Welcome, Guest. Please login or register.

Mesaje Recente

Pagini: [1] 2 3 4 5 6 7 8 ... 10
1
Discuţii pe diverse teme / Re: Teoria solara a plusvalorii
« Ultimul mesaj de atanasu Mai 07, 2021, 07:37:50 p.m. »
De acum urmeaza sa ma concentrez pe Calea a treia dar doresc sa repet in concluzia aceui forte scurt fir ca imi este dat din timpul facultatii cand eram si eu dpar un preursor al caii a treia sa fiu chiar cel care o construieste si ca este evident ca pe langa munca umana inteligenta si din ce in ce mai tehnologizata, intervine energia solara, ca de fapt munca umana completeaza doar cu o mica parte energia pe care ne-o da soarele in mod gratuit si ne-o da in parti egale tuturor pentruca daca orice resursa naturala teriana poate fi supusa legilor maltusiene energia solara este si va fi libera cai nimeni nu se poate face proprietar pe Maria sa Soarele nostru al tuturor. lAceste rationamente se pot extinde la intreaga contributie solara in utilizarea resurselor naturale si deci vom intelege imediat de ce sursa primara a plusvalorii este energia solara si resurseele  naturale  fecundate de aceasta adica ale solului, subsolului, apei si atmosferei.
2
Geometrie / Re: Despre OBLICE
« Ultimul mesaj de atanasu Mai 05, 2021, 09:37:44 a.m. »
Si aici daca revin ca ajutor memoriei:
The parallel postulate is equivalent, as shown in,[26] to the conjunction of the Lotschnittaxiom and of Aristotle's axiom. The former states that the perpendiculars to the sides of a right angle intersect, while the latter states that there is no upper bound for the lengths of the distances from the leg of an angle to the other leg. (https://en.wikipedia.org/wiki/Parallel_postulate#CITEREFHendersonTaimiņa2005)
3
Geometrie / Re: POSTULATUL - Avant-propos
« Ultimul mesaj de atanasu Mai 05, 2021, 09:36:17 a.m. »
Copiez si aici pentru ajutor dat memoriei :

https://en.wikipedia.org/wiki/Parallel_postulate#CITEREFHendersonTaimiņa2005
The parallel postulate is equivalent, as shown in,[26] to the conjunction of the Lotschnittaxiom and of Aristotle's axiom. The former states that the perpendiculars to the sides of a right angle intersect, while the latter states that there is no upper bound for the lengths of the distances from the leg of an angle to the other leg.
4
Geometrie / Re: LINIA DREAPTA sau Despre NATURA liniei drepte
« Ultimul mesaj de atanasu Mai 05, 2021, 09:34:19 a.m. »
Pentru ca sa nu uit eu in cazul in care revin la postulat:
Din https://en.wikipedia.org/wiki/Parallel_postulate#CITEREFHendersonTaimiņa2005:

"The parallel postulate is equivalent, as shown in,[26] to the conjunction of the Lotschnittaxiom and of Aristotle's axiom. The former, states that the perpendiculars to the sides of a right angle intersect, while the latter states that there is no upper bound for the lengths of the distances from the leg of an angle to the other leg"
5
Discuţii pe diverse teme / Re: A Treia Cale
« Ultimul mesaj de atanasu Mai 05, 2021, 08:45:25 a.m. »
Acum dupa ce am terminat sa lamuresc din punctul meu de vedere problemele ridicate de functionarea sitemului bancar cu utilizarea  rezervelor fractionare, pe un fir special dechis la sugestia mea de un interlocutor, ma intorc aici si public un gand poate  important, prilejuit de o interventia a ministrului agriculturii dl. Adrian Oros la o emisiune tv;

