Teoria încălzirii globale este o teorie deja falsificată, în unele medii științifice se vorbește de schimbări climatice. Înainte de teoria încălzirii globale a existat teoria răcirii globale, teorie de asemenea falsificată.
În teoria răcirii globale se spunea că pulberile emise în atmosferă de activitatea umană ar împiedica o parte din căldura de la soare să mai ajungă la nivelul solului.
Interesant că aproximativ aceeași „cercetători” care susțineau teoria răcirii globale au devenit rapid adepții teoriei încălzirii globale.
În teoria încălzirii globale se susținea că CO
2 și alte „gaze cu efect de seră” emise de om ar produce un efect de seră care ar împiedica căldura să părăsească atmosfera. Deși în teoria încălzirii globale se lua în calcul cantitatea de CO
2 și alte gaze cu concentrații foarte mici în atmosferă, nu se lua în calcul și cantitatea de apă din atmosferă, apa în stare gazoasă fiind în concentrații mult mai mari și având efecte mult mai mari.
După ce și teoria încălzirii globale a fost infirmată de experimente s-a trecu l-a teoria schimbărilor climatice, problema cu această teorie este ca schimbări climatice au fost și vor fi totdeauna, în consecință este practic imposibil să fie falsificată la nivel de principiu. Teoria modificărilor climatice, însă, folosește o mulțime de modele, aceste modele dau tot felul de rezultate și fiind suficient de multe astfel de modele este practic imposibil ca cel puțin unul să nu corespundă, pentru o perioadă, cu ce se întâmplă în realitate.
În general, cei care studiază aceste teorii nu sunt oameni de știință, mulți dintre ei operează cu noțiuni fără sens, cum ar fi „temperatura medie”.
O altă problemă este reprezentată de modul în care sunt prezentate faptele publicului, mod de prezentare care pare făcut special să-i „prostească pe proști”.
Să luăm un exemplu de afirmație făcută de acești „oameni de știință”: „ghețarii se topesc, rezultă că avem încălzire globală”. În primul rând „ghețarii se topesc” înseamnă că cantitatea de ghiață din ghețar scade. Majoritatea oamenilor nu știe cum se comportă un ghețar, un ghețar pierde tot timpul masă prin curgere, topire, sublimare și câștigă masă din precipitații. Cantitatea de ghiață din ghețar scade atunci când masa câștigată este mai mică decât ghiața pierdută și acest lucru se poate întâmpla din mai multe cauze cum ar fi încălzirea globală care duce la o topire mai rapidă sau răcirea globală care duce la scăderea precipitațiilor. Cu alte cuvinte „topirea ghețarilor” poate fi cauzată atât de încălzirea globală cât și de răcirea globală.
Unde mai punem că, „oamenii de știință” care se ocupă de teoriile de mai sus sunt foarte pricepuți în a lua în calcul doar rezultatele experimentale care le convin, nu m-ar mira să avem ghețari care cresc dar despre care să nu se vorbească.
Și ar mai fi un motiv pentru care nu am încredere în aceste teorii, este argumentul economic. Aceste teorii au fost puternic speculate de statele lumii pentru a pune tot felul de taxe aberante și s-a dezvoltat un adevărat comerț cu „certificate verzi”. Sunt mulți oameni pe planetă, oameni cu multă putere, care profită din plin de sperierea oamenilor cu „răcirea globală”, „încălzirea globală” respectiv „schimbările climatice”.
Eu unul cred in general in stiinta oficiala si cum stiinta oficiala crede in incalzirea globala, cred si eu in incalzirea globala.
Știința nu
crede și nu există în nici un caz un consens al oamenilor de știință în ce privește această temă. Trebuie, bineînțeles, să spunem că cei care folosesc noțiuni precum „temperatura medie” nu sunt oameni de știință.
De asemenea nu sunt de acord cu noțiunea de „știință oficială”, o teorie este științifică dacă îndeplinește câteva criterii, dacă nu le îndeplinește nu este științifică și gata. A spune că ai încredere într-o teorie pentru că face parte din „știința oficială” este deja apel la autoritate, apelul la autoritatea „științei oficiale”, iar apelul la autoritate nu este logic și în consecință nici științific.