Forumul Scientia

Diverse => Critici ale paradigmei curente in stiinta => Subiect creat de: ilasus din August 26, 2020, 06:05:43 p.m.

Titlu: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din August 26, 2020, 06:05:43 p.m.
Consider două sisteme de referință inerțiale S, S’, aflate în mișcare rectilinie uniformă cu viteza constantă v=ac unul față de altul, unde c este viteza luminii în vid (c=299.792.458m/s), iar a este un număr real pozitiv subunitar (0<a<1). Notez cu O, O’ originile sistemelor de referință S și respectiv S‘ și presupun că acestea coincid în momentul initial t0=t’0=0, adică se află în același loc initial x0=x’0=0. Totodată, presupun că începând din momentul inițial, pe direcția comună a axei absciselor sistemelor S, S’, din originea comună O=O’ a acestora este lansată o rază laser OR (Fig.1).

În desenul din Fig.1, sursa laser se află în repaus relativ în originea O a sistemului de referință S, iar originea O’ a sistemului de referință S’ se deplasează cu viteza constantă v de-a lungul razei OR, în același sens cu aceasta. Raza laser OR se extinde atât în spațiu, cât și în timp în sistemul de referință S, adică se mărește atât decalajul dintre intervalele de spațiu x și x0=0 parcurse de fotonul R și respectiv sursa O în timpul t, cât și decalajul dintre intervalele de timp t și t0=0 parcurse de fotonul R și respectiv sursa O pe distanța x. Unitățile de măsură pentru spațiu și timp fiind metrul (m) și secunda (s) și ținând cont că decalajul spațial dintre fotonul R și sursa O se mărește cu o distanță egală cu 3*108 metri în fiecare secundă (un foton parcurge în vid o distanță aproximativ egală cu 3*108 metri într-o secundă), iar decalajul temporal dintre fotonul R și sursa O se mărește cu un interval de timp egal cu 0.3*10-8 dintr-o secundă pe fiecare metru (un foton parcurge un metru într-un interval de timp de aproximativ 0.3*10-8 dintr-o secundă), rezultă că decalajul spațial dintre sursa O și fotonul R în timpul t este x=ct, iar decalajul temporal dintre sursa O și fotonul R pe distanța x este t=(1/c)x. Cu alte cuvinte, în raport cu sursa O, fotonul R parcurge distanța x cu viteza c în timpul t, respectiv timpul t cu viteza 1/c pe distanța x.

Exprimarea discutabilă ’fotonul R parcurge timpul t cu viteza 1/c pe distanța x’ a rezultat din observația precedentă conform căreia ‘decalajul temporal dintre fotonul R și sursa O se mărește cu un interval de timp egal cu 1/c dintr-o secundă pe fiecare metru’ (vezi și răspunsul #34, pagina 3).

În Fig.1, originii O’ a sistemului de referință S’ i-am asociat coordonatele (x1,t1), deci am presupus că în timpul t în care R a parcurs distanța x=ct cu viteza c, originea O’ a parcurs distanța x1=vt cu viteza v=ac în raport cu locul inițial x0=0, iar pe distanța x pe care R s-a deplasat în timpul t=(1/c)x cu viteza 1/c, originea O’ s-a deplasat în timpul t1=x1/c=(v/c2)x cu viteza v/c2=a/c în raport cu momentul inițial t0=0. Cum se constată, originea O’ a pornit tot din locul inițial și în momentul inițial ca și fotonul R, dar s-a deplasat mai încet ca acesta, atât în spațiu, prin faptul că s-a deplasat cu o viteză mai mică în același timp t (v<c), cât și în timp, prin faptul că s-a deplasat cu o viteză mai mică pe aceeași distanță x (v/c2<1/c).

Deoarece, așa cum am arătat, deplasarea în spațiu (în timpul t) și în timp (pe distanța x) a semnalului R și originii O’ în raport cu O sunt descrise de relațiile x=ct, t=(1/c)x și respectiv x1=vt, t1=(v/c2)x, rezultă că deplasarea în spațiu și în timp a semnalului R în raport cu originea O’ este descrisă de relațiile x2=x-vt și respectiv t2=t-(v/c2)x.


Observație. Semidreapta OM din Fig.1 este axa spațiutimpului sistemului de referință S. Această axă se extinde din prezent înspre trecut, prezentul fiind reprezentat de ultimul foton, iar trecutul de primul foton emiși de sursa laser situată în originea sistemului de referință S. În acest sistem de referință, sistemul de referință S’ și fotonul M sunt în miscare în același sens în spațiu și în timp - sau în spațiutimp - parcurgând spațiutimpul x1=vt, t1=(v/c2)x și respectiv spațiutimpul x=ct, t=(1/c)x. Acesta este desigur punctul de vedere al observatorului O situat în originea O(x0=0,t0=0) a sistemului de referință S (Fig.1). Din punctul de vedere al observatorului O' aflat în originea sistemului de referință S', sursa laser este situată în originea O’(x’0=0,t’0=0), iar sistemul de referință S și fotonul M se deplasează în sensuri opuse parcurgând spațiutimpul x’1=vt’, t’1=(v/c2)x' și respectiv spațiutimpul x’=ct’, t’=(1/c)x’ - vezi Fig.2.

Transformările Lorentz. Se poate pune întrebarea dacă distanțele și intervalele de timp omoloage reprezentate în Fig.1 și în Fig.2 pot fi egale, adică dacă sunt posibile egalitățile x=x’2, x’=x2, t=t’2, t’=t2. Răspunsul la această întrebare este negativ, distanțele și intervalele de timp respective putând fi cel mult proporționale. Mai exact, vom constata că factorul k din egalitățile

                                            (4)  x = k(x’ + vt’),  t = k(t’ + (v/c2)x’)           
                                             (4’) x’ = k(x - vt),  t’ = k(t - (v/c2)x)

nu poate fi unitar. De exemplu, dacă încercăm să rezolvăm sistemul de ecuații Cramer (4) în necunoscutele x’, t’ (sau (4’) în necunoscutele x, t), remarcăm că acesta are soluțiile (4’) (respectiv (4)), numai dacă factorului k îi atribuim valoarea

                                                        (5)  k = 1/(1 - v2/c2)1/2

Rezultă, conform (4) și (4’), că o rază laser, privită din două referențiale S, S’ aflate în mișcare unul în raport cu celălalt, diferă ca lungime și durată cu factorul (Lorentz) k dat de (5).

Spațiutimpul reversibil și spațiutimpul ireversibil. Tot ce vedem în jurul nostru este din trecut: vedem Luna (la 384.400km) așa cum arăta ea în urmă cu 1.28 secunde, vedem planeta Marte (la 62.000.000km) așa cum arăta ea în urmă cu 207 secunde, vedem galaxia Andromeda așa cum arăta ea în urmă cu 2.5 milioane ani etc. Dacă un astronaut se află pe Lună îl vom vedea (la TV) mai tânăr cu 1.28 secunde, iar dacă se află pe Marte îl vom vedea mai tânăr cu 207 secunde. Spatiutimpul care ne înconjoară este ‘reversibil’, adică poate fi parcurs atât într-un sens (din prezent înspre trecut), cât și în sens invers (din trecut înspre prezent). De exemplu, astronautul aflat pe Lună, pe Marte etc. poate reveni la vârsta reală, adică se poate întoarce în prezent, deci pe Pământ, dacă parcurge în sens invers cele 1.28 secundelumina dintre Pământ și Lună, respectiv cele 207 secundelumină dintre Pământ și Marte. Spre deosebire de spațiutimpul reversibil, care ne înconjoară și pe care îl parcurgem în ambele sensuri dacă vrem (și dacă putem!), ‘există’ și un spațiutimp ireversibil, pe care îl parcurgem într-un singur sens, de la tinerețe spre bătrânețe, din prezent înspre viitor.

