Oameni de stiinta si inventatori romani din domeniul chimiei

[tery-cane]

Buna ziua,

 O sa incercam mai intai sa realizam un mic repertoar despre chimistii romani, ce contine un „Cuvant inainte” si o lista a lor in ordine alfabetica, urmand ca pe parcursul episoadelor sa prezentam si alti chimisti la nivel mondial de la inceputul veacurilor, cand nu exista chimia ca stiinta ci alchimia sau „protochimia” cum se spune mai nou.

CUVANT INAINTE Motto: „O natiune care nu-si cunoaste istoria nu va putea supravietui” – N. Iorga

   Academicianul Radu P. Voinea ne spunea in 1999:
„Deseori s-a incercat sa se gaseasca o insusire caracteristica omului, in comparatie cu celelalte animale, si s-a propus intelepciunea (ho,o sapiens), capacitatea de a fauri unelte (homo faber) ori sociabilitatea (zoon politikon). Mi se pare insa ca insusirea caracteristica a omului este cu totul alta: creativitatea – capacitatea de a crea....”
„ In actul de inventie, intervin doua elemente esentiale: cunostiintele stiintifice si imaginatia creatoare. In inventiile de acum 200 sau 300 de ani, elementul important era imaginatia creatoare. De aceea, inventatorii din acea perioada erau mesteri priceputi, cu mult simt practic si cu mai putine cunostinte teoretice. De altfel, si astazi, cand spunem ca cineva este „inventiv”, ne gandim, in primul rand, la imaginatia sa creatoare si mai putin la nivelul cunostintelor sale.....”
   Poporul roman – desi in conditii istorice grele – s-a aflat in avangarda creatiei umane, contribuind determinant, in unele domenii, la cresterea nivelului de dezvoltare materiala si spirituala a societatii omenesti. Oamenii nascuti pe meleagurile romanesti s-au remarcat prin idei novatoare, prin descoperiri si inventii care au reprezentat nota de originalitate si cota lor de participare la progresul stiintei si tehnicii mondiale.
   Dintre sutele de mii de inventatori romani, prezentam in continuare, „fisele” a catorva zeci de chimisti romani, nominalizandu-i impreuna cu inventiile lor cele mai importante. Separat in alte recenzii se pot prezenta si inventatorii romani din alte domenii inrudite ca : ecologia, agronomia, medicina, etc

