Diverse > Discuţii pe diverse teme
Rezervele fractionare sau cum poti falimenta o banca de succes
atanasu:
Continuare:
Sa ne imaginam banca ca fiind o cladire cu doua intrari A si B . Pe intrarea A intra cei ce imprumuta de la banca si restituie tot acolo imprumuturile si pe intrarea B intra cei ce depun bani la banca sau ii retrag. La restituirea ce se intampla la intrarea A banca primeste si dobanda iar la retragerea de la intrarea b deponentul primeste si el dobanda. Diferenta intre cele doua dobanzi este castigul(profitul) bancii din care ea isi administreaza intreaga activitate .
Banii bancii se afla in casa de bani a acesteia aflate in spatele ghiseele de lucru de la A si B unde se depune capitalul, rezerva fractionara si profitul realizat din diferenta de care am vorbit
Vom urmari procesul bancar la difrite momente de timp si in diferite ipoteze:
La timpul 1 de inceput a activitatii, banca are la A 1000 lei luati din casa ce asteapta sa fie imprumutati si la B nu se afla nimic.
La timpul 2 la A soseste un client care solicita un impumut cat mai mare si banca ofera maximul posibil de 900 lei retinand in casa rezerva fractionara care este de 10% adica de 100. lei. La timpul 2 bilantul bancii este 100 lei in casa si un bon de credit de 900 lei pe care trebuie sa-i primeasca inapoi in viitor alaturi de dobanda convenita.
La timpul 3 intrucat cei 900 de lei au intrat in ciclul economic, ei se reintorc in banca(nu este insa obligatoriu sa fie rezultat al activitatii declansate prin imprumutul de la timpul 2) fiind depusi la intrarea B . Situatia la timpul 3 este ca banca are in casa (100 +900) lei, are un bon de credit de 900 lei si invesitorul(depunatorul) de la usa B are un carnet de cecuri in valoare de 900 de lei pe care le poate utiliza oricand si daca le-ar utiliza imediat banca ar putea sa achite cecurile emise dat fiind ca are 1000 lei in casa sau depozite la termen cu anume dobanda. Desigur ca investitorul poate sa pastreze banii intrun depozit pe o durata limitata cu o anumita dobanda sau la vedere.
La timpul 4 la poarta A apare inca un solicitant de imprumut si primeste maximul ce-l poate da banca adica 810 lei din cei 900 primiti la timpul 3 iar in casa bancii merge rezerva fractionara corespunzatoare de 90 lei .In acest moment bilantul bancii este de 190 lei in casa, doua bonuri de credit de 900 si 810 lei adica un total de 1710 lei credit si pe piata este un carnet de cecuri de 900 lei decontabil de catre banca
Ce se poate intampla acum dupa acest moment 4 pana la un moment 5 in care in banca s-ar depune suma de 810lei in urma rulajului economic declansat de cheltuirea celor 810 lei in procesul economic si ar continua procesul asa cum deja am vazut.
4a: Banca are de primit in viitor imprumuturile de 1710 lei, si clientul care a primit carnetul de cecuri de 900 lei nu emite nici-un cec si deci banca este linistita si sta cu cei 190 lei in casa.
4b: Clientul(clientii ca pot fi desigur si mai multi) de la B cheltuieste 120 lei pe care banca le deconteaza din cei 190 lei pe care-i are in casa si totul este ok si poate ca maine mai vine un deponent marind fondul de rulment al bancii(de la A)
4c: Clientul de la B cheltuieste 500 lei si in aceasta situatia banca nu poate onora decat 19olei ramanand descoperita pentru 310 lei? Adica trebuie sa se imprumute din capitalul propriu daca are sau mai are sau de la alta banca sau de la Banca Centrala si totul este din nou bine adica in final bilanturile se echilibreaza si banca ramane cu cei 1000 lei investiti initial si cu profitul realizat si daca conform nivelului rezervei fractionare a imprumutat la A echivalentul a 10000 lei si daca dobanda medie(duratele de timp sunt diferite) este de 10% si dobanda medie de la B este 2% atunci castigul bancii este de 800lei.