Spune dl Oros :
 Problema proprietatii asupa terenului agricol (nota mea: in SUA un Bill Gates acumuleaza suprafete foarte mari de teren, probabil pregatindu-se si el dar si multi altii pentru viitoarea si certa criza a hranei, si ma intreb pentru cand se antiipeaza si cea  a apei, mai ales potabile, iar despre aer cred ca  putem discuta cu folos via poluare atmosferica) o ridica acest ministru intrebandu-se  despre cum s-ar putea limita suprafata agricola detinuta de cetateni straini persoane fzice(din 2014) sau de persoane juridice straine, discutia fiind si in Franta cu o legislatie destul de restrictiva si complicata  la vanzarea de terenuri, dar cetatenii UE pot desigur  cumpara oriunde terenuri adica ungurii si firmele maghiare ar putea daca ar avea bani sa cumpere tot Ardealul(Erdely) . Ministrul agriculturii, Adrian Oros spune ca o sulutie ar fi limitarea suprafetii detinute de o persona  fizica sau juridica le poate detine dar cred ca si o astfel de ingradire se poae depasi destul de usor.
Evident solutia natraliter corecta este recunoasterea prinipiului propietatii comune asupra resurei naturale "pamant" si Calea a treia o cere de altfel pentru toate resursele naturale, lucrurile urmand sa mearga apoi tot natural, cumpararea sau vanzarea sa fie doar un procedeu de circulatie a terenurilor catre cei ce le pot administra si cultiva mai eficient caci altfel nu ar mai plati nimeni nici macar taxele care nu trebuie  mai fie prea mari si apoi evident ca trebuie sa se intre in circuitul eonomic corect creat de stiinta economica  pentru Calea a treia.

Citind ce scriu aici adica tema acestui fir chiar daca ininteligibila pentru unii din interlocutori ce s-au exprimat mai ales la inceput in 2014 pare la citire foarte simpla ba chiar banala dar aduc aminte de niste legende unde si acolo in final lucrurile tot asa par, respectiv lucrarea poate parea banala cum este  este si un ou(al lui Columb), ciocnit care sta unde il pui pe o suprafata plana daca il asezi pe partea cu ciocnitura sau franghiile desfasurate dupa ce dai cu sabia lui Alexandru sau cu un cutit de bucatarie peste unul din firele ce constituie nodul gordian si totusi...

6
Dl Virgil

Vreau sa spun ca ma intriga comportamentul acesta al dumitale. Fiindca ti-ai construit toata lucrarea, bazandu-te pe logica formulelor. Din logica formulelor ai desprins concluziile pe care le-ai obtinut. Si acum nu mai admiti logica formulelor. Nu poti sa admiti ca cele doua formule sunt identice, fiindca nu admiti ca viteza luminii in vid c se poate scrie cu constantele electronului. Nu poti sa admiti ca h-ul poate fi descompus in componente, in alte constante. Cu aceste componente ale lui h, se modeleaza fotonul ca motor electric liniar. Si fiind motor electric de curent alternativ, fotonul are, pe langa tensiune si curent, impedanta, admitanta, rezistenta, inductanta si capacitate. Si daca in modelul de unda, pe care il stii dumneata, nu se dau acesti parametri, dumneata spui ca premizele sunt gresite si nu te intereseaza socoteala care arata ca dimensiunea fizica a capacitatii electrice este lungime. Concluzie care rezulta tot din logica formulelor. Dumneata respingi apriori mudelul de motor electric liniar al fotonului. Model care explica faptul ca fotonul este substanta, ca are masa si inertie, explica lipsa retroradiatiei si sinfazarea campurilor, in acord cu teoria care sustine imposibilitatea functionarii mecanismului undelor in vid.
7
Continuare:
Sa ne imaginam banca ca fiind o cladire cu doua intrari A si B . Pe intrarea A intra cei ce imprumuta de la banca si restituie tot acolo imprumuturile si pe intrarea B intra cei ce depun bani la banca sau ii retrag. La restituirea ce se intampla la intrarea A banca primeste si dobanda iar la retragerea de la intrarea b deponentul primeste si el dobanda. Diferenta intre cele doua dobanzi este castigul(profitul) bancii din care ea isi administreaza intreaga activitate .
Banii bancii se afla in casa de bani a acesteia aflate in spatele ghiseele de lucru de la A si B   unde se depune capitalul,  rezerva fractionara si profitul realizat din diferenta de care am vorbit
Vom urmari procesul bancar la difrite momente de timp si in diferite ipoteze:
La timpul 1 de inceput a activitatii, banca are la A 1000 lei luati din casa ce asteapta sa fie imprumutati si la B nu se afla nimic.
La timpul 2 la A soseste un client care solicita un impumut cat mai mare si banca ofera maximul posibil de 900 lei retinand in casa rezerva fractionara care este de 10% adica de 100.  lei. La timpul 2 bilantul bancii este 100 lei in casa si un bon de credit de 900 lei  pe care trebuie sa-i primeasca inapoi in  viitor alaturi de dobanda convenita.