C U P R I N S
1. EUGEN ANGELESCU (1896-1968) – chimist, profesor, academician, pionier al chimiei coloizilor („efectul Angelescu”).
2. ANA ASLAN (1897-1988) – profesor, om de stiinta, academician, inventatoare a unor medicamente esentiale pentru tratamentul imbatranirii (Gerovital H3, Aslavital).
3. BAZIL GH. ASSAN (1860-1918) – om de stiinta, om de afaceri, a inventat metode de extractie cu benzina a uleiurilor vegetale.
4. VICTOR BABES (1854-1926) – medic bacteriolog si anatomopatolog. Unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, al seroterapiei si precursor al ideilor moderne despre antibiotice.
Observatie: Procedeul de vaccinare contra tuberculozei a fost dat gratuit umanitatii!!!!!!!
5. ALEXANDRU T. BALABAN (1931-   ) – chimist, profesor, om de stiinta, academician. Pionier in obtinerea sarurilor de piriliu („reactia Balaban-Nenitesxcu-Praill”), a reactiei de metateza olefinelor si a compusilor denumiti anulene. A descoperit noi radicali liberi, stabili, cu azot si noi aplicatii ale teoriei grafurilor in chimie. Importante contributii la teoria caracterului aromatic.
6. CORNEL I. BODEA (1903-1985) – chimist, profesor, academician. A studiat chimia carotenoidelor si a elaborat metode speciale de sinteza (fenotiazine).
7. PETRE BOGDAN – (1873-1944) – chimist, profesor, academician. A efectuat cercetari in domeniul chimiei-fizioce ca: caldura latenta de vaporizare, determinarea numerelor de transport al ionilor, etc;
8. EMILIAN A. BRATU – (1904-1991) – chimist, profesor, academician. A studiat teoria similitudinii (asa numitele criterii de similitudine) unor procese fizice din industria chimica si probleme ale transferului de materie.
9. RADU CERNĂTESCU (1894-1958) – chimist, profesor, academician. A facut studii in domeniul chimiei-fizice, studiind potentialele unor metale, influenta electrolitilor asupra solubilitatii apei in fenoli, aplicarea legii Dalton la solutii concentrate, etc. A elaborat metode pentru dozarea argintului, cadmiului, magneziului, cobaltului, etc...
10.NICOLAE COSTACHESCU (1876-1939) – chimist, profesor. A facut studii asupra combinatiilor complexe ale vanadiului, cobaltului, nichelului, si cromului si obtinerii lor in solutii. A cercetat unele hidrocarburi pure ca: izopentan, izohexan, secundar heptan.
11.ECATERINA CIORANESCU NENITESCU (1909-2000) – chimist, profesor, inventator (metoda de acilare a olefinelor, sinteze de medicamente), om de stiinta.
12.CORIOLAN DRAGULESCU (1907-  1977) – chimist, profesor, academician. Lucrari in domeniul chimiei anorganice si analitice. A urmarit aplicatiile electrochimice la studiul combinatiilor complexe si mixte cu aplicatii la compusii de bismut, taliu si argint.
13. LAZAR EDELEANU (1861-1941) – chimist de notorietate mondiala, inventator (212 brevete), printre care „Procedeu de rafinare cu SO2 lichid” denumit „procedeul Edeleanu”. Acest procedeu a fost aplicat de americani timp de 10-15 ani (de la compania Standard Oil) fara sa i se plateasca nici un ban redevente..........
14. CONSTANTIN V. GHEORGHIU (1894-1956) – chimist, profesor, academician. Cercetari in domeniul chimioterapiei si al colorantilor. A studiat actiunea tiocianatului de fenil asupra oximelor, descoperind o clasa de semicarbazone care prezinta fototropie. A stabilit caracterele generale ale cetonelor etilenice care prezinta fototropie reversibila sau nu. A sintetizat un mare numar de compusi cu actiune antituberculoasa.
15. IONEL HAIDUC –(1937-  ) chimist, profesor emerit, academician. Actualmente presedintele Academiei Romane. Pionier in domeniul combinatiilor complexe pe baza de fosfor si a structurilor metalo-organice precum si a fosforilidelor.
15. CONSTANTIN N. IONESCU (1905-1956) – chimist, profesor, academician. A cercetat sinteza enzimatica a zaharidelor si a eleborat studii cu privire la actiunea catalitica a enzimelor si la mecanismul ei.
16. MIRCEA IONESCU (1896- 1980) – chimist, profesor, academician. Cercetari in domeniul chimiei aplicate la agricultura si la produse alimentare. A studiat valoarea nutritiva a fainei de grau si a elaborat metode de cercetare analitica a unor produse alimentare.
17. TUDOR D. IONESCU (1898-?) – chimist, profesor, academician. Cercetari in domeniul schimbatorilor de ioni. A elaborat procedee industriale de purificare a apelor reziduale din industria chimica si alimentara. A realizat tipuri noi de floculanti minerali.
18. DIMITRIE ISACESCU (1907- ) – chimist, profesor, academician. A separat si caracterizat acizii naftenici si derivatii fenolici din fractiunea petrol lampant. A studiat chimia furfurolului si a derivatilor sai, elaborand metode de dozare a acestora si sinteze de noi produsi macromoleculari (rasini furfurol-fenolice). A stabilit mecanismul reactiei furfurolului cu diferite amine aromatice.
19.CONSTANTIN I. ISTRATI (1850-1918) – chimist, medic, profesor, om de stiinta, academician. A descoperit „franceinele” – o noua clasa de coloranti.
20. GHEORGHE G. LONGINESCU (1869-1939) – chimist, profesor. A facut cercetari in domeniul chimiei analitice si chimiei fizice. A studiat separarea metalelor din grupa hidrogenului sulfurat si a sulfurii de amoniu, separarea halogenurilor intre ele, identificarea unor anioni si cationi. A stabilit o relatie matematica simpla intre temperaturile de fierbere a lichidelor organice cu densitatea lor si numarul de atomi din molecula, care permite calculul gradului de asociere si al masei moleculare a lichidelor pure.

