Cred ca noi Romanii la cuvantul "de" privim ca la acelasi cuvant cu acelasi sens. Dar sa facem deosebirea: ...de pe masa, ...de ce, ...de mancare,de frica, de altadata, de si, ... Nu are oare cuvantul ,,de" mai multe sensuri!?
Mai e si "de treci codrii de arama, de departe vezi albind si auzi mandra glasuire a padurii de argint"
Nu e ceva neobinuit sa ai un cuvant cu sensuri diferite. Se numesc omonime.
Vezi si asta:
"Maica-ta de-i vie bine ar fi sa vie pana-n deal la vie".
Era exemplul profesorului meu de romana pentru omonime. :)
PS. "Desi" se scrie legat, nu "De si".
De acord cu tine, conteaza contextul in care este folosit.
Incerc sa definesc daca un cuvant este cu sens sau nu, referinu-ma la propozitii lipsite de sens dar formate din cuvinte cu sens de ex:
"Steaua Polara este prietena mea" care ca metafora ar putea avea sens, eu cunoscand un copil ce spunea "Prietena mea Luna" cand se referea la acest satelit al Terrei.
Dar ca propozitie in sens logic cu valoare posbila de adevar sau fals neputand fi nici asa nici invers numele de "stea polara" neintrd in nici-o multime care permite o relatie de pritenie conduce la ceva fara sens.
Un cuvant are sens daca poate fi subiect, predicat sau atribut intr-o propozitie cu sens indiferent daca este adevarata sau falsa.
In cazul nostru se poate spune: Steaua polara este o planeta frumoasa (fals) sau este un corp ceresc in Galaxia noastra(adevarat) . si cum am folosit cuvinte cu sens in cele cloua propozitii rezulta ca Steaua Polara este un cuvant cu sens.
Dand noi sensuri cam in acest fel desvolta scriitorii si mai ales poetii limbile de pe terra.
PS Desigur discutia poate fi ampla si complexa, eu am dorit sa arat doar cum s-au parasit fire ce puteau fi deosebite prin extensii ale temei initiale poate prea restranse.