Înainte să poată fi considerată un indicator de evoluție a climei nu consideri că ar fi bine să fie și definită în fizică? Că dacă este definită în astrologie, climatologie, vrăjitorie etc. nu este relevant din punct de vedere științific.
Trebuie să înțelegi că ceea ce climatologii numesc „temperatură globală” nu are nici o semnificație fizică și categoric nu este o temperatură conform nici unei definiții recunoscută a temperaturii.
Vis-a-vis de credinta mea sau a altora, iti dau dreptate. Natura nu este constienta de ele si binenteles ca nu le "ia in considerare" cand se manifesta. Modelul nostru de a intelege anumite fenomene este mai mult sau mai putin apropiat de fenomenul real, dar ne ajuta sa avem o anumita predictibilitate ptr. fenomenele respective.
Temperatura globala chiar daca nu este corect ("riguros" cred ca ar fi si mai potrivit termenul - desi incap multe discutii aici) definita stiintific ne ofera posibilitatea cuantificarii unui trend ptr. clima. Stim ca pamantul a trecut prin cicluri repetate de modificari climatice majore (
http://apollo.lsc.vsc.edu/classes/met130/notes/chapter16/mil_cycles.html), chiar daca nu sunt deplin intelese sau descrise aceste evenimente ele se vor manifesta pe viitor indiferent de crezul nostru.
Am sa dau un exemplu desigur mai fortat, ptr. a ilustra cele spuse:
Daca ai un cazan pe foc, temperatura lui in interior este mai mult sau mai putin uniforma. La fel, temperatura vaporilor (prin paralela - a atmosferei pamantului) este neuniforma. Poti sa pui problema unei temperaturi medii a cazanului?
D.p.d.v. al definitiei temperaturii semnificativ fizic asa cum o descrii, s-ar spune ca n-are sens. Chiar daca este calculata
imprecis ea ofera totusi informatii despre cum evolueaza sistemul respectiv. De ex. daca ridici sau apropii cazanul fata de foc, poti sa obtii "o incalzire globala" sau o "racire globala"...
La fel se intampla si cu pamantul, unde desigur focul este reprezentat de soare iar ridicatul/coboratul cazanului il joaca variatiile excentricitatii orbitei pamantului fata de soare cu o periodicitate de cca. 100.000 ani.
Mai este un ciclu interesant de amintit (datorita precesiei axei de rotatie) care intr-un interval de cca. 26.000 ani trece printr-o "inversare a anotimurilor" vara->iarna, iarna->vara d.p.d.v. calendaristic. Tinand cont totusi de excentricitatea usoara a orbitei pamantului, pe langa inversarea calendaristica care se produce progresiv (de ex. sa avem iarna in luna august) iernile si verile se manifesta mai intens cand se suprapun maxim cele 2 efecte: atat distanta fata de soare cat si inclinarea axei de rotatie a pamantului.