[tery-cane]

21.CONSTANTIN MACAROVICI (1902- 1984) – chimist, profesor, academician. Studii asupra unor combinatii de tipul sulfocianaminelor, derivatilor difenilici, piridinici. A elaborat metode analitice (potentiometrice, conductometrice, titanometrice, argentometrice) de dozare a unor elemente chimice.
22. EUGEN MACOVSCHI (1906-199?) – biochimist, profesor, academician. A descoperit o noua transpozitie moleculara la sinteza stilbenilor si a difenilbutadienelor, a precizat mecanismul formarii azoxiderivatilor din nitroderivati, sub actiunea cetolilor aromatici. A elaborat metode analitice pentru produse biochimice si metode de diagnostic biochimic, prin studiul comparativ al comportarii proteinelor din serul normal si patologic.
23. GHEORGHE MARCU  – chimist, profesor, academician. Pionier in domeniul compusilor coordinativi si in sinteza clusterilor si a eterilor coroana.
24. ILIE MATEI (1895-1964) – chimist, profesor, academician. A facut cercetari in domeniul uleiurilor eterice din conifere, transpozitii in clasa nitroderivatilor, sinteze de coloranti si elastomeri (de tip poliuretanic).
25. STEFAN MICLE (1820-1879) chimist si fizician, profesor. A organizat la Iasi PRIMUL laborator universitar de chimie in scopuri didactice.
26. ILIE G. MURGULESCU (1902-1991) – chimist, profesor emerit, om de stiinta emerit, academician al Academiei Romane cat si al unor academii din strainatate. A studiat combinatii complexe de tipul cupru si argento-tiosulfatilor de amoniu, potasiu si sodiu. A elaborat metode conductometrice si potentiometrice pentru dozarea wolframatilor, a mercurului, a acizilor liberi din sulfatul de aluminiu. A facut studii asupra folosirii combinatiilor hexaminocobaltice la dozarea cianurilor de fier si a acidului orto-clorbenzoic. Multiple cercetari si in domeniul chimiei-fizice.
27. COSTIN D. NENITESCU (1902-1970) – chimist, profesor, om de stiinta, pionier in domeniul reactiilor catalizate de clorura de aluminiu („hidrocarbura Nenitescu”: (CH)10, „reactii Nenitescu”);
28. CRISTEA OTIN-NICULESCU (1879-1954) – chimist, profesor. A realizat cercetari asupra comportarii electrochimice a unor metale asupra petrolului si asfaltului, in domeniul tanantilor si al tabacirii mixte cu saruri de crom si tanin, in domeniul uleiurilor vegetale.
29. ANATASIE OBREGIA (1864-1937) – chimist, profesor. A facut cercetari in domeniul chimiei organice. A studiat actiunea cianurilor alcaline asupra cetonelor halogenate si actiunea tiocianatului de fenil asupra oximelor. A elaborat metode de analiza a benzinelor.
30. GEORGE OSTROGOVICH (1902-?) – chimist, profesor, academician. A efectuat studii in domeniul compusilor heterociclici cu azot, al chimiei biuretului si derivatilor sai si in domeniul catalizei omogene.
31. NICOLAE CONSTANTIN PAULESCU (1869-1931) – medic, fiziolog, profesor, om de stiinta. A descoperit insulina, descoperire publicata la 23 iulie 1921 in Romania si la 31 august 1921 in Belgia. A brevetat primul procedeu de fabricare a insulinei la 10 aprilie 1922.
32. PETRU PONI (1841-1925) – chimist si mineralog roman, profesor, academician. A cercetat apele minerale din Romania. A descoperit doua minerale noi: brostenita (manganit de mangan, fier si calciu) si badenita (arseno-bismutura de cobalt, nichel si fier). A cercetat zacamintele de sare, compozitia petrolului din Romania, etc, etc..
