând a fost spre omul care se simţea bine deşi era cu capul în cuptor şi cu picioarele în frigider. Avea temperatura medie normală.
Lăsând gluma la o parte, desigur, din perspectiva fizicii (şi nu numai) expresia
"temperatura medie" face parte din categoria abuzurilor de limbaj, corect fiind
"media temperaturilor".
Însă, (cel puţin) în climatologie şi în geografie, expresia
"temperatura medie" s-a încetăţenit până la a deveni regulă.
Ori, în atare condiţii, când expresia a fost folosită în context vădit climatologic, nu mai putem vorbi despre
"mărime pseudoștiințifică".
Pe de altă parte, dacă vorbeşti despre "
media temperaturilor", pentru a fi riguros, ar trebui explicitate:
- condiţiile în care s-au făcut măsurările temperaturilor (la umbră; la nivelul solului sau la înălţimea de ... m faţă de sol; momentul/momentele zilei dacă nu s-a avut în vedere întreaga zi etc.)
- perioada de timp pentru care se face media (zilnică, lunară, anuală, multianuală etc.) şi alte condiţii speciale (de ex: media maximelor/minimelor lunare).
Partea proastă este că dacă insişti asupra rigurozităţii exprimării, înşiruind toate detaliile aferente, pierzi cititorii pe drum şi atunci
preferi să laşi totul la nivel intuitiv, pentru cei interesaţi de subiect urmând a da referinţe externe - aşa cum de fapt am şi făcut - care să clarifice (măcar într-o anumită măsură) lucrurile.
Citat din: sicmar din Aprilie 03, 2011, 06:41:21 PM
Lăsând gluma la o parte, desigur, din perspectiva fizicii (şi nu numai) expresia "temperatura medie" face parte din categoria abuzurilor de limbaj, corect fiind "media temperaturilor".
Care medie a temperaturilor nu are nici un fel de semnificație fizică.
Citat din: sicmar din Aprilie 03, 2011, 06:41:21 PM
Însă, (cel puţin) în climatologie şi în geografie, expresia "temperatura medie" s-a încetăţenit până la a deveni regulă.
Ori, în atare condiţii, când expresia a fost folosită în context vădit climatologic, nu mai putem vorbi despre "mărime pseudoștiințifică".
Climatologia fiind la rândul ei pseudoștiință. Cel puțin până face cel puțin o predicție, nu doar explicații post hoc.
Nu se pune ca predicție atunci când climatoologia scoate teorii pentru care din unele iese ,,încălzire globală" iar din altele ,,răcire globală" și se realizează una din cele două variante.
Discuţia tinde spre a friza absurdul.
Citat din: tavy din Aprilie 03, 2011, 09:30:07 PM
Care medie a temperaturilor nu are nici un fel de semnificație fizică.
Cine a susţinut că ar avea semnificaţie fizică? Nu vrei să aibă? OK, aşa să fie, n-o să se işte ceartă din asta.
Rezultatele prelucrărilor statistice ale datelor (şi media din contextul nostru face parte din această categorie) nu au neapărat semnificaţii fizice.
Dar, dacă se vrea intrarea pe tărâmul nonsenului şi al discuţiilor sterile, întreb şi eu:
Ce-o fi aceea
"semnificaţie fizică"?
N-am întâlnit-o nicăieri definită!
Din ce pseudo-ştiinţă o fi apărut în discuţia asta?
Citat din: tavy din Aprilie 03, 2011, 09:30:07 PM
Climatologia fiind la rândul ei pseudoștiință. Cel puțin până face cel puțin o predicție, nu doar explicații post hoc.
Nu se pune ca predicție atunci când climatoologia scoate teorii pentru care din unele iese ,,încălzire globală" iar din altele ,,răcire globală" și se realizează una din cele două variante.
Mulţumesc pentru preţioasa informaţie.
