In #27 din August 2020 postasem continutul unei comunicari stiintifie pe care am facut-o ultrior si acum dors sa adaug o compl fauta ultrior in urma gasirii unou articole care cre eu a ompletza le scrise demine.
Asadar
Completarea lucrarii :
Speciatia-aparitia de noi specii, în contextul aparitiei lui “homo sapiens sapiens”
La intrebarea care este de fapt „problema speciei” pe care fara a stii pe atunci ca nespecialist in biologie ci doar ca un „filobiolog” cum sunt, ca ar exista o asemenea problema, adica astfel denumita, am denumit pentu mine si pentru dvs problema de care m-am ocupat si ma ocup inca, cu sintagma Speciatia- aparitia de noi specii si am emis pentru animalele superioare sau mai degraba pentru cele care se inmultesc doar sexuat prin doi indivizi distincti, fiecare cu sexul sau, masculin sau feminin si la care in urma unui act de copulatie intre gametii masculini si cei feminini se produce oul care se dezvolta devenind viitorul individ, fie in interiorul organismului matern ca la mamifere, fie in exterior in oul care uneori este clocit de parinti(pasari) sau lasat in grija naturii, respectiv a soarelui, in nisip(reptile) sau in apa(pesti).
De fapt inmultirea sexuata este inventata de natura aproape de la inceputul vietii pe Terra , sexul odata cu parameciul, dupa cum la fel si fotosinteza odata cu euglena viridis.
De altfel fiind vorba doar de o ipoteza si ca orice lucrare originala nu prea avand bibliografie tintita ci doar mai generala, fiind insa dator profesorilor acad. xxxxxxx care au confirmat si spusa savantului Emil Racovita deasemenea citata in lucrare si impartasita total si de mine cum ca „conceptul de specie este fundamental si daca ne gandim ca prin el se conserva viata speciei si deci viata in general pe Terra pentru toate fiintele care sunt organizate biologic doar in specii sexuate ca inmultire poate pentru acest segment de viata terriana este cell mai fundamental!” A spus asta si Emil Racoviță (1912) cand a definit specia ca unitate biologica fundamentala”si au fixat u fermitate perspectiva firului evolutiv continuat neincetat de la LUCA si pana astazi cu OMUL
Iar prof. dr. xxxxx aratand importanta fenomenului de „emergenta” in biologie m-a facut sa inteleg ca speciatia nu este altceva decat o emergenta prin excelenta si poate tocmai de aceea o problema misteriosa care de la Darwin incoace a devenit o problema uriasa este si azi inca atat de greu de descalcit.
Acestea sunt intarite de noi surse biblografice unele abia aparute si altele abia acum desoperite de mine nespecialistul in biologie si din cauza carora am apelat la acest PS.
Astfel:
1) In
https://www.amazon.com/Species-Problem-Biological-Ontology-Metaphysics-ebook/dp/B00E9Z0SXQThe Species Problem: Biological Species, Ontology, and the Metaphysics of Biology autor David N. Stamos
Catevaa spicuiri din presa:
- Stamos a reunit într-un volum substantial aproape tot ce s-ar dori vreodată sa se stie despre modul în care biologii si filozofii biologiei au înțeles cuvântul „specie”. Mai mult decât atât, el a arătat ce face întelegerea acestui cuvânt crucială pentru explicația biologică si ontologia stiintifică
- Stamos ia în considerare în mod critic evolutia celor trei viziuni contemporane majore despre specii: nominalismul speciilor, speciile ca clase si speciile ca indivizi. În cele din urmă, el dezvoltă propria sa soluție la problema speciei, o soluție menită să ofere un concept universal de specie demn de Sinteza Modernă. Această carte va fi de interes pentru filozofii biologiei si ai stiinței în general, pentru istoricii biologiei si pentru biologii preocupați de una dintre cele mai semnificative (si practice) probleme conceptuale din domeniul lor.
- David Stamos se ocupă de una dintre cele mai grele probleme din filosofia biologiei, „problema speciei”, arătând sensibilitate filozofică si întelegere stiintifică. Stamos oferă o introducere detaliată în dezbaterea asupra statutului ontologic al speciilor. El oferă sugestia inovatoare că speciile nu sunt nici clase, nici indivizi, ci relații. Abordarea lui Stamos este o alternativă proaspătă la pozițiile standard.
2)
https://www.amazon.com/Species-Problem-Conceptual-History/dp/1032386819?source=ps-sl-shoppingads-lpcontext&ref_=fplfs&psc=1&smid=ATVPDKIKX0DERThe Species Problem by Ygor Ya. Pavlinov
Noțiunea generală de specie este una dintre cele mai fundamentale în biologie. Dar o idee despre specie este si una dintre cele mai persistente obsesii nerezolvate ale biologilor, filosofilor si teoreticienilor. Această nouă carte investighează specia cu probleme cu mai multe fatete ca un „plic conceptual” al acelei noțiuni. Conceptualiştii contemporani şi epistemologia evoluţionistă permit o nouă privire prin analiza cadrului istoriei privit ca schimbări ordonate de contexte filozofico-ştiinţifice în schimbare. În această analiză, problema speciei este caracterizată într-o manieră pluralistă non-trivială, în contrast cu o „viziune acceptată” mai monistă.