La timpul 3 intrucat cei 900 de lei au intrat in ciclul economic, ei se reintorc in banca(nu este insa obligatoriu sa fie rezultat al activitatii declansate prin imprumutul de la timpul 2) fiind depusi la intrarea B . Situatia la timpul 3 este ca banca are in casa (100 +900) lei, are un bon de credit de 900 lei si invesitorul(depunatorul) de la usa B are un carnet de cecuri in valoare de 900 de lei pe care le poate utiliza oricand si daca le-ar utiliza imediat banca ar putea sa achite cecurile emise dat fiind ca are 1000 lei in casa sau depozite la termen cu anume dobanda. Desigur ca investitorul poate sa pastreze banii intrun depozit pe o durata limitata cu o anumita dobanda sau la vedere.
La timpul 4  la poarta A apare inca un solicitant de imprumut si primeste maximul ce-l poate da banca adica 810 lei din cei 900 primiti la timpul 3 iar in casa bancii merge rezerva fractionara corespunzatoare de 90 lei .In acest moment bilantul bancii este de 190 lei in casa, doua bonuri de credit de 900 si 810 lei adica un total de 1710 lei credit si pe piata este un carnet de cecuri de 900 lei decontabil de catre banca
Ce se poate intampla acum dupa acest moment 4 pana la un moment 5 in care in banca s-ar depune suma de 810lei in urma rulajului economic declansat de cheltuirea celor 810 lei in procesul economic si ar continua procesul asa cum deja am vazut.
4a: Banca are de primit in viitor imprumuturile de 1710 lei, si clientul care a primit carnetul de cecuri de 900 lei nu emite nici-un  cec si deci banca este linistita si sta cu cei 190 lei in casa.
4b: Clientul(clientii ca pot fi desigur si mai multi) de la B cheltuieste 120 lei pe care banca le deconteaza din cei 190 lei pe care-i are in casa si totul este ok si poate ca maine mai vine un deponent marind fondul de rulment al bancii(de la A)
4c: Clientul de la B cheltuieste 500 lei si in aceasta situatia banca nu poate onora decat 19olei ramanand descoperita pentru 310 lei? Adica trebuie sa se imprumute din capitalul propriu daca are sau mai are sau de la alta banca sau de la Banca Centrala si totul este din nou bine adica in final bilanturile se echilibreaza si banca ramane cu cei 1000 lei investiti initial si cu profitul realizat si daca conform nivelului rezervei fractionare a imprumutat la A echivalentul a 10000 lei si daca dobanda medie(duratele de timp sunt diferite) este de 10% si dobanda medie de la B este 2% atunci castigul bancii este de 800lei.
Daca insa raman sume de bani care nu i se pot restitui din cei 10000lei pe care nu i-a avut efectiv niciodata dar i-a putut da cu imprumut prin rulaj (sa spunem imprumuturi cu repetitie) acestia vor constitui o paguba reala caci in contul lor s-a imprumutat  De ce spun asta?
Simplu:  Banca nu se imprumuta la banci ca sa dea cu imprumut la poarta A (adica nu poate impumut decat din depozitele pe care le obtine la poartaB, asa ar trebui sa fie regulamentul si ceva penal daca ar face-o) ci doar ca sa acopere imposibilitatea temporara ca sa acopere sumele pentru care a eliberat la B cecuri care, daca nu s-ar imprunmuta ar ramane fara acoperire. Or ea nu emite Cecuri au nu da credit la A decat in limita sumei care ii intra la B unde daca ar intra toti banii cu care a credidat creditorii de la A ar fi tot de 10000lei cecuri(depozite) perfect acoperite matematic de creditul dat la A dar cu conditia sa fie returnati.
4d) Sa presupunem ca din cei 10000 dati credit 5000 nu i se mai returneaza dar ea a emis cecuri in valoare finala de 10000lei. Asta inseamna ca dupa ce toate cecurile sunt onorate banca ramane cu o datorie de 5000 lei pe care trebuie sa-i returneze bancilor care au imprumutat-o . Ea pierde si dobanda cuvenita pentru cei 5000 lei neplatiti si deci are si un profit mai mic in respectivul ciclu economic dar inceaca sa valorifice garantiile obtinute de la datornici de regula imobiliare : imobile,teren si alte resurse
Vedem deci ca in aceste exemple nu se creaza bani ci doar se pot castiga sau pierde, se poate pierde mult dar castiga mai putin  adica dobanda  primita in cazul in care nu apare nici-o perturbatie a ciclului economic descris.
Oricat de complex ar fi acest ciclu procesul de principiu este acelasi.
Este evident ca bancile sunt si ele la risc si un zvon bine condus poate darama o banca care nu este protejata de sistem si astfel organizaea bancilor in carteluri este aproape ceva normal.