Ar fi bine să-i puneţi la punct pe toţi proştii care scriu prin enciclopedii şi dicţionare, în toate limbile Pământului, că ar fi o ştiinţă. Ei încă n-au aflat că este o pseudo-ştiinţă, şi ar fi bine să ştie.
Apropo, predicţia: după vară vine iarnă, după iarnă vine vară, o fi de resortul climatologiei?
Citat din: sicmar din Aprilie 03, 2011, 10:48:05 PM
Mulţumesc pentru preţioasa informaţie.
Ar fi bine să-i puneţi la punct pe toţi proştii care scriu prin enciclopedii şi dicţionare, în toate limbile Pământului, că ar fi o ştiinţă. Ei încă n-au aflat că este o pseudo-ştiinţă, şi ar fi bine să ştie.
Apelul la autoritate nu este un argument. Climatologia ar fi știință dacă ar îndeplini criteriile necesare, este irelevant ce halucinează unii prin enciclopedii și dicționare.
Citat din: sicmar din Aprilie 03, 2011, 10:48:05 PM
Apropo, predicţia: după vară vine iarnă, după iarnă vine vară, o fi de resortul climatologiei?
Anotimpurile nu țin de climatologie.
Constatările nu sunt predicții.
@tavy
Discuţia continuă pe linia absurdă pe care a fost trecută.
Citat din: tavy din Aprilie 03, 2011, 11:11:13 PM
Climatologia fiind la rândul ei pseudoștiință. [...]
Citat din: sicmar din Aprilie 03, 2011, 10:48:05 PM
Mulţumesc pentru preţioasa informaţie.
Ar fi bine să-i puneţi la punct pe toţi proştii care scriu prin enciclopedii şi dicţionare, în toate limbile Pământului, că ar fi o ştiinţă. Ei încă n-au aflat că este o pseudo-ştiinţă, şi ar fi bine să ştie.
Apelul la autoritate nu este un argument. Climatologia ar fi știință dacă ar îndeplini criteriile necesare, este irelevant ce halucinează unii prin enciclopedii și dicționare.
Unii halucinează prin enciclopedii şi dicţionare; în toate în care se scrie despre climatologie.
Halucinează, desigur, şi universitarii care predau climatologia.
Modelele climatologice folosite în meteorologie sunt şi ele halucinaţii ...
Cum nu veţi găsi nici o altă autoritate ca să vă susţină poziţia, vă creditez drept unică autoritate în domeniu. Unică şi infalibilă.
Din partea mea, să vă stăpâniţi sănătos înţelepciunea şi autoritatea.
Citat din: tavy din Aprilie 03, 2011, 11:11:13 PM
Citat din: sicmar din Aprilie 03, 2011, 10:48:05 PM
Apropo, predicţia: după vară vine iarnă, după iarnă vine vară, o fi de resortul climatologiei?
Anotimpurile nu țin de climatologie.
Constatările nu sunt predicții.
Că aveţi păreri originale despre climatologie, treacă-meargă dar .. cu anotimpurile ce aveţi?
Sau, fiecare înţelege ce vrea prin anotimp? Nu strica să verificaţi dicţionarerele (dacă n-aţi învăţat acasă sau la şcoală ce-o fi ăla anotimp). O simplă verificare pe wikipedia arăta
"În general, anotimpul se referă la schimbările anuale ale climei." (A nu se confunda anotimpurile astronomice - cum ar fi
"primăvara astronomică" - cu anotimpurile.) Şi, cum climatologia studiază clima ...
Sau, şi limba română ar trebui să se conformeze ... dorinţei unicei autorităţi?
Cât despre
"constatările nu sunt predicții" ce să mai zic: este un alt model de înţelepciune.
La atâta înţelepciune, nici nu mai conteză că n-avea legătură cu ceea ce scrisesem eu.
Constatările posterioare predicţiilor doar validează/invalidează predicţiile şi ca atare este exact cum zici:
constatările nu sunt predicții.
P.S.
Nu voi continua acest dialog tâmpit.
(Pe unele persoane nu le contrazic. Niciodată.)