Ca exemplu, să presupunem că O, O’ și M sunt trei frați gemeni care s-au născut în data de 01.01. 1980, ora 0. Atunci, conform punctului de vedere al lui O rămas pe Pământ, la data de 01.01.1990, ora 0, între momentele prezente în care se află O și M va exista un decalaj temporal t de 10 ani, iar la data de 01.01.2000, ora 0, între momentele prezente în care se află O și M va exista un decalaj temporal t de 20 de ani. Pe de altă parte, presupunând că a=1/10, între momentele prezente în care se află O și O’ va exista un decalaj temporal t1 de 1 an la data de 01.01.1990, ora 0, respectiv un decalaj temporal t1 de 2 ani la data de 01.01.2000, ora 0. Prin urmare, O îi va vedea în permanență pe cei doi frați gemeni M și O’ mai tineri cu un timp t și respectiv cu un timp t1=at decât sunt în realitate. În aceste cazuri, M și O’ parcurg spațiutimpul OM și respectiv OO'=aOM, așadar se deplasează în spațiu, cu vitezele c și respectiv ac, iar în timp, cu vitezele 1/c și respectiv a/c, în raport cu O considerat în repaus relativ în spațiu și respectiv în timp.

În ce privește dimensiunile lumii în care trăim, s-ar părea că trăim într-o lume cu 8 dimensiuni, 4 de spațiu și 4 de timp, deși evidente sunt doar 4 dintre acestea, 3 de spațiu și una de timp.

PS. Cele mai sus prezentate reprezintă un punct de vedere pe care am încercat să-l dezvolt în topicele pe care le-am inițiat. Mulțumesc pentru posibilitatea oferită de a discuta și analiza idei personale.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: calahan din August 26, 2020, 06:12:44 p.m.
Ilasaus
 Dumneta faci aceeasi smecherie cu care ne-a pacalit teoria relativitatii. Dumneta spui de fapt ca un sistem este in repaus absolut, iar celalalt in miscare absoluta cu viteza v fata de  sistemul cu originea in O1.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din August 26, 2020, 06:25:47 p.m.
Ilasus de ce reiei aceiasi Marie dar nici mar cu alta ci cu aceiasi palarie. De ce vrei sa inmultesti  niste fire  in care intorci acelasi subiect pe o mie de parti. Fa asta pe un singur fir si fa din cand in cand un rezumat de etapa in care sa incerci sa retii ceva ce poti retine adica la care iti da voie cel care decide daca tu ai dreptate, ca tu se pare ca nu intelegi deciziile sale ca daca le-ai intelege ai incerca sa te supui lor nu sa incerci sa -l pacalesti luand-o de-al capo. Eu ti-am pus o intrebare importanta dar nu ai raspuns si repet:teoriile tale daca sunt corecte aduc sau schimba ceva in cinematica cosmica sau in interpretarea observatiilor din domeniu ? Asa doar ca de exemplu ca sa intelegi sensul intrebarii mele : ar putea sa schimbe interpretarile pentru legea Hubble?
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din August 26, 2020, 06:30:42 p.m.
PS Ilasus si daca e vorba de publicat atunci cel care si-ar permite sa-ti dea acest sfat daca ar fi negativ ar trebui fara intrebari rabinice sa-ti spuna ce gresesti si deci de ce nu ar fi publicabil sau ce ai putea face ca sa fie publicabil sau in fine, greu de crezut, sa-ti spuna: Ok ilasus trimite-l la... si poate sa-ti si propuna si o revista unde sa incerci publicarea.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din August 26, 2020, 07:08:50 p.m.
Dar tu, fiind fizician senior, iar Calahan experimentat, nu puteți să-mi dați un sfat dacă articolul prezentat de mine poate fi publicat sau nu într-o revistă de fizică?

Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din August 26, 2020, 07:39:52 p.m.
Nici senioria mea, nici experimentele lui Calahan nu tin de fizica ci de vechimea de pe aici. 
De aceea  cred ca doar Valangjed si desigur Electron daca renunta la rabinisme si la serbarea sabatului te pot ajuta.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din August 26, 2020, 07:51:50 p.m.
Păi cunoștințele necesare pentru a înțelege articolul meu sunt de nivel mediu, adică de liceu, așa că puteți să vă spuneți punctul de vedere - dacă vreți.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Septembrie 02, 2020, 09:11:59 a.m.
Ilasus, incerc sa vad mai atent textul posibilului tau articol, dar te rog sa ma ajuti. Sa dai un exemplu numeric cu viteza lumini de 3x108 m/sec  si niste valori date de tine restului de parametrii ai schitei tale  rescriind articolul calchiat pe aceste date concrete.
Adica te rog sa-l postezi  exact la fel ca text dar cu introducerea datelor numerice propuse. Nimic in plus nimic in minus.Poti face asta?
PS. Rog pe ceillti sa nu polueze si firul asta in care incerc sa discut doar cu ilasus. Cand terminam, liber la interventii. :)
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Septembrie 13, 2020, 06:41:28 p.m.
OK, nu sunt interesat să rămân în amintirea nimănui. Vreau doar să aflu și alte puncte de vedere și de aceea mă adresesez celor care consideră că le au și pot să le exprime coerent și elocvent.

Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Septembrie 22, 2020, 05:40:05 a.m.
Am modificat textul inițial pentru a fi mai ușor de citit, dar sunt sigur că mai există neclarități (eu nu sunt fizician), așa că aștept părerea voastră.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Ianuarie 03, 2021, 01:38:17 p.m.
Ilasus revin pentruca ma molipsec de la Calahan care face comunicari stiintifice pe aici dupa niste misterioase fisiere date de nu stiu ce profesori si ingineri sau poate doar bagate pe sub usa ca sa afle lumea de aceste minunatii.
Macar Ioan Sabau si le asuma...:)
Dar sa revin la tine: si eu am citit ubdeva un text care in mod vag mi s-a parut ceva deja vu si m-a trimes spre tine si cele prezentate de tine pe care rcunosc ca nu am reusit sa le urmaresc iar cand am incecat si ti-am pus cate o intrebare ai fost deranjat si am renuntat. Cele citite ma fac sa ma gandesc ca poate si de aceea electron a avut atata rabdare cu tine dar nici el nu spune ce rede ci doar vrea sa traga de la celalat adica doar sa cumpere fara sa vanda nimic din gandirea proprie eventual recurgand doar la citate si insulte chiar daca politicos si pocrit camuflate asa ca daca foarte enevat il  trimiti la origine sa fii tu cel care incalca vre-un articol din Regulament .
Eu am patit-o cand i-am spus mai fara perdea ce gandesc despre el desi ii recunosc si i-am recunoscut mereu calitatile intelectuale asezate peste un caracer execrabil si este dreptul meu sa consider acest lucru si cand se iveste ocazia sa-l afirm dar daca va citi cred ca si lui ii va place acel citat si ma va scuza pentru prea marea sinceritate.

