Eroare pe Wikipedia?

[AlexandruLazar]

Da, asta e o explicaţie mai clară a ceea ce spuneam mai sus. Dacă observăm o stea care vedem că are cam aceleaşi proprietăţi ca şi Soarele, ne putem baza pe faptul că, de exemplu, temperatura de la suprafaţa ei e la fel ca a Soarelui, deci şi fotonii sunt emişi predominant pe aceeaşi lungime de undă.

Am găsit între timp şi un link drăguţ aici unde e o trecere în revistă a principalelor metode de măsurare a distanţelor.

[morpheus]

Multumesc pentru explicatii lui AlexandruLazar si lui HarapAlb.

Am mai gasit mergând la referinţele indicate în acel post de pe PF menţionat anterior de mircea_p si un articol dintr-un Scientific American mai vechi in care sunt demontate o serie de idei eronate despre Big Bang si expansiunea Universului:

http://www.mso.anu.edu.au/~charley/papers/LineweaverDavisSciAm.pdf

E cel mai bun material de popularizare pe aceasta temă pe care l-am găsit.

Se vorbeşte pe acolo şi despre dimensiunile universului observabil, estimate la 46 de miliarde de ani-lumină; de aceea cred că formula folosită pentru distanţa până la acel quasar, adică 28 de mld. de a.l., pare în regulă.

Dacă acceptăm ca dimensiuni ale universului observabil cifre de genul 46 mld. de a.l. (apropos, cum s-o fi ajuns la cifra asta?), atunci si estimarea acelei distante la 28 mld. de a.l. mi se pare ok. Cu rezerva că, aşa cum spunea şi EllaKosta, nu putem şti şi nu avem cum afla care este starea quasar-ului la 13 miliarde de ani după ce a emis lumina pe care noi o vedem astăzi.



Later edit:

Topicul de pe PF menţionat mai sus explică modul de a estima dimensiunile universului observabil. O descriere matematică pentru cei familiarizaţi cu astrofizica şi cosmologia. Deci nu şi ptr. mine, aşa ca, dacă o fi posibil, poate ne traduce cineva în limbaj de popularizare ce scrie pe acolo...

In mesajul meu anterior intrebam si despre conservarea energiei. Daca un tren de fotoni pierde energie din cauza deplasarii spre rosu cosmologice, cum se mentine totusi fizica in limitele conservarii energiei? Unde se regaseste energia pierduta astfel?

[AlexandruLazar]

Îmi exprim speranţa sinceră că userii care încă n-au renunţat la ideea de perpetuum mobile nu citesc topicul ăsta. Din câte înţeleg, relativitatea generală nu spune nimic despre vreo conservare globală a energiei. Asta e ceva care se întâmplă doar local. E o discuţie în termeni mai lejeri, tot pe PF, pe tema asta: http://www.physicsforums.com/showpost.php?p=3182860&postcount=1 . Edit: şi o discuţie mai atenta pe tema conservării energiei aici: http://math.ucr.edu/home/baez/physics/Relativity/GR/energy_gr.html

[morpheus]

Îmi exprim speranţa sinceră că userii care încă n-au renunţat la ideea de perpetuum mobile nu citesc topicul ăsta.

Departe de mine intenţia de a le da apă la moară...

[Electron]

Da, asta e o explicaţie mai clară a ceea ce spuneam mai sus. Dacă observăm o stea care vedem că are cam aceleaşi proprietăţi ca şi Soarele, ne putem baza pe faptul că, de exemplu, temperatura de la suprafaţa ei e la fel ca a Soarelui, deci şi fotonii sunt emişi predominant pe aceeaşi lungime de undă.

As avea de adus o corectura aici: Lungimea de unda a fotonilor emisi nu depinde de temperatura la suprafata stelei, ci de compozitia stelei. Fiecare tip de atom are un spectru de emisie/absorbtie caracteristic (emite si absoarbe acele frecvente caracteristice salturilor electronilor la dezexcitare de pe un orbital inalt pe unul mai jos). Chiar si acelasi salt, intre aceeaisi doi orbitali, pentru doi atomi din specii diferite, au energii diferite.

Aici o descriere in engleza pe care am gasit-o la o cautare rapida.

Cu alte cuvinte, tot cu ajutorul spectroscopiei se determina si compozitia obiectelor luminoase indepartate, nu doar eventuala deplasare spre rosu/albastru. Cred ca merita specificat asta deoarece e fascinant ca Universul "ne permite" in acest fel sa-i descoperim proprietatile de la distanta.

e-

[AlexandruLazar]

Ah -- corect, m-a luat jargonul pe dinainte .

Lungimea de undă a fotonilor emişi depinde de compoziţie după cum a explicat Electron mai sus. Totodată însa, prin legea lui Wien, lungimea de undă predominantă pe care se face emisia depinde de temperatura corpului care o emite. E o explicaţie destul de drăguţă aici, iar la sfârşit e şi o aplicaţie numerică.

Ce-i drept, compoziţia stelelor binevoieşte să fie şi ea corelată cu temperatura (sau, mai corect spus, compoziţia este unul din factorii care o determină), astfel încât "vârful" de emisie nu ne povesteşte numai despre temperatură, ci ne poate da şi nişte piste bune în ceea ce priveşte compoziţia.

[puriu]

Asemenea "greseli" vor continua sa apara pe masura ce vor fi descoperiti quasari cu deplasare spre rosu (infrarosu) mai mare. Ulterior vor fi descoperite formatiuni mai vechi si mai indepartate. Constanta Hubble se va descoperi ca nu e constanta, etc. Sa afirmi o varsta precisa a Universului si sa crezi ca asa este e riscant.

[Electron]

[...]Constanta Hubble se va descoperi ca nu e constanta, etc.

Ai des asemenea clarviziuni despre viitor?

Sa afirmi o varsta precisa a Universului si sa crezi ca asa este e riscant.

De acord, a crede ca rezultatele stiintifice in domeniu, sunt finale, ca nimic nu se mai poate descoperi, nu e doar riscant, e chiar ridicol. In ce fel ni se vor corecta teoriile, este de asemenea riscant sa afirmi.

In stiinta de azi, varsta Universului e cunoscuta destul de "precis", pe baza datelor acumulate pana acum. Cand vor fi mai multe date, se va schimba si estimarea acelei varste, in consecinta. Nu e nimic surprinzator in asta.


e-