Chimie, biologie, medicină şi antropologie > Originea si evolutia vietii

Conferinta in Marea Britanie despre originea vietii si viata extraterestra

<< < (2/3) > >>

Geb:
Am citit că s-a organizat recent un curs de inițiere în astrobiologie pentru profesorii de biologie, chimie și fizica, între 3 și 6 septembrie 2015, la Pensiunea “Popasul Iancului” în Mărișel, județul Cluj.

Curs de initiere in astrobiologie si tehnologii spatiale pentru profesorii de biologie, chimie si fizica, Marisel, 3-6 Septembrie 2015

Știe cineva care a fost programul cursurilor?

Cum am putea afla cine au fost cei 20 de participanți norocoși care au participat?

Geb:
Cristina Dobrotă, directoarea laboratorului de astrobiologie din Cluj, care a participat la seminare, mi-a raspuns. Despre originea vietii pe Pamant, teoriile abordate au fost:

- Teoria generatiei spontanee (Aristotel, etc.),
- Teoria selectiei naturale (Wallace si Darwin, 1858) si evolutiei biologice (Charles Darwin, 1859),
- Teoria biogenezei (Louis Pasteur, 1860),
- Litopanspermia (Hermann Richter, 1865),
- Radiopanspermia (Svante Arrhenius, 1903),
- Teoria evolutiei chimice (Aleksandr Oparin, 1924; J. B. S. Haldane, 1929),
- Experimentele lui Miller (Stanley Miller, 1953),
- Teoria genelor din argila (Graham Cairns-Smith, 1966),
- Teoria vietii bazate pe ARN (Walter Gilbert, 1986),
- Teoria autocatalizei (Stuart A. Kauffman, 1986),
- Teoria metabolismului initial (Günter Wächtershäuser, 1988),
- Teoria biosferei fierbinti de adancime (Thomas Gold, 1992),
- Teoria vietii bazate pe lipide (Daniel Segré & Doron Lancet, 2000),
- Teoria polimerizarii cu ajutorul polifosfatilor (R. W. Brown & Arthur Kornberg, 2004),
- Teoria vietii bazate pe hidrocarburi aromatice policiclice (Simon Nicholas Platts, 2005),
- Experimentele de sinteza abiotica de baze azotate (Martin Ferus et al., 2014),
- Experimentele de sinteza abiotica (John Sutherland et al., 2015).

atanasu:
Geb , nu ma pricep dar te intreb:
a)Aceste teorii se exclud una pe cealalta si sunt total independente  sau ar putea fi posibile si unele rezultand din anume combinatii intre acestea destul de multe
b) Ce-i cu teoria acea cred ca a acizilor ribonucleici?
c) Citeste http://www.descopera.ro/stiinta/11620344-sfantul-graal-al-stiintei-teoria-care-raspunde-tuturor-intrebarilor-noastre-despre-originea-vietii

Geb:
Generatia spontanee, selectia naturala, evolutia biologica si biogeneza, au avut un rol in dezbaterile pentru dupa lucrarile lui Darwin, Wallace si Pasteur, originea vietii pe Pamant a devenit atunci, pentru foarte multi oameni de stiinta, o intrebare stiintifica valabila. Cred ca investigatiile stiintifice respective au fost mentionate intr-un context istoric.

Apoi raspund si la ultima ta intrebare "c". Panspermia (adica litopanspermia si radiopanspermia), pentru mine e doar o curiozitate, interesanta si ea din punctul de vedere istoric. Nu ma intereseaza, sau cel putin, o consider fara interes, in rezolvarea problemelor actuale in acest context stiintific. Chatterjee a vrut sa isi faca un pic de publicitate, doar folosind formularea "Sfantul Graal al stiinţei", doar atat. Fara sa aiba, de fapt, o teorie solida.

 De asemenea, teoria genelor din argila a fost exclusa, pentru ca nu exista o singura dovada experimentala.

In rest, nu cred ca as spune ca se exclud una pe cealalta. De fapt fiecare cercetator are o scenarie preferata. Cei care studieaza aparitia vietii in sursele hidrotermale pe podea oceanica acum 4 miliarde de ani, nu au nevoie de hidrocarburi aromatice policiclice (Simon Nicholas Platts, 2005) sau de o sinteza atmosferica (de genul Miller, 1953). Nici nu au nevoie de sinteza dupa un impact (Martin Ferus et al., 2014) sau sinteza abiotica propusa de Sutherland si colaboratorii lui (2015), care are nevoie de raze ultraviolete.

Deci, as spune ca anumite teorii sunt explorate in paralel, doar atat. Dar de exemplu, teoria vietii bazate pe ARN este impartita in aproape toate teoriile expuse la Marisel, pentru ca sunt foarte multi dovezi empirice in favoarea acestei teorii. Doar ca cei care sunt interesati de sursele hidrotermale, ei cred ca este o etapa mai tardiva decat altii.

Teoria polimerizarii cu ajutorul polifosfatilor este o idee interesanta pentru foarte multi cercetatori, pentru ca are o legatura cu viata de azi (care foloseste ATP) si este un mod interesant de a face o polimerizare. Prin urmare, a fost imprumutate in mai multe scenarii.

Ideea este ca sunt doar problemele (care trebuie rezolvate), care sunt comune in acest context.

atanasu:
Ai dat un raspuns foarte aplicat si desi stiu ca preocuparea ta este mai ales aparitia vietii in sursele hidrotermale nu ai parut in nici-un fel cuprins de vreun partis pris fata de aceasta ipoteza. Asadar iti urez scces si poate ne mai intalnim si pe alte fire unde am mai dialogat, ele nefiind in domeniul tau de interes ci in altele cum este acela ref la speciatie.  :)

Navigare

[0] Indexul de Mesaje

[#] Pagina următoare

[*] Pagina precedentă