Daca eram bun si la lb. romana probabil as fi ales un liceu mai pretentios,dar cand am facut liceul era cu treapta 1 si riscai mult sa sustii o admitere la un liceu cu pretentii din capitala.
Mulți copii buni s-au pierdut din cauza acestui mod de admitere în liceu. Din cauza asta consider că cel mai bun lucru care s-a făcut după revoluție în învățământ, poate singurul lucru bun din preuniversitar, a fost admiterea „computerizată” la liceu.
Eu am intrat în 1986 la cel mai bun liceu din județ ba char la cea mai bună clasă dar am avut destule emoții la treaptă tot din cauza examenului de limba română, dacă nu eram sigur că iau peste 9 la matematică probabil aș fi ales alt liceu.
Pentru cei mai tineri, înainte de 1990 și chiar o vreme după, dacă rețin bine minte, admiterea la liceu se făcea în urma unui examen susținut la liceul pentru care optai. Dacă nu intrai la liceul respectiv erai repartizat la unul din cele mai slabe licee, unde mai rămâneau locuri. Din cauza aceasta, destul de multi elevi buni se fereau de liceele foarte bune, unde concurența era mare, și mergeau direct la licee de nivel mediu unde erau siguri că pot intra ne riscând astfel să ajungă la un liceu foarte slab.
Pentru cei mai în vârstă, la ora actuală absolvenții clasei a VIII-a susțin un examen care se numește „examen de capacitate”. Mai apoi completează un formular cu toate liceele în ordinea preferinței. Calculatorul ia toți elevii în ordinea descrescătoare a notei de admitere și îi plasează la prima lor opțiune la care mai sunt locuri disponibile. Astfel, chiar dacă la prima ta opțiune nu mai sunt locuri poți ajunge la a doua sau la următoarele, nu ai cum să ajungi la un liceu foarte slab în condițiile în care cineva cu o notă mai mică decât a ta prinde un liceu mai bun. Dacă știu bine, în ultima vreme se iau în considerare la nota de admitere și ceva note din clasele gimnaziale, chestiune care mi se pare o mare prostie.