Singura problema este, asa cum spun economistii, cea a bancii centrale care daca este lasata de capul ei, va incerca sa scota profit pentru cartelul pe care-l dirijeaza sau care o dirijeaza, daca nu este perfect publica si perfect controlabila asa cum este  sistemul de invatamant sau medical sau politienesc sau judiciar. 
Daca este de capul ei atunci banca noastra in situatia de la 4d primeste de la FED 5000 de lei nou creati (fiat money) (spun asta pentruca despre FED s-au aratat astfel de lucruri si s-a infiintat de catre cartelul bancar care a  a provocat niste falimente ca sa arate cat de necesara este o banca centrala si asta chiar este adevarat dar una cu adevarat centrala si sub controlul societatii si nu una semiprivata si in complicitate cu clasa care da factorul politic clasa politrucilor care in SUA dar nu numai este tot un cartel indiferent de fapt la vointa electoratului pe care-l pacalesc in permanenta, dar jocul greseala asteapta si daca Georgel nu se trezeste soarta lui este sa fie mereu si mereu tras in piept si saracit de inginerii financiari si ajungem la vorba infractorului Sorin Ovidiu Vantu: este slab statul vostru? Pai nu aveti decat sa-l intariti.
Intrucat la falimente garantiile se fac mai ales cu valori reale si acestea sunt resursele naturale care intra ca factor principal in axiomele Caii a treia, ne vom ocupa la locul potrivit si de aspecte care se pot creea intre Calea a treia si sistemul financiar-bancar, Calea a treia trebuind sa elimine si contradictiile aparute la acest contact dintre activitatea de creere de valoare adugata  si sistemul financir-bancar care trebuie sa faciliteze si nu sa obstructioneze drumul pe aceasta cale

 
8
Nu doresc sa fac o discutie prea lunga pentruca asta este facuta si rasfacuta in nenumaratele articole ce se pot gasi referitoare la FED, la rezerva fractionara  si de fapt problema mea este sa prezint succint concluziile firului intitulat A treia cale deschis de un alt contributor si continuat de mine la :  https://forum.scientia.ro/index.php/topic,4672.0.html
Voi indica bibliogafia pe care ma bazez in cele ce le voi scrie in continuare aici si care de fapt a fost deja pomenita pe fir in discutia cu Printul si care  decurge din linkurile date .
Astfel elemente referitoare la FED si la criticile aduse aceastui instrument financiar american , critici legate de sistemul rezervei fractionare  pot recomanda:
filmele din ciclul Zeitgeist :  Zeitgeist - The Movie (2007) si Zeitgeist Moving Morward Forward (2011)
un alt film The Money Masters la  cat si un text despre  aparitia si evolutia FED intitulat  Creatura din insula Jekyl la: http://frumoasaverde.blogspot.com/2012/08/creatura-din-insula-jekyll-documentar-ro.html.
Considerente privind Marea criza din 1939 care a influentat tot deceniul urmator si nu numai, se pot gasi  la https://www.scientia.ro/homo-humanus/citate-recenzii-note-de-lectura/828-marea-depresiune-marea-criza-din-1929.html.
In ceea ce priveste rezerva fractionara am pornit de la un articol intitulat „Falsa problema a rezervelor fractionare” de la   https://bogdantatavura.wordpress.com/2014/07/15/falsa-problema-a-rezervelor-fractionare/#comment-21 si am utilizat bibliografia gasita acolo si mergand pe urmele lor am urmarit si urmatoarele:
       -  Pascal Salin , În apărarea rezervelor fracţionare la https://bogdantatavura.wordpress.com/2011/09/16/in-apararea-rezervelor-fractionare/
       - Steven Horwitz , Problema este banca centrală, nu sistemul rezervelor fracționare, la -  https://bogdantatavura.wordpress.com/2012/11/02/problema-este-banca-centrala-nu-sistemul-rezervelor-fractionare/
      -    https://en.wikipedia.org/wiki/Fractional-reserve_banking
      -     https://en.wikipedia.org/wiki/Full-reserve_banking
      -     https://www.bankofengland.co.uk/quarterly-bulletin/2014/q1/money-creation-in-the-modern-economy
Voi prezenta in continuare la urmatoarea postare in modul cel mai simplu felul in care inteleg eu acum dupa aceasta documentare destul de ampla problema rezervelor fractionare
9
Critici ale paradigmei curente in stiinta / Re: Constanta lui Planck, relatii extinse.
« Ultimul mesaj de calahan Aprilie 29, 2021, 07:12:24 p.m. »
Dl Virgil
Era vorba sa gasim cumva o definitie intuitiva a cuantei de actiune. Eu cred ca am inteles corect ca ai plercat de la momentul cinetic de rotatie al particulelor, cand ai dedus relatiile lui h.
Citat
Din punctul meu de vedere nu este valabila pentru ca a folosit raza electronului care este de 2,817.10^-15 m, si nu lungimea de unda Compton pentru cuanta generatoare a electronului care este de 2,426.10^-12 m, adica o diferenta de trei ordine de marime.
Presupun ca te referi la formula lui h folosita in fisiere. Formula asta a fost dedusa din relatiile energetice de la anihilarea electronului. Deci pe o cale care nu are nimic de a face cu momentul de rotatie al particulelor. Si daca in formula apare raza electronului, faptul acesta este compatibil cu modelul  de unda stationara contractata de 137 de ori, fata de unda libera din vid. Cred ca esti de acord ca lungimea de unda Compton este lungimea de unda a fotonului gama electronic, aflat in translatie (lunecare) libera in vid.
Citat
Notiunea de capacitate electrica se adreseaza condensatoarelor electrice, acele dispozitive electronice care inmagazineaza energia electrica. Electronul nu este un condesator electric, ci o particula elementara.
Vreau sa spun ca este pe undeva dedusa capacitatea electrica a fotonului, chiar pe un model de condensator al fotonului si se gaseste la fel ca este egala cu raza electronului. Si imi place ce spui aici. Intradevar electronul, ca si particula elementara, este cu adevarat un dispozitiv care inmagazineaza energie electrica. Dar daca asa ceva nu scrie in manual si nu poti sa admiti. Mie mi s-a parut interesant de postat, tocmai fiindca nu scrie in manuale.  Daca chestiunile astea ar fi fost scrise in manuale nu aveam niciun interes sa le postez. Fiindca nu ar fi fost nicio noutate.
10
Critici ale paradigmei curente in stiinta / Re: Constanta lui Planck, relatii extinse.
« Ultimul mesaj de Virgil Aprilie 29, 2021, 01:38:05 p.m. »
Dl Virgil

