Continuare:
Desigur ca trebuie sa argumentam incercarea de a inlatura sustinerea lui Marx cum ca plusvaloarea insusita pe nedrept de capitalist si care constituie piatra unghiulara (in opinia mea) a teoriei economico-sociale marxiste, adica considerarea caracterulului dual al muncii care ca marfa este platita la o valoare mai mica decat cea pe care o adauga ea bunului produs cauza unica a exploatarii muncitorului in epoca lui Marx , sustinere care duce inerent la solutia proprietatii comune asupra mijloacelor de productie (cea strict personala exercitata de fiecare muncitor fiind evident azi practic imposibila), introdusa de Engels in lucrarea Problema ţărănească în Franţa şi în Germania(1894) cat si la necesitatea instaurarii dictaturii proletariatului afirmata de Marx in Critica Programului de la Gotha (1875)
Remarc deasemeni ca Marx s-a referit in primul rand la productia de bunuri materiale si nici in cadrul ei nu a acordat atentie munci creative a omului ci mai mult la o munca a omului cu baloturi de bumbac din care se obtin desigur fire, prin folosirea unei masini din industria textila, asemeni unui animal sau azi a unui robot, caci si un animal poate produce mai mult decat mananca daca este pus in mod inteligent la lucru sau produce bunuri cu valoare de intrebuintare mai mare (carnea, laptele) decat propria sa intretinere, ca sa nu mai vorbim de robotul care inlocuindu-l pe muncitor va fi scos insa din domeniul muncii si dus in domeniul utilajului.
Daca iei ad literam ce spune Marx ai impresia in termeni energetici (si azi prin mecanica cuantica totul in lumea materiala poate fi pus astfel) ca am fi in fata unui soi de <b>perpetuum mobile</b>.
De fapt ce este miraculos la om este munca inteligenta, creatoare si nu cea in care poate fi inlocuit de animal daca e vorba de simpla forta musculara sau de robot daca este vorba de indemanare in manipulare de unelte sau in care robotul inlocuieste pana si unealta . Sa retinem insa ca materia prima sau resursa natarula nu poate fi inlocuita de unealta robotizata. Desiguri, azi si asta uneori poate fi creata dar cu costuri de regula mai mari decat pe calea naturala.
Iar pe Marx nu l-a interesat inteligenta, aceasta fiind ceva din domeniul suprastructurii, ceea ce evident este una din erorile lui fundamentale.
De fapt constatam ca munca se exercita pe de o parte cu efort, dezvoltare de energie care se compenseaza si se reface prin consum energetic( hrana ) , unde omul este concurat mai bine de animal si pe de alta parte atat datorita conformatiei care permite miscari mult mai complicate decat ale animalelor de povara, ceea ce face din maini o prima unealta si apoi, pe de alta parte , mai ales prin inteligenta care-i permite inventia, crearea si perfectionarea de unelte.
De aceea la sfarsitul unui proces de munca omul poate sa transforme in bunuri o cantitate mai mare de resurse naturale sau de materii prime a caror valoare sa depaseasca valoarea bunurilor care-i refac nevoile minimale de baza. Acestea sunt resurse enegetice necesare pur si simplu intretinerii vietii sale(desigur ca in acest calcul se adauga, daca exista, si cei aflati in intretinerea sa ), cu un supliment pentru refacerea fortei de munca , elemente potential calculabile in stiinta economica actuala.
Asa cum am aratat in prima epoca de dezvoltare a societatii umane omul nu avea decat unelte rudimentare(paleolitic si neolitic) astfel ca nu putea prin munca sa, sa ia de la natura mai mult decat aceste nevoi minimale de baza care-i permiteau doar conservarea sa si a speciei. Unii oameni avand dotari de inteligenta peste medie au inventat noi unelte si sa vorbim doar de roata, de descoperirea metalelor, de la care sirul descoperirilor si inventiilor nu s-a mai oprit si s-a ajuns in cateva mii de ani la nivelul de azi.
Conchizand, <b>munca numai prin unelte si prin inteligenta folosirii lor creaza o valoare mai mare decat ce necesara reproducerii vietii si capacitatii ei de exercitiu. </b>
Asadar as compara munca cu o resursa naturala care exploatata cu unelte da inapoi mai mult decat primeste.
