Constanta lui Planck, relatii extinse.

[Virgil]

Dl Virgil

Am urmarit in articolul dumitale acele cateva relatii gasite pentru definirea lui h. Si dupa cat am inteles eu, in totdeauna ai plecat de la momentul cinetic de rotatie al structurilor dinamice pe diferite nivele de structurare; la proton, la nucleu, la electron, la atomul hidrogenoid. Nu imi dau seama ce definitie, in fraze s-ar putea scoate de aici. Sa spunem ca h-ul ar fi momentul cinetic de rotatie al particulelor elementare? Nu imi dau seama. Dar nici nu mi-ai confirmat ca ultima relatie, pe care ai gasit-o pentru  h, este identica cu aceea din fisierele d-lui inginer. Spune undeva ca este valabila si pentru electronul modelat ca unda stationara de mare energie. Dar atunci constanta de actiune rezulta din inmultirea energiei din unda stationara, cu perioada undei. H=W_fae.t_fae. Eu aici tot insir chestiuni care nu sunt in manuale. Si cred ca nu prea te intereseaza si probabil ma gasesti cam agasant. Mie imi pare rau, fiindca mi se par foarte interesante.

In natura sunt doua feluri de miscari esentiale ale particulelor; miscarea particulelor pe o directie oarecare datorita unui impus i=m.v  ca fiind produsul dintre masa si viteza, si o alta miscare ar fi rotatia particulelor in jurul propriei axe, care se datoreaza unui asazis impuls unghiular, care se mai numeste miscare de spin, definita de produsul impulsului m.v si raza de rotatie r. De aici s-a nascut constanta lui Planck h ce caracterizeaza intreg microcosmosul cu toate particulele lui, inclusiv cuantele de energie de orice fel.
Cat priveste verificarea relatiei constantei momentului cinetic, poate s-o verifice oricine este interesat, introducand valorile respective in acea relatie. Din punctul meu de vedere nu este valabila pentru ca a folosit raza electronului care este de 2,817.10^-15 m, si nu lungimea de unda Compton pentru cuanta generatoare a electronului care este de 2,426.10^-12 m, adica o diferenta de trei ordine de marime.

[calahan]

Dl Virgil
Era vorba sa gasim cumva o definitie intuitiva a cuantei de actiune. Eu cred ca am inteles corect ca ai plecat de la momentul cinetic de rotatie al particulelor, cand ai dedus relatiile lui h.

Din punctul meu de vedere nu este valabila pentru ca a folosit raza electronului care este de 2,817.10^-15 m, si nu lungimea de unda Compton pentru cuanta generatoare a electronului care este de 2,426.10^-12 m, adica o diferenta de trei ordine de marime.

Presupun ca te referi la formula lui h folosita in fisiere. Formula asta a fost dedusa din relatiile energetice de la anihilarea electronului. Deci pe o cale care nu are nimic de a face cu momentul de rotatie al particulelor. Si daca in formula apare raza electronului, faptul acesta este compatibil cu modelul  de unda stationara contractata de 137 de ori, fata de unda libera din vid. Cred ca esti de acord ca lungimea de unda Compton este lungimea de unda a fotonului gama electronic, aflat in translatie (lunecare) libera in vid.

Notiunea de capacitate electrica se adreseaza condensatoarelor electrice, acele dispozitive electronice care inmagazineaza energia electrica. Electronul nu este un condesator electric, ci o particula elementara.

Vreau sa spun ca este pe undeva dedusa capacitatea electrica a fotonului, chiar pe un model de condensator al fotonului si se gaseste la fel ca este egala cu raza electronului. Si imi place ce spui aici. Intradevar electronul, ca si particula elementara, este cu adevarat un dispozitiv care inmagazineaza energie electrica. Dar daca asa ceva nu scrie in manual si nu poti sa admiti. Mie mi s-a parut interesant de postat, tocmai fiindca nu scrie in manuale.  Daca chestiunile astea ar fi fost scrise in manuale nu aveam niciun interes sa le postez. Fiindca nu ar fi fost nicio noutate.

