Alt argument pentru identitatea dimensionala masa-sarcina

[Virgil]

Valangjed
Dumneata ce parere ai? Ce stii? ce poti sa spui? Suprafata S=L², produce vreun efect fizic. Eu stiu ca suprafata este un concept geometric, care nu produce niciun efect fizic. Si deci este o marime metafizica. Si inseamna, dupa judecata mea, ca toate formulele in care termenii sunt suprafete, sunt ecuatii metafizice, fara legatura cu miscarea fizica. Fiindca, asa cred eu, ca in orice ecuatie fizica trebuie sa se vada miscarea. Fiindca doar fizica este stiinta miscarii. Dl Virgil a evitat un raspuns transant la aceasta chestiune.

D-le Calahan, vad ca insisti in a da condensatorului doar o dimensiune liniara. Te rog sa-mi spui in cateva cuvinte care este rolul condensatorului, rolul armaturilor metalice si rolul dielectricului, si apoi vom mai discuta.

[atanasu]

Valangjed,
Eu cred asa:  Spatiul /timpul sunt concepte dar materia aformatata care este tot un concept capata existenta in legarea acestor concepte astfel o matere neformatata introdusa intrun orice volum devine materie formatata si isi poate schimba si pozitia in raport de elemente sptiale, aprand miscarea care nu poate fi constatata/descria in absenta timpului.
Acestea sunt lucruri ale gandirii  maxim de adanci dincolo de care nu poti merge asa cum nu poti merge dincolo de legea identitatii care nu poate exista fara legea noncotradictei dar fara a fi deductibile una din cealelta.
Dar de fapt in mod obiectiv adica indpendent de gandire trebuie sa credem ca natura exista si fara a fi constatata de o gandire, adica si in afara gandirii si ea exista nu in concept ci in realitate si realitatea de fapt nu o putem cunoaste in absenta cunoasterii(e un paradox?) si cunoasterea  se face conform instrumentelor cunoscatoare care o percep in spatiu si timp.
Nu putem iesi din aceasta limita, acesta ar fi punctul egal cu tot universul cel din care nu putem iesi noi, ratiunea. 

Nu stiu cum as putea sa explic acestea mai bine,  Mai exact sa ajung dincolo de acestea eu unul nu pot.

Dar daca facem fizica, trebuie sa ne desprindem de filozofie si sa discutam despre fenomene asa cum le putem percepe si deci masura cumva.

[calahan]

Dl Virgil
Eu vad ca dumneata vezi capacitatea electrica doar ca un condensator cu armaturi si dielectricul dintre aramaturi. Eu am avut in vedere doar relatia de definitie a marimii fizice zisa capacitate electrica C. Din cate mai tin eu minte, capacitatea electrica este legata de starea speciala de polarizare a spatiului dintre sarcini de semne opuse. Stare care este oroportionala cu tensiunea armaturilor si cu distanta dintre armaturi. Iar produsul tensiunii cu distanta dintre armaturi da sarcina electrica de pe armaturi. U.d=Q. Si definitia capacitatii electrice  este; C=Q/U. Si in cazul fotonului, zonele polare de la capetele curentilor transversali, polarizeaza electric spatiul din jurul curentului unei semiunde. Polarizare care corespunde exact unei capacitati electrice a fotonului in vid. Capacitate egala exact cu raza clasica a electronului. 
C_fv=R_e. Aceasta valoare a capacitatii electrice a fotonului in vid, am vazut ca este dedusa cu formulele de la anihilarea electronului si cu formula lui Poynting.

[Virgil]

Dl Virgil
Eu vad ca dumneata vezi capacitatea electrica doar ca un condensator cu armaturi si dielectricul dintre aramaturi. Eu am avut in vedere doar relatia de definitie a marimii fizice zisa capacitate electrica C. Din cate mai tin eu minte, capacitatea electrica este legata de starea speciala de polarizare a spatiului dintre sarcini de semne opuse. Stare care este oroportionala cu tensiunea armaturilor si cu distanta dintre armaturi. Iar produsul tensiunii cu distanta dintre armaturi da sarcina electrica de pe armaturi. U.d=Q. Si definitia capacitatii electrice  este; C=Q/U. Si in cazul fotonului, zonele polare de la capetele curentilor transversali, polarizeaza electric spatiul din jurul curentului unei semiunde. Polarizare care corespunde exact unei capacitati electrice a fotonului in vid. Capacitate egala exact cu raza clasica a electronului. 
C_fv=R_e. Aceasta valoare a capacitatii electrice a fotonului in vid, am vazut ca este dedusa cu formulele de la anihilarea electronului si cu formula lui Poynting.