Am urmarit in articolul dumitale acele cateva relatii gasite pentru definirea lui h. Si dupa cat am inteles eu, in totdeauna ai plecat de la momentul cinetic de rotatie al structurilor dinamice pe diferite nivele de structurare; la proton, la nucleu, la electron, la atomul hidrogenoid. Nu imi dau seama ce definitie, in fraze s-ar putea scoate de aici. Sa spunem ca h-ul ar fi momentul cinetic de rotatie al particulelor elementare? Nu imi dau seama. Dar nici nu mi-ai confirmat ca ultima relatie, pe care ai gasit-o pentru  h, este identica cu aceea din fisierele d-lui inginer. Spune undeva ca este valabila si pentru electronul modelat ca unda stationara de mare energie. Dar atunci constanta de actiune rezulta din inmultirea energiei din unda stationara, cu perioada undei. H=Wfae.tfae. Eu aici tot insir chestiuni care nu sunt in manuale. Si cred ca nu prea te intereseaza si probabil ma gasesti cam agasant. Mie imi pare rau, fiindca mi se par foarte interesante.
In natura sunt doua feluri de miscari esentiale ale particulelor; miscarea particulelor pe o directie oarecare datorita unui impus i=m.v  ca fiind produsul dintre masa si viteza, si o alta miscare ar fi rotatia particulelor in jurul propriei axe, care se datoreaza unui asazis impuls unghiular, care se mai numeste miscare de spin, definita de produsul impulsului m.v si raza de rotatie r. De aici s-a nascut constanta lui Planck h ce caracterizeaza intreg microcosmosul cu toate particulele lui, inclusiv cuantele de energie de orice fel.
Cat priveste verificarea relatiei constantei momentului cinetic, poate s-o verifice oricine este interesat, introducand valorile respective in acea relatie. Din punctul meu de vedere nu este valabila pentru ca a folosit raza electronului care este de 2,817.10^-15 m, si nu lungimea de unda Compton pentru cuanta generatoare a electronului care este de 2,426.10^-12 m, adica o diferenta de trei ordine de marime.
Pagini: [1] 2 3 4 5 6 7 8 ... 10