[calahan]

Dl Virgil

Vreau sa spun ca ma intriga comportamentul acesta al dumitale. Fiindca ti-ai construit toata lucrarea, bazandu-te pe logica formulelor. Din logica formulelor ai desprins concluziile pe care le-ai obtinut. Si acum nu mai admiti logica formulelor. Nu poti sa admiti ca cele doua formule sunt identice, fiindca nu admiti ca viteza luminii in vid c se poate scrie cu constantele electronului. Nu poti sa admiti ca h-ul poate fi descompus in componente, in alte constante. Cu aceste componente ale lui h, se modeleaza fotonul ca motor electric liniar. Si fiind motor electric de curent alternativ, fotonul are, pe langa tensiune si curent, impedanta, admitanta, rezistenta, inductanta si capacitate. Si daca in modelul de unda, pe care il stii dumneata, nu se dau acesti parametri, dumneata spui ca premizele sunt gresite si nu te intereseaza socoteala care arata ca dimensiunea fizica a capacitatii electrice este lungime. Concluzie care rezulta tot din logica formulelor. Dumneata respingi apriori mudelul de motor electric liniar al fotonului. Model care explica faptul ca fotonul este substanta, ca are masa si inertie, explica lipsa retroradiatiei si sinfazarea campurilor, in acord cu teoria care sustine imposibilitatea functionarii mecanismului undelor in vid.

[calahan]

Dl Virgil
Am sentimentul ca te-am suparat cumva cu ultima postare si de aceea nu mi-ai dat niciun raspuns. In postarea asta vreau sa spun ca am vazut socotelile dumitale, de la postarea de azi, de pe -forumul de cercetare- si imi pare ca am mai gasit o convrgenta cu ideile dlui Gheorghe. Dumnealui, cand explica semnificatia lui  G, face egalitatea intre produsul dintre acceleratia gravifica la suprafata corpului si raza corpului cu produsul intre acceleratia gravifica la mare distanta de corp si acea distanta D. (A_sc.R_c=A_D.D). Dumnealui nu spune ca acest produs este o constanta. Dumneata ai spus clar ca produsul accleratiei cu suprafata corpului este egal cu produsul acceleratiei la distanta unei raze mari cu suprafata sferica corespunzatoare razei mari. Si acest produs este o constanta. In teoria d-lui inginer, produsul acceleratie gravifica ori raza este potential gravitational (U_g=A.R), iar produsul acceleratie gravifica normala ori suprafata sferica inchisa este masa gravifica  (M_g=A.S_o).

[Virgil]

1. Cand nu raspund la o intrebare inseamna ca nu stiu raspunsul, sau ca este inutil sa raspund la o intrebare  la care s-a mai raspuns in alte postari. Nu inteleg de ce trebuie ca teoria mea sa fie la fel cu a d-lui Gheorghe Adrian, si de ce trebuie sa clarific eu afirmatiile d-lui. Fiecare isi dezvolta o teorie bazata pe niste principii pe care le considera corecte din punct de vedere stiintific. Si teoria mea are anumite puncte sensibile deoarece am luat in calcul modelul Bohr al atomului, fara sa tin cont de mecanica cuantica. Desi modelul Bohr este depasit d.p.v. stiintific, datele rezultate in ambele cazuri precum dimensiuni, mase, sarcini, momente magnetice, momente cinetice sunt aceleasi. Iar eu m-am folosit exact de aceste date care scot in evidenta modelul cel mai potrivit scopului propus de mine, respectiv similitudinea sau asemanarea sistemelor micro cu cele macro. Consider ca legile naturii sunt mereu aceleasi doar ca fizicienii le aplica intr-un fel diferit fata de astronomi.

2. Desigur la d-nul Gheorghe din calcul nu rezulta o constanta pentru ca inmulteste acceleratia cu raza, iar eu inmultesc acceleratia cu suprafata unei sfere care depinde de patratul razei. In cazul meu rezulta clar ca acceleratia scade cu patratul distantei ceia ce se constata si in cazul relatiilor lui Coulomb si Newton.

[calahan]