1.Condensatorul electric este un dispozitiv electronic, ce are rolul de a inmagazina sarcini electrice atat negative cat si pozitive, adica de a inmagazina energie electrica. Capacitatea lui de inmagazinare se masoara in Farazi.
2. Armaturile metalice au rolul de a colecta sarcinile electrice si a le trimite spre depozitare in dielectric. Cu cat suprafata armaturilor despartite de dielectric este mai mare, cu atat capacitatea condensatorului creste.
3.Rolul dielectricului este de a inmagazina sarcinile electrice in mod diferentiat intre cele doua armaturi sub forma unui camp electric stabil ce se formeaza in masa dielectricului.
Cam aceste raspunsuri asteptam de la dvs.

[calahan]

Dl Virgil

Cu cat suprafata armaturilor despartite de dielectric este mai mare, cu atat capacitatea condensatorului creste.

Pai relatia de calcul al capacitatii unui condensator nu este: C=(eps_r.S)/d. Si daca epsilonul relativ este adimensional, raportul S/d=L²/L=L.  Nu este corecta socoteala?

3.Rolul dielectricului este de a inmagazina sarcinile electrice in mod diferentiat intre cele doua armaturi sub forma unui camp electric stabil ce se formeaza in masa dielectricului.

Sarcinile electrice nu se inmagazineaza in dielectric. Daca patrund sarcinile in dielectric, se produce strapungerea condensatorului, cu descarcarea de scurtcircuit a sarcinilor, intre armaturi si dispozitivul nu mai functioneaza. Energia campului electric aplicat pe armaturi, prin polarizarea dielectricului, deformeaza moleculele materialului si legaturile dintre molecule si le orienteaza dupa directia campului. Sarcinile care au aderat la fetele dielectricului, sunt lipite tocmai de campul electric inmagazinat in polarizatia dielectricului.

[Virgil]

Dl Virgil
Eu vad ca dumneata vezi capacitatea electrica doar ca un condensator cu armaturi si dielectricul dintre aramaturi. Eu am avut in vedere doar relatia de definitie a marimii fizice zisa capacitate electrica C. Din cate mai tin eu minte, capacitatea electrica este legata de starea speciala de polarizare a spatiului dintre sarcini de semne opuse. Stare care este oroportionala cu tensiunea armaturilor si cu distanta dintre armaturi. Iar produsul tensiunii cu distanta dintre armaturi da sarcina electrica de pe armaturi. U.d=Q. Si definitia capacitatii electrice  este; C=Q/U. Si in cazul fotonului, zonele polare de la capetele curentilor transversali, polarizeaza electric spatiul din jurul curentului unei semiunde. Polarizare care corespunde exact unei capacitati electrice a fotonului in vid. Capacitate egala exact cu raza clasica a electronului. 
C_fv=R_e. Aceasta valoare a capacitatii electrice a fotonului in vid, am vazut ca este dedusa cu formulele de la anihilarea electronului si cu formula lui Poynting.

1.Condensatorul electric este un dispozitiv electronic, ce are rolul de a inmagazina sarcini electrice atat negative cat si pozitive, adica de a inmagazina energie electrica. Capacitatea lui de inmagazinare se masoara in Farazi.
2. Armaturile metalice au rolul de a colecta sarcinile electrice si a le trimite spre depozitare in dielectric. Cu cat suprafata armaturilor despartite de dielectric este mai mare, cu atat capacitatea condensatorului creste.
3.Rolul dielectricului este de a inmagazina sarcinile electrice in mod diferentiat intre cele doua armaturi sub forma unui camp electric stabil ce se formeaza in masa dielectricului.
Cam aceste raspunsuri asteptam de la dvs.