3) Din finalul
https://en.wikipedia.org/wiki/Species_conceptCateva aspecte filozofic-lingvistice:
a) Realismul lui Mayr(Buffon), Theodosius Dobzhansky si evident si al meu considera ca speciile există ca niste categorii naturale, extra-mentale. Cu alte cuvinte, o specie posedă o trăsătură esentială sau intrinsecă („esentă”) care este autoindividuală si nearbitrară iar realistii moderni adauga că, în timp ce tipurile biologice naturale au esente, acestea nu trebuie să fie fixate si sunt predispuse să se schimbe prin speciatie. Potrivit lui Mayr, izolarea reproductivă sau încrucișarea „oferă un criteriu obiectiv, un criteriu complet nearbitrar” si „descrierea unei relații de prezentă sau absentă face ca acest concept de specie să nu fie arbitrar”. Coneptul de speciatie biologica (BSC) definește speciile ca grupuri de populatii naturale care sunt izolate reproductiv de alte astfel de grupuri. Din această perspectivă, fiecare specie se bazează pe o proprietate (izolare reproductivă) care este împărtăsită de toate organismele din specia care le cuprinde în mod obiectiv.
Personal consider foarte certa sustinerea realista ca BSC este o consecintă naturală a efectului reproducerii sexuale asupra dinamicii selectiei naturale.
b) Critica nominalista introduce un factor subiectiv in rezolvara problemei si anume de tipul sugestiei lui Haldane cum ca speciile sunt abstractii mentale, probabil similare cu sustinerea political corecta ca si rasele biologice sunt tot asa ceva, mai ales daca vorbim de oameni.
c) Jody Hey descrie ambiguitatile ce apar in descrirea problemei speciei ca rezultat a doua conflicte semantice care apar din incercarea concomitenta de a identifica si clasifica organismele cat si din a intelege procesul evolutiv care duce la aparitia speciilor adica la speciatie, cum am folosit eu termenul. Hey a susținut că este nerealist să ne așteptăm ca o definitie a „speciei” să servească nevoii de clasificare si să reflecte în continuare realitătile schimbătoare ale speciilor în evolutie.
Personal consider ca ideea(ipoteza) gemenilor homozigoti purtatori ai mutatiei genetice care asigura izolarea reproductiva a noii perechi aparute in cadrul speciei fata de celelalte exemplare contemporane ale speciei mama, este punctul cheie unde se rezolva logic contradictia de mai sus prin saltul calitativ si cantitativ al speciatiei.
d)Daca ne referim la pluralism si monism sa precizam ca multe abordări ale problemei speciilor au încercat să dezvolte o singură concepție comună despre specii și despre cum ar trebui identificate. Se crede că, dacă ar putea fi dezvoltată si convenită o astfel de descriere monistică a speciilor, atunci problema speciei ar fi rezolvată. În schimb, autori precum botanistul Brent Mishler au susținut pluralismul, susținând că biologii nu pot avea un singur concept comun despre specie si că ar trebui să accepte mai multe idei, aparent incompatibile, despre specii.Sunt total de acord cu acest punt de vedere caci cum am putea prinde intr-o definitie comuna speciile de protozoare monocelulare in care fiecare este o colectie nesfrsita de clone al unui celsi individ specific si speciile animalelor superioare bazate pe izolarea reproductiva si pe o multitudin de indivizi diferiti din multe puncte de vedere exceptand desigur caraterul specific propriu zis si care se transmite numai ereditar-genetic.
4) Si in final o cercetare pe fondul problemei adica nu filozofica sau epistemologica ci pur chimic-biologic-genetica facuta in 2011si reluata in 2018:
file:///C:/Documents%20and%20Settings/bogdan/My%20Documents/Downloads/new-scientist-2011-02-12-feb.pdf
In articol comentatorul de la new-scientist in final pune intrebarea despre aceasta gena PRDM9, daca nu ea va fi ea cea care va da raspunsul privind felul in care o specie se separa in doua, infertile una fata de cealalta, adica ar rezolva in cele din urma formidabila problema a speciatiei..
Si foarte pe scurt:
PRDM9 and its role in genetic recombination
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5878713/Foarte pe scurt:
PRDM9 este o proteina aflata in locuri specifice din genom. In meioza pentru numeroase specii inclusiv omul si soarecii la care aceasta proteina este cel mai bine studiata, este influentata recombinatia genetica si schimbul genetic intre cromozomi in cursul generatiilor succesive . Rolul PRDM9 in sterilitatea hibrizilor este complexa si desemenea are un rol in rearanjarea cromozomilor influentand apritia de boli ereditare .
PRDM9 joacă un rol cheie în determinarea tiparelor de segregare genetică si de legare, precum si în influențarea posibilitătilor de reorganizare a cromozomilor de-a lungul generatiilor succesive.
Strategiile experimentale dezvoltate în studiul PRDM9 si rezultatele obtinute folosindu-le sunt de natură să ne lumineze întelegerea unei clase exceptionale de proteine angajate în nenumărate functii de reglare.
Este posibil ca pe acest drum sa se rezolve genetica speciatiei adica PRDM9 sa fie o solutie pentru cauza separarii unei specii in doua si personal sper ca in final si ipoteza mea care rzeolva ambiguitatea semnalata de Jody Hey, sa se dovedeasca adevarata si sa devina o parte dintr-o teorie privind speciatia.