Dl Virgil
Eu acum cand nu am altceva de facut, rasfoiesc dezbaterile zise stiintifice de pe paginile de fizica. Si constat ca nu pricep nimic. Sunt depasit total. Si atunci fac comparatie intre teorii. Si sunt foarte incantat cand gasesc idei convergente. Din convingerea ca ideile convergente ar fi mai apropiate de adevar. Eu am vazut ca nu se da nicaieri o explicatie si o definitie a constantei de actiune. Dumneata spui ca ar fi momentul cinetic de rotatie al electronului in atom. Si cumva ai ajuns la o relatie identica cu cea gasita de dl inginer. Dar dl inginer nu face nicio pomenire de momentul cinetic de rotatie al electronului in atom. Eu nu prea stiu ce este acest moment cinetic de rotatie. Ce pot eu sa observ, la scara cosmica, este ca sub actiunea gravitatiei substanta se aglomereaza in corpuri de forma sferica. Dar momentele de rotatie ale tuturor atomilor pare ca se aduna in planuri paralele la planul ecuatorial, la nivelul galaxiilor. Care sa fie explicatia. O alta chestiune care ma obsedeaza de la o vreme, este de ce in reprezentarile grafice ale undei  e-m, se arata ca campul electric si cel magnetic, din componenta undei, sunt in maxim si in zero in acelasi moment. Scrie cumva in ecuatiile lui Maxwel, ca intre campul electric si cel magnetic este decalaj de faza nul? Nu mai tin minte de unde am retinut ideea ca aceasta sinfazare a campurilor este interpretata ca inposibilitatea functionarii mecanismului undelor in vid. Mecanism care zice ca un camp se naste prin succesiune, din variatia celuilalt, ca energia unui camp se converteste in energia celuilalt. Dumneata ce spui in legatura cu aceasta chestiune?

[Virgil]

Dl Virgil
 Eu am vazut ca nu se da nicaieri o explicatie si o definitie a constantei de actiune. Dumneata spui ca ar fi momentul cinetic de rotatie al electronului in atom. Si cumva ai ajuns la o relatie identica cu cea gasita de dl inginer. Dar dl inginer nu face nicio pomenire de momentul cinetic de rotatie al electronului in atom. Eu nu prea stiu ce este acest moment cinetic de rotatie.

Raspuns Virgil;
Momentul cinetic este un impuls unghiular, adica produsul dintre "mv" si o raza " r "de rotatie a impulsului. In acest impuls unghilar sau moment cinetic este cheia existentei oricarei individualitati. Daca spatiul liniar marcheaza doar distantele intre diferite entitati, momentul cinetic marcheaza chiar entitatile. Orice corp ceresc luat in ansamblul lui este rezultatul actiunii unui moment cinetic, a unui "vartej local" care a materializat o entitate micro sau macrocosmica. Microcosmosul este caracterizat de constanta lui Planck definita ca fiind momentul cinetic al celui mai simplu atom, format din doua particule numit atomul de hidrogen. Orice alt atom este caracterizat sau cuantificat de aceasta constanta a momentului cinetic. In lucrarea mea gasiti vreo sapte relatii ale constantei lui Planck izvorate din necesitatea de a o lega si de alte caracteristici ale particulelor precum sarcina, diametrul sau raza acestora, lungimea de unda Compton, si chiar o noua constanta de interactiune masica dintre proton si electron. Asemanator constantei lui Planck am determinat si pentru macrocosmos ceva similar desigur la dimensiuni cosmice.


Ce pot eu sa observ, la scara cosmica, este ca sub actiunea gravitatiei substanta se aglomereaza in corpuri de forma sferica. Dar momentele de rotatie ale tuturor atomilor pare ca se aduna in planuri paralele la planul ecuatorial, la nivelul galaxiilor. Care sa fie explicatia.

Raspuns Virgil;
N-as zice ca este chiar asa, dar o oarecare influienta exista. Orice atom este un micro giroscop in felul lui, si ca orice giroscop cauta sa-si pastreze planul de rotatie asa ca atunci cand se roteste in jurul unei axe a carei directie nu este paralela cu propria axa de giratie apare o reactie din partea atomului fapt ce il abate de la planul de rotatie initial (atunci cand era liber), spinul rezultant al intregului atom suferind unele abateri imperceptibile deoarece diferenta dimensionala dintre atom si planeta sau stea este atat de mare incat aceste influiente devin neglijabile. Insa particulele libere electronii care orbiteaza in jurul Pamantului , centurile Van Allen, orbiteaza ecuatorial datorita campului magnetic al Pamantului, si nu datorita spinului lor. Asa ca nu este nici o influienta dintre spinul acestora si rotatia pamantului in jurul axei.