Unitatea de masura a capacitatii electrice este Farad-ul. Un Farad inseamna o cantitate de electroni egala cu numarul lui Avogadro adica 6,0225.10^23 electroni. Acest numar foarte mare de electroni migreaza sub forma unui curent electric din interiorul dielectricului prin una din armaturile condensatorului, ajungand pe cealalta armatura patrunzand in interiorul dielectricului la o oarecare distanta fata de locul de unde a plecat. Deci in grosimea dielectricului are loc un gradient de electroni incepand de la un gol de - 6,o225 .10^23 dinspre armatura pozitiva, la un surplus de electroni in masa dielectricului spre armatura negativa. Campul propriuzis se afla in dielectric intre ionii pozitivi ai dielectricului si ionii negativi ai acestuia care s-au format prin migrarea electronilor, prin armaturi , conductorii electrici si sursa de curent.
In aceste conditii consider ca orice asemanare a condensatorului cu electronul ca particula este o eroare, si orice alta teorie care ar rezulta din aceasta este gresita.

[Virgil]

Dl Virgil
Eu vad ca dumneata vezi capacitatea electrica doar ca un condensator cu armaturi si dielectricul dintre aramaturi. Eu am avut in vedere doar relatia de definitie a marimii fizice zisa capacitate electrica C. Din cate mai tin eu minte, capacitatea electrica este legata de starea speciala de polarizare a spatiului dintre sarcini de semne opuse. Stare care este oroportionala cu tensiunea armaturilor si cu distanta dintre armaturi. Iar produsul tensiunii cu distanta dintre armaturi da sarcina electrica de pe armaturi. U.d=Q. Si definitia capacitatii electrice  este; C=Q/U. Si in cazul fotonului, zonele polare de la capetele curentilor transversali, polarizeaza electric spatiul din jurul curentului unei semiunde. Polarizare care corespunde exact unei capacitati electrice a fotonului in vid. Capacitate egala exact cu raza clasica a electronului. 
C_fv=R_e. Aceasta valoare a capacitatii electrice a fotonului in vid, am vazut ca este dedusa cu formulele de la anihilarea electronului si cu formula lui Poynting.

1.Condensatorul electric este un dispozitiv electronic, ce are rolul de a inmagazina sarcini electrice atat negative cat si pozitive, adica de a inmagazina energie electrica. Capacitatea lui de inmagazinare se masoara in Farazi.
2. Armaturile metalice au rolul de a colecta sarcinile electrice si a le trimite spre depozitare in dielectric. Cu cat suprafata armaturilor despartite de dielectric este mai mare, cu atat capacitatea condensatorului creste.
3.Rolul dielectricului este de a inmagazina sarcinile electrice in mod diferentiat intre cele doua armaturi sub forma unui camp electric stabil ce se formeaza in masa dielectricului.
Cam aceste raspunsuri asteptam de la dvs.

Unitatea de masura a capacitatii electrice este Farad-ul. Un Farad inseamna o cantitate de electroni egala cu numarul lui Avogadro adica 6,0225.10^23 electroni. Acest numar foarte mare de electroni migreaza sub forma unui curent electric din interiorul dielectricului prin una din armaturile condensatorului, ajungand pe cealalta armatura patrunzand in interiorul dielectricului la o oarecare distanta fata de locul de unde a plecat. Deci in grosimea dielectricului are loc un gradient de electroni incepand de la un gol de - 6,o225 .10^23 dinspre armatura pozitiva, la un surplus de electroni in masa dielectricului spre armatura negativa. Campul propriuzis se afla in dielectric intre ionii pozitivi ai dielectricului si ionii negativi ai acestuia care s-au format prin migrarea electronilor, prin armaturi , conductorii electrici si sursa de curent.
In aceste conditii consider ca orice asemanare a condensatorului cu electronul ca particula este o eroare, si orice alta teorie care ar rezulta din aceasta este gresita.

