Alta aplicatie a fizicii particulelor in medicina este utilizarea efectului Compton (imprastierea luminii/fotonilor pe electroni liberi) pentru vizualizarea unui organ sau a unei parti a organismului.
In organism se injecteaza o substanta producatoare de fotoni (sau raze) gamma; din cate stiu se folosea un izotop al iodului care emite pozitroni care la randul los se anihilieaza cand intaneste electronii din organism si se emit doi fotoni gamma. Fotonii emisi in urma anihilarii sunt captati intr-un detector cu doua staturi: in primul strat fotonul se ciocneste cu un electron si-i transfera o parte din energia sa (efectul Compton), iar in al doilea strat fotonul este absorbit de material. In urma celor doua interactii (imprastiere si absorbtie) se obtin urmatoarele date: energia electronului, energia fotonului, si directia fotonului intre cele doua detectoare. Toate acestea permit reconstruirea directiei incidente a fotonului rezultat in urma anihilarii; directia incidenta este data sub forma unui con de incidenta (rezulta din mecanica efectului Compton). Insa cum se receptioneaza multi fotoni, sursa se va gasi prin intersectarea conurilor de incidenta. Reconstructia pozitiei sursei nu rezulta imediat ci se realizeaza prin intermediul unui algoritm cu ajutorul calculatorului.
Aici am gasit ceva informatii:
http://deph.physik.uni-siegen.de/ccamed/index.html http://www.anl.gov/Media_Center/News/2003/031031gammacam.htm Principalul avantaj al utilizarii unui detector de tip Compton in medicina ar fi nivelul scazut de iradiere la care este supus pacientul in comparatie cu tomografia clasica. Din cate am inteles ideea construirii unui detector bazat pe efectul Compton nu este noua, insa nu s-a putut realiza din cauza dificultatilor tehnologice.