O alta chestiune care ma obsedeaza de la o vreme, este de ce in reprezentarile grafice ale undei  e-m, se arata ca campul electric si cel magnetic, din componenta undei, sunt in maxim si in zero in acelasi moment. Scrie cumva in ecuatiile lui Maxwel, ca intre campul electric si cel magnetic este decalaj de faza nul? Nu mai tin minte de unde am retinut ideea ca aceasta sinfazare a campurilor este interpretata ca inposibilitatea functionarii mecanismului undelor in vid. Mecanism care zice ca un camp se naste prin succesiune, din variatia celuilalt, ca energia unui camp se converteste in energia celuilalt. Dumneata ce spui in legatura cu aceasta chestiune?

Raspuns Virgil;
M-a preocupat si pe mine problema asta, cu atat mai mult cand in adolescenta ma ocupam cu radiofonia si stiam ca un circuit oscilant format dintr-un condensator si o inductanta, produce unde electromagnetice decalate cu pi/2, adica alterneaza campul electric cu campul magnetic. Totusi ecuatiile lui maxwell nu spun asa ceva ci specifica clar ca undele EM naturale au acelasi maxim pentru ambele campuri. Fenomenul trebuie privit dinamic nu static, pentru ca intreaga unda se deplaseaza atat liniar dealungul axei cat si rotational in jurul axei, astfel ca in miscare apare o succesiune. Cel putin asa imi explic eu fenomenul.

[/b]

[calahan]

Dl Virgil
Cand amintesti de radiofonie, ma apuca melancolia. Candva am fost si eu infectat de acest microb. Dar la saracia mea, eu lucram fara instrumente de masura. Lucram numai dupa ureche. Cand am ajuns la instrumente, electronica artizanala murise de mult. Invatasem sa fac bobinele cerute de formulele frecventei de rezonanta a circuitului de acord. Invatasem de factorul de calitate al bobinei, de capacitatea proprie si de rezistenta negativa. Pe atunci procurarera sarmei de bobinaj si a carcaselor era o problema anevoie de rezolvat. Dar eu ma munceam de zor cu o formula zisa a lui Nagaoca, imi pare, cu care incercam sa obtin inductantele cerute de rezonanta. Nu am inteles niciodata care este mecanismul rezonantei in circuitele radio. Cum produce rezonanta amplificarea semnalelor radio?, facand posibila selectarea frecventei de lucru. Mai tarziu m-am lovit de fenomenul armanicilor generate de circuitul oscilant. Nu am gasit nicaieri un principiu si o metodica de eliminare a armonicelor. Eu am inteles ca circuitul este perfect armonic, atunci cand nu genereaza armonici. Si toate emitatoarele, care lucreaza si la frecvente foarte mari si la amplitudini mari, nu au armonici si emit pe o singura frecventa fara armonici. Alta problema a fost ca nu puteam sa obtin amplitudinea constanta a oscilatiilor, la variatia frecventei. Mai era si problema ca nu gaseam un condensator variabil cu variatia liniara a frecventei. Si de asta nu puteam sa trasez simplu, liniar, scala instrumentului.
In legatura cu astronomia, pe mine ma obsedeaza afirmatia d-lui inginer, cum ca constanta lui Kepler ar avea dimensiunile unei mase, care ar fi masa nestructurata a Soarelui si ar fi egala cu masa structurata a Soarelui. Dumneata stii cum se calculeaza aceasta constanta?, in unitati comparabile cu masa Soarelui. Sau poti sa imi dai aceste informatii cu care se poate calcula?. Fiindca m-am gandit sa verific aceasta afirmatie. Pe undeva spunea ca ar fi gasit o relatie intre perioadele de rotatie ale planetelor si pulsatia electronului. Nu mai gasesc aceasta postare. La momentul de atunci cand am vazut-o prima data, nu i-am acordat nicio atentie. Dar acum imi dau seama ca ar fi o informatie foarte importanta.

[Virgil]

https://drive.google.com/file/d/1WrJwQaMg6GdBBCmZD4I3I6G9BdsGVoHN/view?usp=sharing

[calahan]

Dl Virgil
Postarea dumitale m-a derutat rau. Eu stiam din scoala ca constanta lui Kepler se scrie ca raportul R_op³/T_r². In aceasta forma are, in sistemul d-lui Gheorghe, dimensiunea unei mase. Am vazut pe net ca este data, cam peste tot, asa cum ai scris-o dumneata. Dar este scrisa deandoaselea. In cursul de fizica de la universitatea de vest din timisoara, constanta lui Kepler este data cum am scris mai sus. La linkul asta:
https://physics.uvt.ro/~victor/compl1/compl1-08.pdf
Si spune, in formula (17) ca: 

Relat,ia de mai sus reprezint˘a expresia matematic˘a a celei de-a treia legi a lui Kepler: Raportul dintre cubul semiaxei mari a elipsei si
p˘atratul perioadei de revolut,ie este constant.