In sustinerea celor afirmate mai sus trebuie sa amintesc urmatoarea experienta;
Luam o butelie de Leyda cilindrica (ca un pahar) si o incarcam cu electricitate de la o sursa precum o masina Van de Graaff, apoi dupa decuplarea de la sursa, cu ajutorul unui cleste izolant scoatem armatura externa si apoi scoatem si armatura interna, ramanand doar sticla care este dielectricul condensatorului. Vom scurtcircuita cele doua armaturi scoase si observam ca nu se produce nici o scanteie electrica. Apoi punem armaturile din nou in butelie si scurtcircuitam armaturile si observam ca apare o scateie violenta.
O alta experienta este morisca electrostatica in care se vede ca aceasta se invarte prin eliminarea electronilor in aer (care este dielectric) care sunt produsi de o masina electrostatica.
Concluzia este ca dielectricul contine in masa lui campul electric, in timp ce armaturile de metal si conductorii doar transporta electronii fara sa-i retina.

[princehansolo]

...
In sustinerea celor afirmate mai sus trebuie sa amintesc urmatoarea experienta;
Luam o butelie de Leyda cilindrica (ca un pahar) si o incarcam cu electricitate de la o sursa precum o masina Van de Graaff, apoi dupa decuplarea de la sursa, cu ajutorul unui cleste izolant scoatem armatura externa si apoi scoatem si armatura interna, ramanand doar sticla care este dielectricul condensatorului. Vom scurtcircuita cele doua armaturi scoase si observam ca nu se produce nici o scanteie electrica. Apoi punem armaturile din nou in butelie si scurtcircuitam armaturile si observam ca apare o scateie violenta.
O alta experienta este morisca electrostatica in care se vede ca aceasta se invarte prin eliminarea electronilor in aer (care este dielectric) care sunt produsi de o masina electrostatica.
Concluzia este ca dielectricul contine in masa lui campul electric, in timp ce armaturile de metal si conductorii doar transporta electronii fara sa-i retina.

Virgil,
Poate reușești să mă lămurești. Am citit mai de demult că două plăci metalice pătrate, încărcate electric și puse la o distanță mică una de alta (aerul fiind dielectric) se descarcă mult mai repede în timp decât două plăci metalice circulare, cu aceeași suprafață ca cele pătrate, puse la aceeași distanță. Plăcile nu trebuie să fie pătrate, este suficient să aibă colțuri pentru a avea descărcarea mai rapidă.

[calahan]

Dl Virgil

Acest numar foarte mare de electroni migreaza sub forma unui curent electric din interiorul dielectricului prin una din armaturile condensatorului, ajungand pe cealalta armatura patrunzand in interiorul dielectricului la o oarecare distanta fata de locul de unde a plecat. Deci in grosimea dielectricului are loc un gradient de electroni incepand de la un gol de - 6,o225 .10^23 dinspre armatura pozitiva, la un surplus de electroni in masa dielectricului spre armatura negativa.

Cu ideile astea nu sunt de acord. Fiindca rostul dielectricului este tocmai sa impiedice migratia electronilor liberi distribuiti uniform pe suprafata armaturii.

Concluzia este ca dielectricul contine in masa lui campul electric, in timp ce armaturile de metal si conductorii doar transporta electronii fara sa-i retina.

  Cu astea sunt de acord.
Eu am ajuns la alta intelegere a capacitatii electrice. Spune undeva ca pe durata distribuirii electronilor liberi, pe una dintre armaturi, (fiindca pe cealalta armatura sunt distribuite golurile de electroni, care fac sarcinile pozitive) in conductorul de alimentare a condensatorului, apare un curent electronic cu evolutie exponentiala. Curentul de incarcare a condensatorului este asociat cu deplasarea electronilor, liberi din sectiunea normala a conductorului de legatura, pe o distanta d. Aria sectiunii conductorului este mult mai mica decat suprafata armaturii. Numarul electronilor liberi din sectiunea normala a conductorului, inmultit cu deplasarea d, face volumul care contine exact cantitatea de sarcina distribuita pe armatura condensatorului. Cantitate care este chiar capacitatea electrica a condensatorului. Pe armatura condensatorului electronii sunt distribuiti uniform pe o suprafata, in timp ce in conductor sunt distribuiti in volum. Simplificand suprafetele, ramane doar lungimea deplasarii d a electronilor prin conductorul de legatura. Aceasta deplasare a electronilor prin conductor este in directa legatura cu capacitatea electrica a condensatorului.