Daca insa raman sume de bani care nu i se pot restitui din cei 10000lei pe care nu i-a avut efectiv niciodata dar i-a putut da cu imprumut prin rulaj (sa spunem imprumuturi cu repetitie) acestia vor constitui o paguba reala caci in contul lor s-a imprumutat De ce spun asta?
Simplu: Banca nu se imprumuta la banci ca sa dea cu imprumut la poarta A (adica nu poate impumut decat din depozitele pe care le obtine la poartaB, asa ar trebui sa fie regulamentul si ceva penal daca ar face-o) ci doar ca sa acopere imposibilitatea temporara ca sa acopere sumele pentru care a eliberat la B cecuri care, daca nu s-ar imprunmuta ar ramane fara acoperire. Or ea nu emite Cecuri au nu da credit la A decat in limita sumei care ii intra la B unde daca ar intra toti banii cu care a credidat creditorii de la A ar fi tot de 10000lei cecuri(depozite) perfect acoperite matematic de creditul dat la A dar cu conditia sa fie returnati.
4d) Sa presupunem ca din cei 10000 dati credit 5000 nu i se mai returneaza dar ea a emis cecuri in valoare finala de 10000lei. Asta inseamna ca dupa ce toate cecurile sunt onorate banca ramane cu o datorie de 5000 lei pe care trebuie sa-i returneze bancilor care au imprumutat-o . Ea pierde si dobanda cuvenita pentru cei 5000 lei neplatiti si deci are si un profit mai mic in respectivul ciclu economic dar inceaca sa valorifice garantiile obtinute de la datornici de regula imobiliare : imobile,teren si alte resurse
Vedem deci ca in aceste exemple nu se creaza bani ci doar se pot castiga sau pierde, se poate pierde mult dar castiga mai putin adica dobanda primita in cazul in care nu apare nici-o perturbatie a ciclului economic descris.
Oricat de complex ar fi acest ciclu procesul de principiu este acelasi.
Este evident ca bancile sunt si ele la risc si un zvon bine condus poate darama o banca care nu este protejata de sistem si astfel organizaea bancilor in carteluri este aproape ceva normal.
Singura problema este, asa cum spun economistii, cea a bancii centrale care daca este lasata de capul ei, va incerca sa scota profit pentru cartelul pe care-l dirijeaza sau care o dirijeaza, daca nu este perfect publica si perfect controlabila asa cum este sistemul de invatamant sau medical sau politienesc sau judiciar.
Daca este de capul ei atunci banca noastra in situatia de la 4d primeste de la FED 5000 de lei nou creati (fiat money) (spun asta pentruca despre FED s-au aratat astfel de lucruri si s-a infiintat de catre cartelul bancar care a a provocat niste falimente ca sa arate cat de necesara este o banca centrala si asta chiar este adevarat dar una cu adevarat centrala si sub controlul societatii si nu una semiprivata si in complicitate cu clasa care da factorul politic clasa politrucilor care in SUA dar nu numai este tot un cartel indiferent de fapt la vointa electoratului pe care-l pacalesc in permanenta, dar jocul greseala asteapta si daca Georgel nu se trezeste soarta lui este sa fie mereu si mereu tras in piept si saracit de inginerii financiari si ajungem la vorba infractorului Sorin Ovidiu Vantu: este slab statul vostru? Pai nu aveti decat sa-l intariti.
Intrucat la falimente garantiile se fac mai ales cu valori reale si acestea sunt resursele naturale care intra ca factor principal in axiomele Caii a treia, ne vom ocupa la locul potrivit si de aspecte care se pot creea intre Calea a treia si sistemul financiar-bancar, Calea a treia trebuind sa elimine si contradictiile aparute la acest contact dintre activitatea de creere de valoare adugata si sistemul financir-bancar care trebuie sa faciliteze si nu sa obstructioneze drumul pe aceasta cale
Navigare
Du-te la versiunea completă