Fizică, astronomie şi aerospaţiale > Teoria fizicii particulelor
Pisica lu’ peste (Schrödinger)
[RHF]{NC}The Eagle:
Salut.Am cautat mai multe detalii despre particule etc cand am dat peste acest articol interesant cu acest titlu foarte bizar.Documentul incepe printr-o simpla formulare
--- Citat ---In mecanica cuantica, lumea microscopica este descrisa in termeni de probabilitate: nu putem vorbi de pozitia unei particule ci numai de probabilitatea ca ea se afla intr-un loc anume.
--- Terminare citat ---
si continua cu
--- Citat ---“Interpretarea de la Copenhaga” din 1923 a mecanicii cuantice, sustinuta in principal de Neils Bohr si Werner Heisenberg...
--- Terminare citat ---
Sunt si multe filmulete si poze care sunt atasate documentului.
Sper sa va placa la fel de mult ca si mie =>Pisica lu’ peste (Schrödinger)
HarapAlb:
Una din secvente este dintr-un documentar BBC intitulat "Atom (2007)". Mi-a placut acest documentar pentru ca aduce in lumina disputa dintre cele doua grupuri "cuantic" si cel "clasic". Desi contra-argumentele clasicilor urmareau demolarea mecanicii cuantice bazata pe probabilitati, pana la urma au ajuns in slujba mecanicii cuantice: sistemul imaginat de Einstein-Podolski-Rosen (paradoxul EPR) sta la baza criptografiei, teleportarii cuantice din ziua de azi, iar starile cuantice de tip "pisica lui Schroedinger" se folosesc in studiul decoerentei sistemelor cuantice.
Ella_Kosta:
Experimentul imaginat de Schrodinger a avut scopul de a explica cum functioneaza fizica cuantica la scara macro. Experimentul in sine este imposibil de realizat in practica, pentru a avea succes ar rebui ca acel container cu pisica sa fie complet izolat de rest (ceea ce nu se poate, macar schimb de energie si tot exista…).
Pisica aia nu se afla intre viata si moarte, si era si vie si moarta in acelasi timp. In fizica cuantica, particulele se afla IN ACELASI TIMP intr-o superpozitie de stari, din care “aleg” una in care decad atunci cand intervine decoerenta. Decoerenta asta apare cand sunt prea multe interactiuni in jur cu restul materiei si particula e fortata sa aleaga o stare datorita acestora. De aia cand observam ce s-a intamplat cu pisica, acel mediu interactioneaza cu mediul nostru si intervine aceasta decoerenta.
Cat despre timpul de injumatatire prin fisiune al nucleelor radioactive, acesta este bine stiut de cand s-au descoperit, intotdeauna se stie cu precizie acest timp in fnctie de element, probabilitatea este aceeasi, insa niciodata care din nuclee se vor dezintegra.
Pe langa asta, Einstein, care nu a acceptat niciodata fizica cuantica (chiar el a si introdus conceptul de variabile ascunse), se tot certa cu Bohr vizavi de chestia asta, si a vrut sa-l incurce cu un experiment. A nascocit un experiment teoretic in care desi se pleca de la cuantica, se putea explica totul cu ajutorul relativitatii. Umplem o cutie cu material radioactiv, ce emite radiatie la intamplare. Cutia are un orificiu, care se deschide si curand dupa este inchis de catre un ceas la un timp precis, permitand scaparea unei anumite cantitati de radiatie. Timpul il stim astfel precis, vrem sa stim cu exactitate si energia ce a scapat. Aceasta se poate masura prin diferenta de greutate a cutiei, cat cantarea la inceput si cat cantarea dupa experiment. Echivalenta masa-energie din teoria relativitatii ne va da posibilitatea sa aflam exact cata energie a scapat din cutie. Si ambele caracteristici vor fi cunoscute exact.
Insa raspunsul lui Bohr a fost urmatorul: cand radiatia scapa din cutie, aceasta, mai usoara, isi va modifica usor pozitia. Deci va modifica pozitia ceasului. Astfel ceasul deviaza fata de sistemul de referinta, iar, conform teoriei relativitatii, va face masurarea timpului putin diferita. Si va duce la o eroare in masuratoare, deci nu vor sti CU PRECIZIE exact ambele caracteristici. Notati ca vbim de modificari si masuratori extrem de precise, cu mult sub puterea noastra de percepere.
Astfel Einstein a ajuns la concluzia ca exista asa numitele VARIABILE ASCUNSE, care duc pana la urma la masuratori corecte, insa de vreme ce nu le cunoastem, nu putem sti cu exactitate ce se va intampla. Aceasta problema a variabilelor ascunse este studiata si in ziua de astazi, insa nu s-a ajuns la nici un rezultat.
HarapAlb:
bine ai venit pe acest forum Ella_Kosta ! Ai dat raspunsuri bine documentate, aici si la celelalte teme de discutie.
--- Citat din: Ella_Kosta din Aprilie 29, 2008, 12:45:40 p.m. ---Astfel Einstein a ajuns la concluzia ca exista asa numitele VARIABILE ASCUNSE, care duc pana la urma la masuratori corecte, insa de vreme ce nu le cunoastem, nu putem sti cu exactitate ce se va intampla. Aceasta problema a variabilelor ascunse este studiata si in ziua de astazi, insa nu s-a ajuns la nici un rezultat.
--- Terminare citat ---
J.S. Bell a propus, acum vreo 40 de ani, o metoda de a solutiona problema variabilelor ascunse, acum cunoscuta sub numele de inegalitatile lui Bell. Aceste inegalitati stabilesc limite ale corelatiilor dintre diverse variabile clasice ale unui sistem fizic, luand in calcul presupunerea ca exista variabile ascunse (de tip clasic) pe care nu le cunoastem.
Datele experimentale pot fi introduse in aceste inegalitati pentru a vedea daca tipul corelatiilor sunt de tip clasic (cu variabile ascunse clasice), sau de alt tip (adica cuantic). Pana acum, s-a constatat ca existe sisteme fizice (in special cele cu entanglement) in care inegalitatile lui Bell sunt incalcate, ceea ce infirma teoria variabilelor ascunse.
Adi:
Ella_Kosta! Bine ai venit pe acest forum de stiinta! Ai adus explicatii foarte precise, detaliate si corecte. HarapAlb a continuat la fel. Intr-adevar, inegalitatile lui Bell au fost infirmate experimental (daca retin corect ce am invatat la cursul de mecanica cuantica). Dar nu intelesesem inca subtilitatea ca aceasta infirma variabilele ascunse. Multumesc, HarapAlb. Numai bine!
Navigare
[#] Pagina următoare
Du-te la versiunea completă