Asadar textul gasit de mine ataca principii genrale, insa in mod incomplet, deliberat incomplet, este:  "...iar daca termenii apartinnd spatiului predomina in expresia pentru intervalul dintre punctele-eveniment, se spune ca intervalul este de tip spatiu, in acest caz fiind posibila alegerea unui sitem de coordonate -apartinand unui observator cu o viteza admisibila-in care evenimentele au loc simultan, si prin urmare, sunt despartite doar din punct de vedere spatial.
Daca, totusi, intervalul este de tip temporal, evenimentele nu pot fi simultane in nici-un sistem de coordonate, insa exista un sistem de coordonate in care termenii spatiali vor disparea cu totul, astfel incat distanta dintre evenimente va fi pur si simplu temporala, adica petrecandu-se in acelasi loc, dar in momente diferite..."

Ce spui dle Ilasus daca mai intri pe aici?
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: calahan din Ianuarie 04, 2021, 09:25:31 a.m.
Atanasu

Citat
Macar Ioan Sabau si le asuma..
Eu nu mi-am asumat niciodata ideile altora. Si totusi am primit de vreo doua ori admonestare de la un domn Cabiro, de la institutul privat, de la Cluj, pentru studiul stiintelor de frontiera, in care ma atentiona ca imi atribuiesc ideile altora. Si vreau sa mai spun ca in postarea dumitale am gasit vreo 15-20 de greseli de redactare, care ti-au scapat din graba si neatentie si nu ai revazut textul inainte de postare ca sa le elimini si astfel textul sa fie perfect coerent.

Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Ianuarie 04, 2021, 06:08:17 p.m.
În ce privește citatul la care te referi, este în spiritul modului în care gândesc și eu. Mai exact, dacă ne situăm într-o lume ’spațiotemporală’, atunci ar trebui să vedem lucrurile că se petrec nu doar ’spațial’, adică ’în același moment de timp în locuri diferite din spațiu’,  ci și ’temporal’, adică ’în același loc din spațiu în momente diferite de timp’.  Concret, uită-te la segmentul AB:

                  A--------------------------------------------------------------------------------B

Asa-i că vezi capetele A și B ale segmentului AB ’în același moment în locuri diferite’? Asta e viziunea ’spațială’ a segmentului AB. Dacă însă pretindem că segmentul AB este un element ’spațiotemporal’, ceea ce înseamnă ca putem privi capetele A, B în locuri si în momente diferite, atunci este nevoie și de o viziune ’temporală’ a segmentului AB, adică ar trebui să putem vedea capetele A, B și ’în același loc în momente diferite’.

Termenul ’spațiotemporal’ are legătură cu primul post din acest topic, nu cu TR.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Ianuarie 04, 2021, 06:56:43 p.m.
Nu stiu daca fiind handicapat sa mai revin pe cele scrise mai corect de tine, ca asa spui tu in 22 sept.2020 ?
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Ianuarie 04, 2021, 07:28:04 p.m.
’Handicapatul’ exprimă o ’stânjenire’ sau ’îngreunare’ și mă refeream la exprimarea în scris. Îmi cer scuze pentru utilizarea cuvântului dacă te deranjează.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Ianuarie 04, 2021, 08:55:32 p.m.
Nu-l mai folosi in asemenea fel. Cu termenul in sine nu am nimic ba chiar il si prefer fata de dizabilitate care este mai medical, asta  de handicap putand fi folosit si in jocul de sah.
Mai vedem,  dar deocamdata un jeg odios "ma calca pe bataturi" fara ca sa intervina vreun moderator. :)
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Ianuarie 05, 2021, 12:06:57 p.m.
Te intreb pana una alta a-mi mai treaca supararea de la ce mi se intampla pe aici de la vreun nesimtit oareare: Nu cumva in dilatarea spatiului pusa in evidenta de legea Hubble se dilata si toate marimile fizicii inclusiv timpul asa ca nu putem face comparatie intre un spatiu care suporta o astfel de dilatare si unul care nu ar suporta daca asa ceva ar exista lipsindu-ne orice reper? Cred ca aici suntem in zona limitei cunostinelor chiar si actuale dar poate ca nu am dreptate. Nu as paria pe asta!
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Ianuarie 05, 2021, 07:02:51 p.m.
Așa cum se vede în Fig.1, pe de-o parte, în același timp t, O, O’, R parcurg (se deplasează pe) distanțe diferite: x0=0t=0, x1=vt și respectiv x=ct, iar pe de altă parte, pe aceeași distanță x, O, O’ și M petrec (se deplasează în) intervale de timp diferite: t0=0x=0, t1=(v/c2)x și respectiv t=(1/c)x. Este deci vorba despre un punct de vedere cu privire la ’mișcarea în spațiu și în timp’ și nu știu dacă are vreo legătură cu legea lui Hubble sau cu alte legi din fizică, iar dacă fizicienii de pe aici nu-i găsesc vreo utilitate, rămâne un punct de vedere anonim și inutil. Problema mea este dacă acest punct de vedere poate fi considerat valid, iar din discuțiile avute cu Electron s-ar părea că nu, deoarece conduce la rezultate contradictorii – sau poate nepriceperea mea de a argumenta a condus la respectivele rezultate (?)
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Ianuarie 05, 2021, 07:36:00 p.m.
Cred ca cu ce ai scris acum, putem incheia pentru moment discutia, in sensul ca imediat ce voi avea timp-eu nu pot lucra ceva deosebit printre picaturi, deci trebuie sa stiu ca am cateva zile in care sa-mi bat capul- voi incerca sa pricep ce spui in articolul ce deschide firul si voi face eventual o lista de intrebari pe care ti le voi pune pe masura ce va apare necesitatea,dar ele vor fi formulate socratic adica sa permita rasunsuri foarte simple de genul da/nu, da de aceea si la fel, nu de acea.

Si mai vedem. Nu am intentia sa rad de tine ci voi trata cu seriozitate cele scrise de tine. Sa termin cu porcariile ce mi se intampla pe aici si o sa vad cum stau cu timpul dar si cu sanatatea, ca nu mai sunt chiar asa sanatos.
Numai bine.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Ianuarie 06, 2021, 08:28:14 p.m.
Mulțumesc pentru intențiile bune, dar trebuie să te informez că nu doresc să mai discut despre subiectul  la care te referi. Multă sănătate.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Ianuarie 14, 2021, 06:14:21 p.m.
Pentru cei interesați am adăugat o observație - sper utilă - în primul post.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Ianuarie 14, 2021, 11:01:20 p.m.
Cred ca zilele astea o sa pot sa dedic cateva ore postarii tale si doresc sa vad daca voi realiza fara sa-mi indici tu, care sa fie acea postare super utila, adica presupun ca ar trebui sa o sezizez si eu si asta ar fi si un test al intelegerii de catre mine a textului tau. Vom vorbi.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Ianuarie 15, 2021, 09:22:17 a.m.
Speram ca observația adăugată primului post din acest topic să fie utilă, dar desigur că poate fi și ‘super utilă’.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Ianuarie 16, 2021, 12:13:17 p.m.
Ma refer la primul post:
A) Nu pot sa observ schimbarile pentruca nu mai am  versiunea initiala dar vad ca ai introdus si niste exemple numerice  (Ok)
B) Ca sa fiu sigur ca inteleg bine ce analizez sunt totusi obligat sa cer niste lamuriri sau sa fac eventuale observatii pe parcurs. Asadar:

