Stim din fizica particulelor elementare ca un electron poate fi produs de o cuanta de energie cu valoarea de 0,511 MeV; Frecventa acestei cuante este; niu=1,235.10^20 [1/s]; Energia acestei cuante se poate scrie; E=h. niu; in care h este constanta lui Planck. h=6,626.10^-34 [J,s] ; m=9.09.10^-31 [kg];
Daca vrem sa exprimam energia cuantei in functie de masa electronului stim ca energia cinetica a unei particule este Ec=1/2.m.v^2 ; deci si energia totala a electronului trebuie sa fie un produs dintre masa lui si patratul unei viteze pe care vrem sa o aflam, asa ca nu avem decat sa impartim, energia cuantei la masa electronului;
E/m =0,511.10^6 [e.V].1,602.10^-19 [J/e] /9.09.10^-31[kg]= 9,0057.10^16 [m/s]^2; Daca extragem radical din rezultat, vom afla viteza cautata;
v=(9,0057.10^16 )^0,5 = 3.10^8 [m/s]= c viteza luminii. ;
Sigur ne putem intreba de ce s-a renuntat la coeficientul 1/2 al energiei cinetice. S-a renuntat pentru ca aici este vorba de energia totala inglobata in electron, si aceasta energie cuprinde atat energia cinetica intrinseca cat si energia potentiala a electronului. Cu alte cuvinte daca am avea un atom teoretic cu numarul de sarcina Z=137, atunci electronul ar avea viteza luminii, si s-ar afla in starea fundamentala pe un orbital cu raza egala cu lungimea de unda a cuantei cu energia E=0,511MeV, impartita la 2pi, careia ii corespunde o energie potentiala egala cu energia cinetica.