 
Folosind datele Pamantului gasim ca valoarea constantei este:
 K_k=(3,375,10³³)/(9,943513.10¹⁴)=3,39417.10¹⁸  (Kg)
Daca calculam masa potentiala a Soarelui cu relatia:  M_ps=a_gs.R_s²=1,32729.10²⁰ (Kg)
Raportand masa potentiala a Soarelui  M_ps la constanta lui Kepler, gasim ca:
M_ps/K_k=1,32729.10²⁰/3,39417.10¹⁸=39,   =4.pi²=(2.pi)².
Adica constanta lui Kepler  K_K ar reprezenta masa potentiala a Soarelui raportata la 4.pi².  K_k=M_ps/4.pi²
Sa zic ca asta am inteles. Dar cum scoate de aici perioadele de revolutie ale planetelor, in functie de pulsatia electronului, nu ne spune si eu nu am nicio idee. Am cautat ieri pe net toata ziua si nu am gasit postarea in care spunea ca a gasit perioada de rotatie a Soarelui de 112,5 zile. Si perioada lui Venus ar fi exact de doua ori rotatia solara, iar a Pamantului de trei ori. Si tot asa pentru celelelte planete. In tabelul dumitale, perioadele de revolutie al planetelor nu sunt date in zile terestre

[Virgil]

https://drive.google.com/file/d/13gONOTx6DN_P0eK0VT9nmKpZSnN1hdnB/view?usp=sharing

[calahan]

Dl Virgil
Postarea asta a dumitale este savanta tare. Nu stiu de ce tii neaparat sa scrii constanta lui Kepler inversata. De ce nu admiti forma in care este data in cursul de fizica?. Eu am stat si m-am gandit sa o iau babeste. Daca este perioada, trebuie sa fie prinsa in T² de la numitorul fractiei. Si daca il scot pe  T², din relatia constantei si apoi scot pe T de sub radical, afluu un timp pe care pot sa il compar cu perioada de pulsatie a electronului. Si chiar imi aduc aminte ca era o postare undeva, in care se inpartea o durata la numarul secundelor dintro zi de 24 de ore si se obtinea durata in zile terestre. Presupun ca postarea aia nu i-a placut de fel unui moderator precum -electron-ul- nihilist si a sters-o. Fiindca stiu sigur ca am vazut-o si acum nu o mai gasesc. Dumneata de ce nu scrii perioadele de revolutie ale planetelor in zile terestre?. Date perioadele in zile terestre, le inteleg mult mai usor. Asa in procente din anul terestru este mai anevoie. Nu stau acum sa socotesc cate zile inseamna fiecare procent.

[Virgil]

Consider ca aceste discutii nu-si au locul aici nefacand subiectul Constantei dui Planck, ca atare am deschis o pagina noua cu subiectul Constantei lui Kepler, motiv pentru care voi sterge de pe aceasta pagina postarile referitoare la Kepler.

[calahan]

Dl Virgil
Pe mine ma intriga de ce nu se da in tabele valoarea constantei lui Kepler si unitatile de masura. Si apoi de ce este data invers decat in cursul de fizica. Este gresit cursul de fizica? Eu vad ca este foarte savant, foarte elaborat cursul de fizica. Daca am vazut ca nu gasesc valoarea constantei, am muncit si am calculat-o eu, din ce am crezut ca ar fi considerente fenomenologice. Si am zis ca ar avea dimensiunile unei mase. Dar nu am gasit tabele in care sa fie confirmata valoarea gasita si unitatile de masura. Nu am mai avut timp sa fac socotelile, care mi-am imaginat ca ar duce la o legatura intre perioadele planetelor si pulsatia electronului. Pe mine doar asta ma intereseaza. Si cred ca ar avea o importanta daca se dovedeste ca ar fi o legatura intre pulsatia electronului si perioada planetelor. Se intampla chestii dintrastea din cauza unor moderatori zelosi, care sterg informatiile valoroase din pagina forumului, doar fiindca nu le place lor postarea. 

[Virgil]

Am deschis o pagina separata pentru discutiile legate de constanta lui KEPLER. Discutam acolo.