a) Observtie: Nu inteleg de e preferi sa discuti despre timp ca despre ceva care se deplaseaza, adica oarecum similar cu spatiul. Eu cred ca timpul se asociaza duratei unei schimbari spatiale intelegand prin schimbare spatiala evolutia oricarui fenomen fizic, de exemplu topirea ghetii sau cresterea /scaderea temperaturii . Adica nu as folosi termenul deplsarii temporale ci modificarea duratei evolutiei in timp a ceva. Dar in fne cat timp relatiile numerice sunt corecte pot sa accept si aceasta analogie timp/spatiu, fara insa sa accept la timp deat evolutia sa crescatoare
b)Intrebare: Care este relatia intre timpii t, t1 si t2?
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Ianuarie 26, 2021, 08:58:57 a.m.
Ilasus,
Nu inteleg de ce ai intrat in hibernare.
Dupa o absenta brusca de 10 zile in care eu asteptam un raspuns punctual ca sa pot avansa in studierea opsului dtale, ai disparut si deci daca esti bolnav si in vremurile astea totul ese posibil, iti doresc insanatosire .
Oricum observatia de la a) mai degraba un comentariu rezultat din curozitati semanticfilosofice  pe care le am,  am spus si eu ca nu asteapta neaparat o replica de la tine si nu cred ca in relaitiile cinematice care urmeaza voi ajunge la timpi negativi.
Totusi  ca sa ajung mai departe este nevoie sa raspunzi la intrebarea mea foarte simpla de la b) si de al carui raspuns depinde felul in care voi intelege mai depate ce ai facut tu, pentruca pana aici cred ca am inteles textul tau, adica pana ai dat relatiile pentru cele trei marimi temporale   t, t1 si t2 referitor la care am pus o intrebare  smpla si clara la care nu inteleg de ce nu raspunzi eu avand nevoie de acest raspuns iar tu presupun ca ai dorinta ca cineva sa te citeasca pana la capat facand si efortul de a intelege.
Or eu am scris ca sunt dispus sa fac asta, dar se pare ca tu ca si Calahan din cu totul alte motive va pierdeti vremea pe aici :)
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Ianuarie 30, 2021, 11:44:31 p.m.
Esti un impostor si un individ murdar, asa ca intradevar nimeni nu o sa te bage in seama.
Punct.

N-ai vrut să oprim dialogul în mod amiabil, cum ți-am propus în răspunsul #21 din 6 ianuarie. Ai ținut neapărat să-ți exprimi punctul de vedere. Sper că acum ești satisfăcut. Cu bine.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Ianuarie 31, 2021, 05:18:14 p.m.
Asadar cum incepi sa scrii ceva , cum dezinformezi pentruca cele cu care deschizi firul sunt cum presupun  o noua si poate finala incercare de a te face inteles si cred ca te gandeai la electron,  lui declarandu-i ca vei relua aici subiectul, el insa nu stiu de ce te-a parasit deocamdata cu totul. Dar tu pe acest fir ai continuat sa ceri ajutor si eu am spus ca sunt dispus sa fac un efort pe care-l voi face pentruca imi respect promisiunile indiferent carui obraznic aproape octogenar i le fac :)
Daca insa a fost analizat acest text final din august anul trecut, spune de catre cine si cand si cu ce calificativ, dar orium pentru mine nici activitatea altuia in acest sens nu este multumitoare si continui sa fac eu analiza proprie si la sfarsit daca sunt demonstrate cu  artificii numerice folosite formulele Lorentz(nici eu nu am terminat analiza si deci inca nu stiu ce rezultat va fi)  atunci  voi propune articolul corectat de mine din punct de vedere al redactarii sa-l publici pentruca totusi nu-i chiar de colo sa faci o demonstratie personala unei astfel de probleme.
Asta imi aminteste de zecele luat la fizica in faculatea de inginerie pe care o faceam candva  unde pentru examenul de fizica am facut o demonstratie personala folosind doar mecanica  clasica,newtoniana  pentru calcularea momentului magnetonului  Procopiu-Bohr, cum le  placea profesorilor mei sa-l numeasca, romani fiind si ei.

Asdar la cestiune iar analiza o voi face pe paragrafe si cand termin voi redacta articolul in forma la care voi ajunge eu si va fi cadoul meu pentru tine daca te va convinge ca este preferabil astfel mentionand ca  elementele cu care modific textul tau vor fi cu litere bolduite :

a) Primul paragraf care este:

"Consider două sisteme de referință inerțiale S, S’, aflate în mișcare rectilinie uniformă cu viteza constantă v=ac unul față de altul, unde c este viteza luminii în vid (c=299.792.458m/s), iar a este un număr real pozitiv subunitar (0<a<1). Notez cu O, O’ originile sistemelor de referință S și respectiv S‘ și presupun că acestea coincid în momentul initial t=t’=0, adică se află în același loc initial x=x’=0. Totodată, presupun că începând din momentul inițial, pe direcția comună a axei absciselor sistemelor S, S’, din originea comună O=O’ a acestora este lansată o rază laser OR (Fig.1)"

Nota: Paragraful nu necesita neaparat ceva in plus dar eu as dori ca raza laser sa fie dirijata si nu ca un bec care lumineaza intreg spatiul din jur ci ca o catapulta care lanseaza fotoni formand cu acestia o raza cu suportul pe o linie dreapta geometric si este orientata ca in fig 1 spre dreapta foii sau spre est daca dorim. 

b) Al doilea paragraf este:

"În desenul din Fig.1, sursa laser se află în repaus relativ în originea O a sistemului de referință S, iar originea O’ a sistemului de referință S’ se deplasează cu viteza constantă v de-a lungul razei OR, în același sens cu aceasta. Raza laser OR se extinde atât în spațiu, cât și în timp în sistemul de referință S, adică se mărește atât decalajul dintre intervalele de spațiu x și x0=0 parcurse de fotonul R și respectiv sursa O în timpul t, cât și decalajul dintre intervalele de timp t și t0=0 parcurse de fotonul R și respectiv sursa O pe distanța x. Unitățile de măsură pentru spațiu și timp fiind metrul (m) și secunda (s) și ținând cont că decalajul spațial dintre fotonul R și sursa O se mărește cu o distanță egală cu 3*108 metri în fiecare secundă (un foton parcurge în vid o distanță aproximativ egală cu 3*108 metri într-o secundă), iar decalajul temporal dintre fotonul R și sursa O se mărește cu un interval de timp egal cu 0.3*10-8 dintr-o secundă pe fiecare metru (un foton parcurge un metru într-un interval de timp de aproximativ 0.3*10-8 dintr-o secundă), rezultă că decalajul spațial dintre sursa O și fotonul R în timpul t este x=ct, iar decalajul temporal dintre sursa O și fotonul R pe distanța x este t=(1/c)x. Cu alte cuvinte, în raport cu sursa O, fotonul R parcurge distanța x cu viteza c în timpul t, respectiv timpul t cu viteza 1/c pe distanța x."

Fragmente din paragraf asupra carora intervin :
..."Raza laser OR se extinde atât în spațiu, cât și în timp în sistemul de referință S, adică se mărește in mod continuu odata cu trecerea timpului distanta dintre originea O si fotonul R dupa relatia x=ct cât și decalajul dintre intervalele de timp  in care se parurg respectivele distante(spatii).....Cu alte cuvinte, în raport cu sursa O, fotonul R parcurge distanța x cu viteza c în timpul t, respectiv timpul t creste fata de momentul initial cand era zero  cu viteza de 1/c pentru fiecare metru parcurs pe distanța x."

Nota: interventie facuta pentru marirea claritatii si preciziei in exprimare  dar de sigur se poate si mai bine...