[Virgil]

...
In sustinerea celor afirmate mai sus trebuie sa amintesc urmatoarea experienta;
Luam o butelie de Leyda cilindrica (ca un pahar) si o incarcam cu electricitate de la o sursa precum o masina Van de Graaff, apoi dupa decuplarea de la sursa, cu ajutorul unui cleste izolant scoatem armatura externa si apoi scoatem si armatura interna, ramanand doar sticla care este dielectricul condensatorului. Vom scurtcircuita cele doua armaturi scoase si observam ca nu se produce nici o scanteie electrica. Apoi punem armaturile din nou in butelie si scurtcircuitam armaturile si observam ca apare o scateie violenta.
O alta experienta este morisca electrostatica in care se vede ca aceasta se invarte prin eliminarea electronilor in aer (care este dielectric) care sunt produsi de o masina electrostatica.
Concluzia este ca dielectricul contine in masa lui campul electric, in timp ce armaturile de metal si conductorii doar transporta electronii fara sa-i retina.

Virgil,
Poate reușești să mă lămurești. Am citit mai de demult că două plăci metalice pătrate, încărcate electric și puse la o distanță mică una de alta (aerul fiind dielectric) se descarcă mult mai repede în timp decât două plăci metalice circulare, cu aceeași suprafață ca cele pătrate, puse la aceeași distanță. Plăcile nu trebuie să fie pătrate, este suficient să aibă colțuri pentru a avea descărcarea mai rapidă.

Acest lucru se intampla si cazul moristii electrostatice la care descarcarea electronilor se face prin varfurile ascutite, tocmai pentru ca metalul nu retine electronii, el fiind doar o interfata pentru camp si restul spatiului neutru d.p.v. electric. In varfurile ascutite se creaza un potential electric mai ridicat decat pe suprafetele mai drepte. Descarcarea libera se produce mult mai lent decat incarcarea deoarece procesul de difuzie a ionilor legati prin linii de forta intre + /- est mai stabil, si desigur se face prin intermediul metalelor care faciliteaza acest lucru. Dar asta nu inseamna ca in afara metalelor nu s-ar produce descarcarea, dar ceva mai lent. De exemplu in cazul fulgerelor nu exista metale dar are loc descarcarea electrica atunci cand potentialul electric depaseste o valoare de prag si se face strapungerea dielectricului care in cazul de fata este aerul, si care mai este incarcat si cu un anumit grad de umiditate atmosferica.

[Virgil]

Dl Virgil

Acest numar foarte mare de electroni migreaza sub forma unui curent electric din interiorul dielectricului prin una din armaturile condensatorului, ajungand pe cealalta armatura patrunzand in interiorul dielectricului la o oarecare distanta fata de locul de unde a plecat. Deci in grosimea dielectricului are loc un gradient de electroni incepand de la un gol de - 6,o225 .10^23 dinspre armatura pozitiva, la un surplus de electroni in masa dielectricului spre armatura negativa.

Cu ideile astea nu sunt de acord. Fiindca rostul dielectricului este tocmai sa impiedice migratia electronilor liberi distribuiti uniform pe suprafata armaturii.

Concluzia este ca dielectricul contine in masa lui campul electric, in timp ce armaturile de metal si conductorii doar transporta electronii fara sa-i retina.

Virgil a raspuns;
 Electronii aceia dau nastere imediat la ioni negativi care au pozitii relativ fixe in moleculele dielectricului. Dielectricul nu se strapunge decat atunci cand tensiunea depaseste un anumjt prag pentru care a fost construit condensatorul. Mai recititi experienta cu butelia de Leyda, si o sa va dati seama ca toata energia acumulata se regaseste in dielectric.

