continuareIn legatura cu observatiile astronomice ale lui Hubble confirmate pana in prezent cat si pentru mai tot ce voi scrie in continuare bibliografia va fi firul sustinut de mine la
https://forum.scientia.ro/index.php/topic,4910.0.htmlprivind Hibele teoriei Big-Bang-ului,si ipoteze sau sugestii alternative. [1]
Desigur mentionand de fiecare data asta si eventual si citand texte utilizate de mine acolo.
Este un fir cu mare audienta asa ca personal sunt multumit de ce am facut acolo
.
De fapt Big Bangul se bazeaza pe o regresivitate temporala spre care ne trimite legea lui Hubble, lege cosmica care a fost mereu confirmata iar constanta H a fost mereu recalibrata, azi fiind ajunsa la o valoare medie de cca 70 km/sec/Mpc despre care nu fac nici-un comentariu referitor la valoarea numerica, comentarii putand fi gasite in lucrarea mea referita anterior.
Pentru calcule daca vom face si din astea putem da urmatoarele elemente:
H=70km/sec/Mpc =
1 megaparsec representiand un milion de parsec, parsecul fiind o distanta egala cu 3.23 ani lumina adica 3.23 106 a.l.
Asa cum se observa dimensiunea lui H este inversa timpului adica daa se fa calculele neesare se ajunge la pentru H=70 km/sec/Mpc la o valoare a lui H=1/13.7 miliarde ani careia ii orespunde o durata de cca 13,7 109 ani.
Ce spune de fapt legea lui Hubble?
Nepunand acum la indoiala cele majoritar acceptate de astronomi si fizicieni putem preciza ca legea lui Hubble stabileste o corelatie intre distanta la care masuram ca se afla galaxiile fata de noi si viteza cu care toate aceste galaxii incepand de la o distanta peste niste valoari minime la care galaxiile se pot apropia (vezi galaxia Andromeda) se indeparteaza de noi si deci si una de cealalta, intre viteza si distanta existand o proportie descrisa de constanta H.
Cu alte cuvinte Hubble a constatat prin observatii astronomice si de atunci acest aspect se confirma mereu, doar valoarea constantei calibrandu-se din ce in ce mai exact pe masura ce metodele de masurare a distantelor cosmice si a vitezelor s-au rafinat[1] ca oricare ar fi galaxia observata, raportul intre distanta S(Mpc) dintre aceasta si Pamant(galaxia noastra caci vorbim in termeni de galaxii) si viteza v(km/sec) este constant si anume To=1/H=v/S=13,7 109 ani
Aceasta proportie ne poate motiva sa credem ca galaxiile se indearteaza in timp de cand sunt ele formate sau daca vrem de la inceputul Universului considerand ca a existat asa ceva si ca durata aceasta o corelam cu timpul rezultat din inversa constantei lui Hubble, adica consideram ca varsta universului azi este de cca 13,7 109 ani.
Lucrurile ar fi cinematic similare si daca toate galaxiile ar fi plecat in spatiul preexistent si absolut odata si cu aceiasi viteza[w] in diferite directii cat si daca cosmosul ar fi ca o suprafata sferica cu o curbura din ce in ce mai mica cu trecerea timpului si marirea sa
Din motive pe care nu le mentionam deocamdata dar le-am discutat pe larg la inceputul lui [1]
se considera ca , modelul real nu sunt galaxii ce se mișcă prin spațiu ci spațiul dintre acestea care extinzându-se, trage după el aceste galaxii. Adica similar cu o deformatie elastica a spatiului creat la Big Bng evoluand in timp liniar omogen.
Dacă spațiul se extinde în toate direcțiile, aceasta înseamnă că dacă întoarcem timpul înapoi, la un moment inițial, materia era concentrată undeva unde a început totul. În această expansiune spațiul însuși este cel care se extinde. Pentru a înțelege aceasta, imaginați-vă un balon cu puncte desenate pe suprafața lui, reprezentând galaxiile.Pe masură ce se umfla, spațiul dintre puncte va crește si deasemenea si viteza dintre puncte odata cu indepartarea dintre ele . La fel, cu trecerea timpului, spațiul maridu-se și substanța conținută se separă.
Repetam insa ca si in modelul cinematic onsiderat in spatiul absolut se intampla exact acelasi lucru.
In continuare vom utiliza modelul cinematic cu referire la un spatiu absolut si vom vedea ce obtinem.
va continua