PS. Desi mai am gata vreo trei paragrafe nu vreau sa incarc prea mult postarea, ca sa fie cat mai usor de observat cum procedez si probbil ca voi continua zilele urmatoare ca dupa cat timp a trecut de cand este frecat subiectul, ce mai conteaza cateva zile in plus sau in minus.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Februarie 01, 2021, 09:06:49 a.m.
’Cele cu care deschid firul’ au fost analizate de Electron cu calificativul ’Mi se pare ca abordarea ta e gresita. Pentru a "aborda si explica niste formule" eu consider ca e nevoie sa pleci de la niste principii (axiome), sa formulezi un model si sa arati cum se deduc (justifica) formulele respective in cadrul acelui model.’ Vezi https://forum.scientia.ro/index.php/topic,5461.0.html
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Februarie 01, 2021, 02:40:40 p.m.
Am luat la   urmarit acel topic anterior din care te-ai mutat in asta, de la prima paginsi abia pe ultima(a patra) am gasit la ce mai trimis, asa ca te rog ca daca ma mai trimiti in alte fisiere si chiar si in asta, indica ori data postarii la care ma trimiti ori  numrul de ordine in sirul postarilor cu acel  acel # in fata. In paranteza  spus era in  perioada de vara in care eu nu am urmarit problema ta si discutia cu Electron dar ce a scris electron este o prostie cel putin pentru primele doua paragrafe, pe care asa cum cred ca ai observat, eu le gasesc corecte, dar cred ca cu exprimarea pe care o dau eu nu maii este permisa nici-o interpretare aiurea, cum ii cam place lui electron sa faca daca preppinentul ii ofera un cat de mic motiv semantic sau de alta natura. In plus nu este corect sa modifici in timpul in care se analizeaza fara sa explici ce si cum,  chiar textul de baza, cum vad ca ai repetat si azi . Repet: nu este corect

Acum voi anliza paragraful 3  unde este o problema si il citez la c)  si apoi voi face  discutia fata de  formularile tale:

c) "În Fig.1, originii O’ a sistemului de referință S’ i-am asociat coordonatele (x1,t1), deci am presupus că în timpul t în care R a parcurs distanța x=ct cu viteza c, originea O’ a parcurs distanța x1=vt cu viteza v în raport cu locul inițial x0=0, iar pe distanța x pe care R s-a deplasat în timpul t=(1/c)x cu viteza 1/c, originea O’ s-a deplasat în timpul t1=x1/c=(v/c2)x cu viteza v/c2 în raport cu momentul inițial t0=0. Cum se constată, originea O’ a pornit tot din locul inițial și în momentul inițial ca și fotonul R, dar s-a deplasat mai încet ca acesta, atât în spațiu, prin faptul că s-a deplasat cu o viteză mai mică în același timp t (v<c), cât și în timp, prin faptul că s-a deplasat cu o viteză mai mică pe aceeași distanță x (v/c2<1/c). "

Asadar din cele scrise de tine mai sus rezulta:

c1) Punctul O' in care se afla mobilul (de ce nu i-ai dat un nume?) care pleaca simultan cu primul foton R din originea O identica cu originea O' este la distanta x1=vt  unde t=x/c, si in limba ta ilasusiana dar si in orice limba care se exprima in mecanica clasica, newtoniana, asa  cum a rezultat din discutii anterioare, daca un metru liniar este facut de fotonul R (si de fapt de orice foton) in timpul 1/c atunci desigur ca in miscarea uniforma a fotonului in referentialul S acesta parcurge spatiul indicat de tine cu x unde x=ct  si deci ce scri la inceputul paragrafului si citez:

"În Fig.1, originii O’ a sistemului de referință S’ i-am asociat coordonatele (x1,t1), deci am presupus că în timpul t în care R a parcurs distanța x=ct cu viteza c, originea O’ a parcurs distanța x1=vt cu viteza v în raport cu locul inițial x0=0"...
este corect  in raport cu exprimarea ta, asa cum am aratat desupra  referitor la acest prim fragment.

c2)..." iar pe distanța x pe care R s-a deplasat în timpul t=(1/c)x cu viteza 1/c, originea O’ s-a deplasat în timpul t1=x1/c=(v/c2)x cu viteza v/c2 în raport cu momentul inițial t0=0. "

Aici complici ilasusian inutil lucrurile si de aceea faci si o greseala enorma scriind ca v/c2 este o viteza  el find de fapt inversul unei viteze dar dac ai dori sa pastrezi aceasta relatie algebrica de t1=vx/c2  ai putea rescrie propozitia de mai sus astfel:
putandu-se considera ca daca originea O’ ar fi avut viteza luminii atunci distanta x1 ar fi fost parcursa  în timpul t1=x1/c=vt/c=vx/c2 adica cu viteza c2/v  în raport cu momentul inițial t0=0 (nota mea: adica cu o viteza mai mare decat viteza luminii)

PS. Eu m-am suparat tare cand am vazut ca ai modificat textul din 26 august 2020 in 18 ianuarie 2021 dupa observatia mea din 16 ianuarie 2021 dar acum prin noua modificare de azi ti-ai ascuns si aceasta urma dovedind ca ai meritat pe deplin calficativele mele pe care incepeam sa le regret ceea ce ar fi o  mare eroare. :)

Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Februarie 01, 2021, 04:53:29 p.m.
Aici complici ilasusian inutil lucrurile si de aceea faci si o greseala enorma scriind ca v/c2 este o viteza  el find de fapt inversul unei viteze dar dac ai dori sa parezi aceasta relatie algebrica de t1=vx/c2  ai putea rescrie propozitia de mai sus astfel:
putandu-se considera ca daca originea O’ ar fi avut viteza luminii atunci distanta x1 ar fi fost parcursa  în timpul t1=x1/c=vt/c=vx/c2 adica cu viteza c2/v  în raport cu momentul inițial t0=0 (nota mea: adica cu o viteza mai mare decat viteza luminii)
N-ai înțeles nimic și dai sfaturi cretinoide - altfel spus, ’calci în străchini’. Ia-o mai lent, citește mai atent și eventual întreabă - la întrebări inteligente răspund cu plăcere.