  Cu astea sunt de acord.
Eu am ajuns la alta intelegere a capacitatii electrice. Spune undeva ca pe durata distribuirii electronilor liberi, pe una dintre armaturi, (fiindca pe cealalta armatura sunt distribuite golurile de electroni, care fac sarcinile pozitive) in conductorul de alimentare a condensatorului, apare un curent electronic cu evolutie exponentiala. Curentul de incarcare a condensatorului este asociat cu deplasarea electronilor, liberi din sectiunea normala a conductorului de legatura, pe o distanta d. Aria sectiunii conductorului este mult mai mica decat suprafata armaturii. Numarul electronilor liberi din sectiunea normala a conductorului, inmultit cu deplasarea d, face volumul care contine exact cantitatea de sarcina distribuita pe armatura condensatorului. Cantitate care este chiar capacitatea electrica a condensatorului. Pe armatura condensatorului electronii sunt distribuiti uniform pe o suprafata, in timp ce in conductor sunt distribuiti in volum. Simplificand suprafetele, ramane doar lungimea deplasarii d a electronilor prin conductorul de legatura. Aceasta deplasare a electronilor prin conductor este in directa legatura cu capacitatea electrica a condensatorului.

Virgil a raspuns;
Armaturile sunt doar interfata care face distribuirea electronilor catre dielectric. Conductorii si armaturile de metal nu retin nici un electron deoarece in metal exista  deja o populatie de electroni de valenta care face posibila conductia curentului electric.

[calahan]

Dl Virgil
Dumneata vii cu tot felul de teorii imaginate de dumneata, doar fiindca nu poti sa admiti dimensiunea de lungime a capacitatii electrice. [C]=]L]. Eu am gasit aceasta explicatie intuitiva, care leaga capacitatea unui condensator, de deplasarea electronilor liberi, din conductorul de legatura, pe durata incarcarii condensatorului. Dar asta este de prisos fiindca doar am vreo trei demonstratii in care se deduce din relatiile fizice cunoscute, dimensiunea de lungime L a capacitatii electrice C. Iar dimensiunea fizica, de lungime a capacitatii electrice, face sa fie adimensionali pe epsilon,zero si pe k. Chestiuni care nu stiu cu ce te deranjeaza, ca nu poti sa le admiti ca realitati fizice. Pana acum nu a demontat nimeni acele socoteli. Si nu am niciun motiv sa cred ca ar fi gresite. Dar erau alte chestiuni la care asteptam lamuriri clare. Ce efecte fizice produce o suprafata si daca ecuatia relativista a gravitatiei este fizica sau este metafizica. Dumneata eviti consecvent un raspuns transant la aceste chestiuni. 

[Virgil]

Dl Virgil
Dumneata vii cu tot felul de teorii imaginate de dumneata, doar fiindca nu poti sa admiti dimensiunea de lungime a capacitatii electrice. [C]=]L]. Eu am gasit aceasta explicatie intuitiva, care leaga capacitatea unui condensator, de deplasarea electronilor liberi, din conductorul de legatura, pe durata incarcarii condensatorului. Dar asta este de prisos fiindca doar am vreo trei demonstratii in care se deduce din relatiile fizice cunoscute, dimensiunea de lungime L a capacitatii electrice C. Iar dimensiunea fizica, de lungime a capacitatii electrice, face sa fie adimensionali pe epsilon,zero si pe k. Chestiuni care nu stiu cu ce te deranjeaza, ca nu poti sa le admiti ca realitati fizice. Pana acum nu a demontat nimeni acele socoteli. Si nu am niciun motiv sa cred ca ar fi gresite. Dar erau alte chestiuni la care asteptam lamuriri clare. Ce efecte fizice produce o suprafata si daca ecuatia relativista a gravitatiei este fizica sau este metafizica. Dumneata eviti consecvent un raspuns transant la aceste chestiuni.

D-nul Calahan,
Parerea mea o cunoasteti, si vad ca ignorati toate raspunsurile mele asa ca eu nu mai am ce sa mai comentez pe aceasta tema.

[calahan]

Dl Virgil

Parerea mea o cunoasteti, si vad ca ignorati toate raspunsurile mele asa ca eu nu mai am ce sa mai comentez pe aceasta tema.

