Sieglind eu nu sustin nimic in particular. Poate un singur lucru. Doar ca nu stim destule.
Eu nu m-as grabi sa pun pecetea pe istoria Egiptului. Imaginile din satelit releva multe alte locatii (nu stiu site-uri sau sit-uri care sunt inca ingropate sub nisip) accepta ignoranta mea, dar care ar putea aduce informatii noi ca si in stiinta, care este sa zicem reperul fundamental fata de care ne axam argumentele. Stiinta a dovedit de fiecare data ca este...incompleta. Pin similitudine accepta ideea ca si informatiile care sunt considerate acum "beton" ar putea suferi...completari/schimbari chiar si in istoria indepartata a noastra.
Daca ar fi sa pun un pariu, as miza pe aparitia a noi informatii care vor rasturna multe teorii considerate acum absolut adevarate. Ce sa-i faci, in anumite privinte sunt metafizic convins...
Iar eu, dimpotrivă, nu?
NU ŞTIM DESTULE. Dar dacă tot ne lăsăm purtaţi de nelinişti
metafizice, ne limităm discuţia despre
fapte de cultură (arhitectură şi sculptură) la tehnologii de tăiere a pietrei, tehnici de îmbinare a blocurilor şi modalităţi de transport - pe apă, în cârca elefanţilor, pe sănii de iarbă/nisip ş.a.m.d.? Dacă vei fi străbătut acele locuri, virtual sau la pas, nu te-a frapat şi bogăţia, varietatea stilistică a operelor aparţinând unor mari civilizaţii? Care, în fond, nu sunt decât expresie a inepuizabilei
creativităţi umane?
Ai trecut uşor peste comentariul lui Sagan care, sec, îl descalifica absolut pe von Däniken şi, implicit, pe impostorii de tot soiul, militari sau civili, pentru ignoranţa lor trufaşă şi agresivă, pentru a-şi fi permis să-i socotească „dummies” pe toţi făuritorii din trecut, anonimi sau ascunşi solidar,
en bloc, în spatele numelui vreunui rege, vremelnic şi el, dar căruia istoria i-a prezervat, glorios, mărturia trecerii prin această lume.
Te-ai gândit vreodată ce „instrumente” ori „tehnici de măsurare” avea la dispoziţie Eratostene din Cyrene atunci când, folosindu-se de un băţ înfipt în nisipul fierbinte al anticei Alexandrii, a calculat circumferința și înclinarea axei Pământului? şi încă, într-atât de precis? Măcar numele lui ne-a rămas! Dar mult înainte, sumerienii şi urmaşii lor din spaţiul Mesopotamiei? Primii despre care
ştim (cu certitudine) că, scrutând în noapte, au făcut o hartă a boltei cereşti, încă din al XX-lea veac î.e.n., notând cu o exactitate uimitoare orbitele, conjuncţiile şi eclipsele principalelor planete, că au grupat stelele în constelaţii şi s-au folosit de clasificarea lor pentru întocmirea calendarului. Numele lor ne este necunoscut... dar ei au inventat
roata (primele reprezentări ale unor vehicule cu roţi, descoperite în Sumer, datând de la mijlocul mileniului IV î.e.n.), probabil că şi
plugul. Ţi se pare puţin lucru? Au construit corăbii, dar şi poduri: în vechea albie a Eufratului s-au găsit resturile a şapte picioare de pod, din cărămidă, fiecare picior la o distanţă de 9 am unul de altul, într-un punct unde albia fluviului era lată de 1 km, ceea ce înseamnă că podul avea peste 100 de semenea picioare, iar partea lui carosabilă, lată de cca 10 m, era din trunchiuri de palmier. Ca să construiască un asemenea pod, nu este de presupus că mai întâi au deviat cursul fluviului? Ce să mai spun de ziggurate? Uriaşe edificii construite din cărămidă uscată (zidurile de argilă nearsă fiind la interior prevăzute cu tuburi de drenaj şi de aerisire). Ştii de ce? Fiindcă nu aveau PIATRĂ! O întreagă civilizaţie care, în lipsa unui material atât de răspândit pe suprafaţa întregului glob, i-au suplinit absenţa născocind un „fabricat” din lut pentru a-şi lăsa
dăinuirea. De ce omuleţii tăi verzi, albaştri sau mov nu le-au şoptit mai apoi şi incaşilor ori aztecilor taina roţii? Ori să-i înveţe să străbată întinderi de ape? Erau selectivi? De ce egiptenii au preferat să sape hieroglife în piatră ori să le aştearnă pe papyrus, alt material „inventat”? De ce ţesătorii egipteni foloseau fibrele vegetale, iar cei din Mesopotamia, firele de lână? De ce babilonienii prelucrau fierul, în vreme ce egiptenii l-au interzis ca impur şi nefast? (fiind ostracizat drept „oasele lui Seth”, fratele-ucigaş al zeului Osiris)? De ce utilizau baze diferite de numeraţie? De ce, în ciuda unor influenţe sau „similitudini” decelabile, toate aceste popoare (şi încă multe altele, n-am pretenţia vreunui racursi prin peisajul cultural pe care ni l-ai
ilustrat aleator şi incomplet, punând de-a valma epoci şi geografii) nu s-au mărginit la simple imitaţii?
Structurarea diferită a formelor de civilizaţie şi cultură este evidentă. Ca factor unificator, ele implică, desigur, şi o complexă şi puternică
organizare, care a contribuit la monumentale realizări culturale, literare, artistice (vezi că despre astea nu am discutat!). Dar dincolo de toate, străluceşte
geniul omenesc, creatorul anonim, pierdut, de cele mai multe ori expediat sub o titulatură generică, pe care însă nu avem voie să-l
ştergem, atribuindu-l
oarecui, doar ca urmare a (încă) neştiinţei noastre.