Citat
PS. Eu m-am suparat tare cand am vazut ca ai modificat textul din 26 august 2020 in 18 ianuarie 2021 dupa observatia mea din 16 ianuarie 2021 dar acum prin noua modificare de azi ti-ai ascuns si aceasta urma dovedind ca ai meritat pe deplin calficativele mele pe care incepeam sa le regret ceea ce ar fi o  mare eroare. :)
Nu înțeleg de ce te simți ofensat, pentru că modificările făcute de mine nu au nicio legătură cu comentariile tale on-topic din 16 ianuarie (sau cu altele ulterioare), comentarii care, cum am mai precizat, din punct de vedere logic conduc spre concluzia că sunt făcute de un handicapat mintal. De altfel, eu ți-am propus deja să-ți cauți o altă ocupație decât aceea de a te auto-băga în seamă pe acest ’fir’ și nu prea mi-e clar de ce insiști să te amăgești că poți înțelege ceea ce nici Electron nu a reușit.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Februarie 01, 2021, 06:05:00 p.m.
Debordezi de inteligenta atunci cand crezi ca stiu ce modificari faci intrun text , modificari pe care numai tu le poti stii, eu ne avand extrase textele tale, dar probabil ca fiind ele cu o valoare egala cu greutatea lor in aur presupui ca le-as avea.:)
In rest daca nu ai inteles ce spun in aceasta problema de fizica care cum spui mai demult este de nivel de liceu, eu nu am ce sa fac .
Dar daca poti sa spui ca v/c2 este o viteza si nu inversul unei viteze, iarasi ma dau batut. Poate dupa tine "c"  este un scalar? :)
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Februarie 01, 2021, 07:11:40 p.m.
Dacă ai înțeles viteza în timp (1/c) în cazul fotonului R – cum pretinzi în comentariul bolduit din raspunsul #35, atunci poate faci un mic efort să înțelegi și viteza în timp (v/c2) în cazul originii O’.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Februarie 02, 2021, 10:07:25 a.m.
Orice este inteligibil se poate explica inteligibil, desigur ca la Marcuta, asta iese din cadrul discutiilor proprii acelui loc. :)
Explica inteligibil ce critic eu si poate ca cineva, nu electron si nu eu, va intelege daca esti sau nu dus cu sorcova.
Altfel este neserios sa speri ceva de la altcineva decat de la tine.
Ca electron nu a inteles ce faci tu ca sa-ti arate punctual eroarea, cum am facut eu, este posbil si eu nici nu am de gand sa urmaresc toate diiscutia voastra dusa  un tmp foarte mare  ca sa verific  aceasta presupunere a mea.
Ce am scris in aceasta postare suplimentara este pentru colegi de forum care eventual au facut greseala sa te ia in serios si sa-si piarda si ei vremea urmarind aceste "sinuozitati imperturbabile" pe care le face mintea dtale si nu cred ca din astfel de motive sa mai trebuiasca sa intervin
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Februarie 02, 2021, 11:14:16 a.m.
Rețelele de socializare au oferit dreptul la opinie unor legiuni de imbecili care până acum își exprimau părerea doar prin baruri, în fața unui pahar de vin (Umberto Eco). Așa că stimabile, ca să nu mai murdărim prezentul forum cu texte inepte și agramate, te invit la un bar să discutăm frățește în fața unui pahar de vin. Ce zici?
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Februarie 04, 2021, 09:18:22 a.m.
În Fig.1 (vezi primul post) este redat intervalul spațiutimp dintre primul foton emis de sursa laser, notat cu M, și ultimul foton emis de aceeași sursă laser, notat cu O. Acest interval spațiutimp este exprimat prin intermediul relațiilor (1) x=ct, t=(1/c)x, unde x este distanța, iar t este intervalul de timp dintre cei doi fotoni O și M.

Voi explica în continuare ce înțeleg eu prin intervalul de timp t=(1/c)x dintre  fotonii O și M. Mai întâi, amintesc ceea ce se știe: deoarece fotonii M și O sunt emiși succesiv de sursa laser O situată în originea O a sistemului de referință S, timpul t este intervalul dintre momentul emiterii primului foton (M) si momentul emiterii ultimului foton (O) și este indicat de un ceas, sau cronometru, de asemenea situat în originea O a sistemului de referință S. Voi utiliza acest timp pentru a determina, pe baza relației x=ct din (1), lungimea razei laser la un moment dat, așadar distanța dintre fotonul M și sursa laser O în momentul respectiv.

Noțiunea de ‘moment prezent’ este de asemenea cunoscută, acesta fiind ultimul moment al timpului t indicat de ceas. În continuare, momentul prezent îl vom nota cu tO, dacă ne vom referi la momentul prezent în care se află fotonul (sursa) O, respectiv cu tM, dacă ne vom referi la momentul prezent în care se află fotonul M. Am utilizat notații diferite pentru momentele prezente în care se află primul și respectiv ultimul foton emiși de sursa laser, deoarece între acestea există o diferență spațială, așadar o distanță (dar nu numai din acest motiv). De exemplu, distanța dintre momentele prezente tO și tM va fi de de 62.000.000 km după un timp t=207 secunde - în acest caz, dacă sursa laser se află pe Pământ, atunci fotonul M se va afla undeva pe planeta Marte.

Ne putem imagina că între momentul prezent tO de pe Pământ și momentul prezent tM de pe Marte există un decalaj temporal nul? Deci că momentul prezent de pe Marte este același cu momentul prezent de pe Pământ? Desigur, însă în acest caz imaginația noastră depășește realitatea. Adică, putem vedea în același moment două ceasuri la fel sincronizate, unul pe Pământ și celălalt pe Marte, dar numai dacă ne deplasăm cu o viteză infinită de la un ceas la celălalt. Dacă însă viteza maximă cu care putem vedea cele două ceasuri la fel sincronizate este viteza luminii, atunci decalajul temporal dintre momentul prezent de pe Pământ și momentul prezent de pe Marte nu poate fi nul.

Desigur că la acest punct pot să existe controverse, însă eu voi porni de la ipoteza exprimată în cea de a doua relație din (2): între două momente prezente, aflate la capetele unei distanțe de lungime x, există un decalaj temporal t=(1/c)x. De exemplu, decalajul temporal dintre momentele tO și tM este de 1,28 secunde, dacă acestea se află la 384.400 km unul de altul, respectiv de 207 secunde, dacă acestea se află la 62.000.000 km unul de altul - momentul prezent tO se află pe Pământ în aceste cazuri, iar momentul prezent tM se află pe Lună și respectiv pe Marte.

Așa cum rezultă din relațiile (1) x=ct, t=(1/c)x, decalajul spatial dintre (locurile în care se află) sursa laser O și fotonul M se mărește cu viteza c, iar decalajul temporal dintre (momentele în care se află) sursa laser O și fotonul M se mărește cu viteza 1/c - adică, cu fiecare metru parcurs, decalajul temporal dintre momentele prezente în care se află O și M se mărește cu un interval de timp egal cu 1/(3*108) dintr-o secundă. Deci în primul caz vorbim de viteza c în spațiu, iar în cazul al doilea vorbim de viteza 1/c în timp cu care fotonul M se deplasează în spațiu și respectiv în timp (sau în 'spațiutimp’) în raport cu sursa O.

Punându-mă în situația cititorului, îmi dau seama că noțiunea de ‘viteză în timp’ nu m-a prea convins. Ceva lipsește. Oare ce? Poate observațiile care urmează.

Pentru a evidenția viteza în spațiu evaluăm distanța relativ la o unitate de timp, iar pentru a evidenția viteza în timp procedăm invers, adică evaluăm intervalul de timp relativ la o unitate de spațiu. Deci prin intermediul mișcării în spațiu, unității de timp îi atribuim o valoare în spațiu, iar prin intermediul mișcării în timp, unității de spațiu îi atribuim o valoare în timp. De exemplu, în cazul deplasării fotonului M în raport cu fotonul O, valoarea în spațiu a unei secunde este o distanță de mărime 3*108 metri, iar valoarea în timp a unui metru este un interval de timp de mărime 1/(3*108) dintr-o secundă. În acest caz, intervalul de timp reversibil dintre momentul prezent tO și momentul prezent tM, parcurs de M în raport cu O cu viteza 1/c pe distanța x=62.000.000 km, este t=(1/c)x=207 secunde.