Nu inteleg de ce spui asa ceva. Eu chiar nu am vazut unde ai spus dumneata ce efect fizic produce suprafata si unde ai spus ca formula relativista a gravitatiei este fizica sau metafizica. Dumneata ai sustinut, in permanenta, doar ideile din manual; ca dimensiunea fizica a capacitatii electrice nu este lungime dar este farad, ca permitivitatea electrica a vidului, epsilon,0 si factorul electric k si factorul gravific G nu sunt adimensionali, fiindca sunt dati in unitati de masura cunoscute.  Dar eu am vazut ca dimensiunea fizica a capacitatii electrice ca si adimensionalitatea factorilor eps0 si k si G sunt demonstrate tocmai cu relatiile dimensionale din manuale. Iar relatiile dimensionale, eu am inteles ca sunt chiar legile de baza, arhicunoscute si verificate in permanenta, ale fizicii. Eu asta asteptam de la dumneata sa verifici acele demonstratii si sa imi arati ghreslile din acele judecati si socoteli. Greseli care duc la concluzii care contrazic teoria din manuale. Dumneata ai facut niste substitutii, la care le spui echivalente, pe care am inteles ca le folosesti doar in teoria dumitale, ca sa ajungi la niste intuitii, la niste deductii, la niste formule si relatii care nu se gasesc prin manuale. Dar aceste substitutii nu sunt valabile si nu se aplica la tot sistemul teoretic al fizicii.

[Virgil]

Dl Virgil

Parerea mea o cunoasteti, si vad ca ignorati toate raspunsurile mele asa ca eu nu mai am ce sa mai comentez pe aceasta tema.

Nu inteleg de ce spui asa ceva. Eu chiar nu am vazut unde ai spus dumneata ce efect fizic produce suprafata si unde ai spus ca formula relativista a gravitatiei este fizica sau metafizica.
Virgil a raspuns;
Efectul fizic al unei suprafete depinde de situatia cand este folosita acea suprafata. Daca vorbim despre presiune, aceasta reperezinta raportul dintre o forta si o suprafata, cum este cazul cazanelor sub presiune, a motoarelor cu aburi sau cu ardere interna, etc. Daca analizam comportamentul unui volum ocupat de un gaz sau de un lichid atunci cand avem o variatie de parametri in acest volum, atunci putem analiza acesti parametri efectuand niste sectiuni cu plane paralele in care sa reprezentam sub forma tensoriala acei parametri. In acest caz este reprezentata si ecuatia gravitatiei scrisa de Einstein. Normal ca formula relativista a gravitatiei este fizica din moment ce demonstreaza un efect fizic asupra corpurilor. Nu inteleg de ce trebuie sa atribuiti proprietati metafizice unor relatii matematice legate de gravitatie.

 Dumneata ai sustinut, in permanenta, doar ideile din manual; ca dimensiunea fizica a capacitatii electrice nu este lungime dar este farad, ca permitivitatea electrica a vidului, epsilon,0 si factorul electric k si factorul gravific G nu sunt adimensionali, fiindca sunt dati in unitati de masura cunoscute.  Dar eu am vazut ca dimensiunea fizica a capacitatii electrice ca si adimensionalitatea factorilor eps0 si k si G sunt demonstrate tocmai cu relatiile dimensionale din manuale. Iar relatiile dimensionale, eu am inteles ca sunt chiar legile de baza, arhicunoscute si verificate in permanenta, ale fizicii. Eu asta asteptam de la dumneata sa verifici acele demonstratii si sa imi arati ghreslile din acele judecati si socoteli. Greseli care duc la concluzii care contrazic teoria din manuale. Dumneata ai facut niste substitutii, la care le spui echivalente, pe care am inteles ca le folosesti doar in teoria dumitale, ca sa ajungi la niste intuitii, la niste deductii, la niste formule si relatii care nu se gasesc prin manuale. Dar aceste substitutii nu sunt valabile si nu se aplica la tot sistemul teoretic al fizicii.

Virgil a raspuns;
V-am dat cateva exemple experimentale din care puteti trage concluzii logice despre ce inseamna o capacitate, si despre mediul in care se formeaza un camp electric, pe care dvs. continuati sa le ignorati in loc sa le analizati cu atentie si sa tragei concluziile corecte. Intrucat eu am epuizat posibilitatile de a va arata unde sunt gresite interpretarile dvs. consider subiectul finalizat.