Sa exemplificam cu un zacamant de petrol :
Daca se scoate o unitate din zacamant cu un consum de munca si mijloace de productie aceasta devine un produs de tipul unei materii prime si se va vinde desigur cu un pret mai mare caci utilitatea ei care in acest caz poate fi si numai capacitatea energetica, adica valoarea energiei continute este mai mare decat valoarea investitiei in exploatarea ei( valoare munca si utilaje)
Valoarea unitatii de petrol care in starea sa naturala nu exista decat ca potenta exact cum nici munca pana la a o efectua nu este decat o potentionalitate, odata ce acesta era exploatat cu notatiile introduse mai inainte va fi:
Vpetrol= Vc-(Vm +Vu)
observam ca este o relatie similara formal cu valoarea Vob a obiectului muncii(materie prima)
Astfel resursa naturala este de fapt un obiect al muncii care insa nu are o valoare cunoscuta anterior procesului de obtinere ci este dedus din evaluarea facuta de piata produsului rezultat din exploatarea resursei.
Daca de exemplu ca sa exploatam unitatea de petrol ne-ar costa cat obtinem pe produsul de petrol, rezulta ca produsul nu are nici-o valoare.
Sau daca dintr-o anume materie prima am putea obtine petrol cat este nevoie si produs cu un pret de cost mai mic, exploatarea anterioara devine inutila.
In orice caz este evident ca <b>proprietarul resusei din simpla proprietate a acesteia ca obiect al muncii are un profit neacoperit de nimic, caci petrolul a rezultat din activitatea naturala a soarelui si a pamantului(subsolului)</b>
Cu alte cuvinte forma de proprietate asupra resurselor naturale va inflenta cu siguranta procesul repartitiei valorii noucreate adica a valorii adaugate .
Voi spune ca aceasta prima valoare suplimentara obtinuta in procesul exploatarii resurselor este valoarea adaugata primara din care decurge o parte consistenta din cea finala.
O explicatie devine necesara caci altfel ar reapare ideea de perpetuum mobile la care ma refer ceva mai jos : Daca suntem atenti observam ca toate resursele planetei sunt un cadou facut omului sau acesteia de catre soare prin plante care acumuleaza energie solara in mod direct(fotosinteza ) , animale dependente de acestea(direct si indirect), apa transportata de energia solara (toata hidroenergetica o exploateaza) , vantul idem , petrolul, carbunele (materie organica plus procese geologice) , mineralele care sunt rezultatul proceselor geologice si ale caldurii telurice etc
Toate astea ne sunt create gratis de natura si indic cea mai evidenta resursa data si existenta inca gratuit la dispozitia noastra : aerul
Si atunci intreb : <b>daca aerul este proprietate comuna de ce alte resurse puse acolo unde sunt si rezultate din fenomene naturale de ce nu ar fi la fel?</b>
Sa ne fereasca Dumnezeu ca cineva, undeva, sustinut de o putere militara enorma sa poata extrage oxigenul din aer si astfel aerul sa poata deveni o resursa mult mai cumplita in intrebuintarea sa ca instrument de santaj sau ca marfa vitala, decat resursa energetica ruseasca . Statul sau grupul sau prin absurd omul(ar fi un fel de zeu) care ar indeplinii conditiile de mai sus ar transforma daca ar vrea, restul oamenilor in sclavii sai .
Un despotism asiatic tehnologic, de noua generatie
Evident ca aerul este un produs al naturii si deocamdata inca nimanui din acea parte intunecata a regnului uman (este o licenta pe care mi-o permit) nu i-a venit ideea sau inca nu poate sa se impropietareasca cu aerul, desi cu totii il poluam in diferite grade fiecare , dar inca ne comportam ca egali proprietari asupra sa .
Am dat acest exemplu limita pentru ca eu ca cercetator stiu ca un domeniu este cel mai bine cunoscut cand il poti privi de la limitele sale atunci cand le poti defini si deci intelege si fiind convins ca astfel prin raportare la acest adevar cele ce urmeaza se vor putea urmari mai usor. La fel cu observarea unui teritoriu de la o anume inaltime.
Daca luam acum in studiu resursa de pamant agricol care produce cea mai mare parte din hrana noastra vegetala si indirect animala vom vedea ca odata ce uneltele au atins un anume nivel, productia agricola depasea necesarul conservarii vietii si refacerii fortei de munca a lucratorului pentru care acest pamant era liber sa fie exploatat de el ( era cel putin pentru perioada de care discutam in folosinta acestuia) ulterior a devenit odata cu stabilitatea teritoriala a oamenilor obiect al proprietatii celui mai puternic exact ca si la animale de prada caci ierbivorele neavand colti si gheare aplica un principiu de propriete comuna similar cu omul primitiv.