În cazul deplasării sistemului de referință S’ cu originea O’ în raport cu sistemul de referință S cu originea O, valoarea în spațiu a unei secunde este o distanță de mărime a*3*108 metri, iar valoarea în timp a unui metru este un interval de timp de mărime a/(3*108) dintr-o secundă. În acest caz, dacă presupun că O’ se deplasează în spațiu cu viteza v=12 km/s (a=0.00004), atunci intervalul de timp reversibil dintre momentul prezent tO și momentul prezent tO’, parcurs de O’ cu viteza v/c2 pe distanța x=62.000.000 km, este t1=(v/c2)x=0,00828 secunde. Cum se constată, M și O’ având viteze diferite în spațiu, au parcurs distanțe diferite în același timp t=207 secunde, respectiv x=ct=62.000.000 km și x1=vt=2484 km. Totodată, având viteze diferite în timp, au parcurs intervale de timp diferite pe aceeași distanță x=62.000.000 km, respectiv t=(1/c)x=207 secunde și t1=(v/c2)x=0,00828 secunde. Timpul t=207 secunde și distanța x=62.000.000 km au fost alese arbitrar. Putem alege t=1 secundă și x=1 metru. Dacă timpul t este de o secundă, atunci M și O’ parcurg distanțele x=3*108 metri și respectiv x1=a*3*108 metri, iar dacă distanța x este de un metru, atunci timpul reversibil dintre momentele prezente tO și tM este t=1/(3*108) secunde, iar timpul reversibil dintre momentele prezente tO și tO’ este t1=a/(3*108) secunde.

Îmi amintesc de o concluzie a unui interlocutor dintr-un topic deschis de mine în urmă cu un an (intitulat ‘Mișcarea în timp’), conform căreia timpul reversibil nu depinde de viteză. În exemplul de atunci, doi astronauți A și B parcurg distanța x1=384.400 km de la Pământ la Lună cu vitezele vA=12 km/s și respectiv vB=20 km/s, iar concluzia era că timpul reversibil dintre Pămînt și Lună, t1=(vA/c2)xMA=(vB/c2)xMB=x1/c=1,28 secunde, unde xMA și xMB sunt distanțele parcurse de fotonul M în cele două cazuri, nu depinde de viteza în timp a astronauților respectivi. Așa cum am precizat în topicul respectiv și cum arăt și în continuare, concluzia partenerului meu de dialog era greșită, iar greșala lui se datora neînțelegerii noțiunii de ‘viteză în timp’ .

Comparând deplasările în spațiu ale astronauților A și B, constatăm că aceștia au parcurs aceeași distanță, dar cu viteze diferite și în intervale de timp diferite:  astronautul A a parcurs distanța x1=vAtA=384.400 km în timpul tA=32033 secunde, iar astronautul B a parcurs distanța x1=vBtB=384.400 km în timpul tB=19200 secunde. Pe de altă parte, comparând deplasările în timp ale celor doi astronauți, constatăm că aceștia au parcurs același timp reversibil pe distanțe diferite: astronautul A s-a deplasat un timp t1=(vA/c2)xMA=1,28 secunde pe distanța xMA=3*105*32033 km, iar astronautul B s-a deplasat un timp t1=(vB/c2)xMB=1.28 secunde pe distanța xMB=3*105*19200 km. Ținând cont că astronauții A și B au parcurs timpul reversibil t1=1,28 secunde de la Pământ la Lună pe distanțe diferite și cu viteze în timp diferite, rezultă tocmai o concluzie contrară celei mai sus subliniate, anume că timpul reversibil depinde de viteza în timp a astronauților. Însă, pentru a verifica dacă timpul reversibil depinde de viteza în timp a astronauților, în mod normal fixăm distanța pe care s-au deplasat astronauții și nu timpul reversibil.
 
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: atanasu din Februarie 04, 2021, 10:59:42 a.m.
Sa incep cu o gluma: fiind epidemie este greu sa ne intalnim la o crasma la un pahar de vin si eu mai am si o restrictie personala privitoare la un regim alimentar , sper eu ca temporar, pe care imi impun sa-l respect.
Si fiindca suntem, daca este adevrat ce scrieti dvs niste seniori (eu am ceva vreme de cand snt PhD adica de dinainte de 1989) cum politicos li se spune celor caora copii si nepotii le spun subrezi tot din politete ca sa nu le spuna mai deadreptul in limbaj popular; bosorogi  va propun sa ne mentinem in limite decente de exprimae si nu sa fim chia corect politici asta repugnandu-mi dar de exemplu termenul de handicap sa nu apara decat daca i se da o explicatie precum o da un sahist altuia cand ii propune sa joace cu handicap si aici intre noi nu cred ca se pune problema adica  fiind PhD sa va ofer un handiap si sa intreb sa fie calul, nebunul tura regina sau toate la un loc?

Asadar am constatat, pentruca daca nu doream sa mai scriu aici nu insemna ca nu urmaresc fisierul ca ieri ati introdus o modificare vizibila si pentru mine in textul initial si deasemeni si astazi una postata la cateva minute dupa aceasta(si de aceea nu inteleg de ce si care este)  care de fapt rescrie postarea initiala a acestui fir , insa acum fata de dovada ca ce am scris v-a determinat sa va mai reevaluati textul din 26 august 2020,  ma vad obligat sa nu intrerup discutia si sa va citesc in continuare desigur plecand de la textul de azi, dar anuntand ca sunt cam ocupat zilele astea si nu stiu cand voi putea apare cu o replica. Oricum cred a in catva zile.
Dar ca sa va dau o preocupare, cred ca placuta, va comunic ca am ajuns intamplator caci uitasem de el si pe atunci nefiiind dvs logat firul respectiv  "Ipoteza a+b" nu apare in contul dvs si deci nu e usor de gasit, dar cineva ieri il citea si mi-am adus aminte ca si eu am intervenit pe atunci( cred ca in 2015).
Daca optica dvs nu s-a schimbat(acolo au fost se pare niste discutii interesante cu un profesor de fizica "proffiz" logat  care insa vad ca nu prea intervine pe aici  fiind absent din 2018 cine stie din ce motiv, asa cum si electon are perioade mai scurte ce-i drept, in care dispare total si eu va intreb daca rimul paragraf de acolo mai este valabil si daca da cum il integrati in textul de azi?

Paragraful este:

"Îi salut pe toţi cei ce trec pe aici şi îi invit să-şi spună părerea în legătură cu articolul ataşat –  în care mă refer la ipoteza (a)+(b). Componentele ipotezei (a)+(b) sunt (a) şi (b). Conform ipotezei (a), toate obiectele din univers sunt distribuite în acelaşi moment de timp în locuri diferite din spaţiu, iar conform ipotezei (b), toate obiectele din univers sunt distribuite în acelaşi loc din spaţiu în momente diferite de timp. În primul caz, mulţimea locurilor şi distanţelor dintre locurile în care obiectele din univers se află în acelaşi moment de timp alcătuiesc spaţiul – sau structura spaţială a universului din momentul respectiv, iar în cazul al doilea, mulţimea momentelor şi intervalelor de timp dintre momentele în care obiectele din univers se află în acelaşi loc din spaţiu alcătuiesc timpul – sau structura temporală a universului din locul respectiv. În ipoteza (a)+(b), deoarece intervalele dintre obiectele din univers sunt atât intervale de spaţiu (distanţe), cât şi intervale de timp, orice interval de spaţiu are o mărime  fixă în timp şi orice interval de timp are o mărime fixă în spaţiu. De exemplu, dimensiunea în timp – sau durata unei unităţi astronomice este egală cu 0,00001581278 ani, iar dimensiunea în spaţiu – sau lungimea unui an este egală cu 63.240 unităţi astronomice".

Nota mea actuala:  In acest moment prezent al meu, eu vad obiectele cosmice la distanta la care erau cand a plecat lumina pe care o primesc eu acum de la ele adica la alte distante decat cele unde se afla ele actualmente in simultaneitate cu mine, ele acum fiind de  fapt amplasate in alt punct si distanta de mine fiind cea pe care o voi vedea-o peste un timp egal cu timpul facut de lumina ca sa ajunga la mine din punctul unde obiectul urmarit era la momentul plecarii semnalului luminos.

Update la ora 21.17 din 5 02.2021: Scuze nu era nimic de citit, in sensul ca postarea la care am raspuns aici completa si nu  rescria postarea initiala din 26 august 2020. Adica sunt niste precizari care daca s-ar pregati textul pentu o tiparire ar putea fi puse intr-o nota de subsol . Asadar nu am nimic de adaugat la discutie si daca intelegeam mai rapid despre ce este vorba nu mai faceam nici-o trimitere la Ipoteza a+b asa ca se poate ignora fraza de mai sus referitoare la ace fir vechi, poate primul cu care ne-a onorat dl Ilasus cu prezenta dsale.

Update ora 10:35 din 6 02.2021: Si ca sa inchei ce completasem mai sus adaug acum la respectivul paragrf urmtoarele: Exemplu: Sa consideram ca un corp “i “precum luna este la un moment zero in sitemul lui de referinta  la o distanta de mine pe care lumina o parcurge intr-o ora si el incepe sa emita fotoni (se lumineaza) din acel moment . Inseamna ca momentul zero al acelui corp este cu o ora mai devreme decat momentul zero la mine cand vad prima ora obiectul luminat.
Daca notez cu ora zero momentul de aprindere al corpului luminos, eu il vad prima oara la ora 1 si apoi il vad continuu daca emisia sa de fotoni se mentine neintrerupta. Evident ca atunci cand emisia este continua nu mai stiu cand a plecat fotonul de la ora doua decat daca consider ca tot acum o ora pe baza situatiei anterioare. Aici intervine Hubble care a putut sa determine viteza si distanta unui corp cosmic de la care ne parvine lumina si ar fi interesant de urmarit miscarea galaxiei Andromeda care cred ca am analizat-o in opusul in care am scris mult despre TBB unde exista o componenta de apropiere datorita gravitatei care se opune deplasarii de indepartare a lui Hubble si in consecinta se poate stabili o epoca  in viitor  and galaxia noastra si Andromeda vor intra in coliziune.  In acest timp de o ora corpul se misca fata de mine cu o miscare care ar fi diferenta dintre miscarea mea si miscarea corpului intr-un sistem de referinta inertial comun cum se considera a fi eterul in fizica preeisteiniana.
Revenind: evident ca de la momentul de la ora 1 cand vad eu prima oara obiectul si  pana la la ora doua adica intrun interval de timp de inca o  ora eu vad evolutia obictului in acest interval de timp si   obiectul vazut la ora 2 este obiectul asa cum si unde era el la ora 1,  si asa mai departe .
In acest exemplu momentul 1 este un moment in care eu vad obiectul I.
Daca in univers sunt n obiecte de tip I, eu voi vedea ceva similar pentru fiecare si putem considera ca eu vad o harta a universului la ora universal zero cu ora inainte de ora mea zero respectiv la ora 1 a universului I obiectele care se afla toate pe o sfera de raza 1*c (c= viteza luminii) Daca la ora mea 1 (zero a universului) eu vad obiecte la diferite ditante inseamna ca vad proiectate imaginile universului intr-o falsa simultaneitate pozitionala dar unde erau ele cu o ora inainte.

Ipoteza b este atractiva prin simetria ei analogica intre timp si spatiu, dar este fortata,  nimic neobligand ca in acelasi moment care ar fi acelasi pentru toate corpurile luminate asezate pe suprafata unei sfere cu centrul in punctul unde se afla observatorul,   toate aceste obiecte aflate pe respectiva suprafata sferica sa fie intr-un punct unic, diametral opus centrului.











Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Februarie 04, 2021, 04:04:57 p.m.
Propun să discutăm aceste chestiuni la bar.
Titlu: Re: Deplasarea unui semnal luminos în raport cu două sisteme de referință inerțiale.
Scris de: ilasus din Februarie 06, 2021, 05:15:57 p.m.
Update ora 10:35 din 6 02.2021: Si ca sa inchei ce completasem mai sus adaug acum la respectivul paragrf urmtoarele: Exemplu: Sa consideram ca un corp “i “precum luna este la un moment zero in sitemul lui de referinta  la o distanta de mine pe care lumina o parcurge intr-o ora si el incepe sa emita fotoni (se lumineaza) din acel moment . Inseamna ca momentul zero al acelui corp este cu o ora mai devreme decat momentul zero la mine cand vad prima ora obiectul luminat.
Daca notez cu ora zero momentul de aprintere al corpului luminos, eu il vad prima oara la ora 1 si apoi il vad continuu daca emisia sa de fotoni se mentine neintrerupta. Evident ca atunci cand emisia este continua nu mai stiu cand a plecat fotonul de la ora doua decat daca consider ca tot acum o ora pe baza situatiei anterioare. Aici intervine Hubble care a putut sa determine viteza si distanta unui corp cosmic de la care ne parvine lumina si ar fi interesant de urmarit miscarea galaxiei andromeda care cred ca am analizat-o in opusul in care am scris mult despre TBB unde exista o componenta de apropiere datorita gravitatei care se opune deplasarii de indepartare a lui Hubble si in consecinta se poate stabili o epoca  in viitor  and galaxia noastra si Andromeda vor intra in coliziune.  In acest timp de o ora corpul se misca fata de mine cu o miscare care ar fi diferenta dintre miscarea mea si miscarea corpului intr-un sistem de referinta inertial comun cum se considera a fi eterul in fizica preeisteiniana.
Rvenind: evident ca de la momentul de la ora 1 cand vad eu prima oara obiectul si  pana la la ora doua adica intrun interval de timp de inca o  ora eu vad evolutia obictului in acest interval de timp si   obiectul vazut la ora 2 este obiectul asa cum si unde era el la ora 1,  si asa mai departe .
In acest exemplu momentul 1 este un moment in care eu vad obiectul I.
Daca in univers sunt n obiecte de tip I, eu voi vedea ceva similar pentru fiecare si putem considera ca eu vad o harta a universului la ora universal zero cu ora inainte de ora mea zero respectiv la ora 1 a universului I obiectele care se afla toate pe o sfera de raza 1*c (c= viteza luminii) Daca la ora mea 1 (zero a universului) eu vad obiecte la diferite ditante inseamna ca vad proiectate imaginile universului intr-o falsa simultaneitate pozitionala dar unde erau ele cu o ora inainte.

Ipoteza b este atractiva prin simetria ei analogica intre timp si spatiu, dar este fortata,  nimic neobligand ca in acelasi moment care ar fi acelasi pentru toate corpurile luminate asezate pe suprafata unei sfere cu centrul in punctul unde se afla observatorul,   toate aceste obiecte aflate pe respectiva suprafata sferica sa fie intr-un punct unic, diametral opus centrului.

Problema de care te ocupi este off topic. Deschide un topic cu această temă, dacă te pasionează.


Ținând cont de precizările făcute în Răspunsul #34, Pagina curentă, revin cu o întrebare către cei ce vizionează această secțiune: ați înțeles noțiunea de ‘viteză în timp’ introdusă în prima postare din Pagina 1?