Daca acceptam acum ca pentru a indeplinii dezideratul ca <b>oamenii sa se nasca liberi si egali</b> (de fapt egali in libertatea lor spune foarte corect cineva?) pentru ca <b>libertatea lor sa fie efectiva</b> trebuie ca sa poata sa dispuna de resuse naturale pentru ca altfel se afla intr-un anume fel si chiar se aflau in timpul acumularii primitive destul de aproape de exemplul dat mai sus cu oxigenul privatizat, caci nu pot trai daca nu au minimul necesar reproducerii vietii
Marx in mod gresit a crezut ca in socialism vor fi liberi si egali dar intr-un sens mecanicist sau religios si nu realist desi a introdus totusi repartitia dupa calitatea si cantitatea muncii (principiu corect si neegalitarist )care in acea oranduire finala comunista, este inlocuit cu repartitia dupa nevoi, deci egalitarism pur, caci cine va discrimina nevoile care evident pentru a fi satisfacute vor trebuii sa fie plafonate ca nu suntem intr-un perpetuum mobile desi se pare ca Marx cu teoria sa privind marfa munca ne trimite spre acesta si desigur ca daca ar fi avut dreptate in modul mecanicist in care lucreaza cu baloturile de bumbac ,chiar ca il si realiza
.
Tocmai de aceea, intelegand acestea i-am cerut metaforic dlui Tismaneanu acum zece ani sa arate ca la fel ca si un perpetuum mobile, marxismul in latura lui de revolutie sociala si de creare a unui nou mod de productie este imposibil, adica este incorect .
Il intrebam atunci:
a).Care sunt principiile false in ordine economica pe care se bazeaza marxismul si marxism-leninismul(ideologia comunista) si de ce sunt ele false?
b).Care sunt atributele false in ordine sociala(si chiar si morala) pe care se bazeaza ideologia comunista si de ce sunt ele false?
Evident a raspunde la acestea in mod teoretic consistent, adica demontand premizele marxismului si nu doar aratand efectele oribile ale acestor premize ar fi insemnat sa dovedim stiintific si ma citez, ca "Sistemul Comunist este nu numai o eroare ideologica, economica si morala dar ca duce in mod necesar la totalitarism si la teroare(terorism)"
Considerand ca acest lucru nu este definitiv realizat nici azi, caci altfel nu s-ar mai putea sustine principiul iliescian al „intinarii idealurilor” promovat chiar de cercetatori insemnati, problema ramane actuala
Daca analizam valoarea de intrebuintare a resursei naturale constatam ca in forma existenta ea este data omului in mod gratuit sau destul de ieftin. Apare problema numarului de oameni care o utilizeaza in raport cu caracterul finit si deci limitat al acesteia, dar asta este o alta problema care poate duce si duce la razboi, insa nu este relevanta pentru ce urmarim aici.
Deasemenea trebuie sa acceptam ca forta de munca fiind tot o resursa naturala care are toate caracteristicile resursei naturale evidentiate mai sus adica lipsa de valoare cat timp muncitorul nu si-o instraineaza vanzand folosirea si uzufructul investitorului (care poate sau nu sa fie si proprietarul mijloacelor de productie)si inteligent folosita cu ajutorul unor unelte potrivite ca si resursa naturala produce o valoare mai mare decat valoarea de exploatare sau de refacere9care este echivalenta cantitativ cu cea de explloatare)
Asadar Marx a considerat repartitia incorecta si evident inechitabila in capitalism ceea ce nu este total fals dar trebuie spus ca azi este mult mai echitabila decat in timpul lui pe cand Marx sustinand ca a desfiinteaza exploatarea a introdus una si mai ampla adica acel tip de exploatare difuza generalizata in care o parte a populatiei in mod <b>inconstient</b> caci desigur ca lucra si ea, uneori cu destul efort , dar efectuand din vina sistemului si regulilor socialismului activitati ineficiente consumatoare de resurse si cu valoare adaugata negativa de fapt exploata chiar fara sa-si dea seama o alta parte a populatiei care producea valoare adaugata reala, pozitiva.
De ce spun inconstient?
Pai exact din motivul pentru care Ludwig von Mises pe buna dreptate spune ca o piaţă presupune însă existenţa proprietăţii private. Planificatorii doreau să lichideze proprietatea privată şi să organizeze totul în chip birocratic. Primul efect, a apreciat Mises, va fi lipsa unor valori pe care să le folosească planificatorii în calculele lor. Nu complexitatea calculelor ca atare este problema majoră, ci lipsa oricărui criteriu pentru a stabili dacă o resursă este mai valoroasă decât alta.
<b>Într-o economie de piaţă normală este posibil calculul economic. Fiecare individ poate estima dacă pierde sau câştigă atunci când întreprinde o acţiune. În societatea socialistă planificată acest calcul devine în mod logic imposibil</b>