33. ALEXE POPESCU (1928-1974) – chimist, profesor, academician. Cercetari fundamentale in domeniul catalizei heterogene. A studiat relatiile dintre proprietatile electrice si magnetice ale catalizatorilor solizi si activitatea lor in procesele de oxidare a alcoolilor, de dehidrogenare si hidrogenare a hidrocarburilor.
34. EMIL RIEGLER (1854-1929) – chimist, profesor la Facultatea de Medicina Iasi. A efectuat cercetari in legatura cu analiza produselor biologice, elaborand metode de dozare a ureei, acidului uric, etc
35. RALUCA RIPAN (1894-1972) – chimista, profesoara emerita, academician. Cercetari in domeniul chimiei analitice. A studiat constitutia combinatiilor complexe (izopoliacizi, heteropoliacizi, selenocianati metalici, telurati, etc). A elaborat metode de dozare a unor anioni (acid selenic, selenocianuri) si a unor cationi (taliu, plumb, telur).
36. CRISTOFOR SIMIONESCU (1920-2007) – chimist, profesor emerit, academician. Cercetari fundamentale in domeniul chimiei macromoleculelor (structura, proprietati, tehnologie a celulozei, al chimiei lemnului). A cercetat unii polimeri naturali si sintetici si copolimeri, elaborand metode originale de grefare a celulozei si a altor produsi macromoleculari.
37. SERBAN C. SOLACOLU (1905-?) – chimist, profesor, academician. Studii teoretice in domeniul fizico-chimiei silicatilor cu aplicatii in productia materialelor refractare si a cimenturilor speciale.
38. GHEORGHE SPACU (1883-1955) – chimist, profesor, om de stiinta, inventator, academician. A descoperit o serie de reactivi organici pentru chimia analitica, printre care „reactivul Spacu”. A studiat feraminele, metalaminele cu benzidina, amoniacati, complecsii cu pirocatechina, cu orto-oxichinolina, etc, etc....
39. ION TANASESCU (1892-1959) – chimist, profesor, academician. A realizat cercetari in domeniul chimiei spiranilor, al sterolilor, heterociclurilor, acridonelor. A descoperit importante reactii fotochimice insotite de transpozitii moleculare. A studiat bazele Schiff, calconele si unii derivati ai trifenilmetanului, etc...
40. NICOLAE TECLU – (1839-1916) – chimist, arhitect, profesor, inventatorul becului de gaz cu regulator de curent („becul Teclu”) si al diferitelor tipuri de ozonizatoare, academician.
41. RADU VLADESCU – (1886-1964) – biochimist roman, profesor, academician. A realizat cercetari asupra prezentei fierului in organismul animal, asupra repartizarii grasimilor in organism si a instituit numeroase metode pentru analiza produselor biologice.
42. IULIUS VOICU (1886-1964) – biochimist roman, profesor. A studiat biochimia borului, fixarea azotului in sol, biochimia unor enzime, fermentatia lactica, etc.
43. ELISA LEONIDA ZAMFIRESCU (1887-1973) – prima femeie inginer din lume, inventatoare a unor metode originale de analiza chimica si procedee de preparare a minereurilor.
44. IOAN ZUGRAVESCU (1910-1989) – chimist, profesor de chimie organica, academician. A studiat derivati ai acidului furilacrilic, unii compusi organo-magnezieni si reactiile chimice ale acestora. A descoperit numeroase sinteze in chimia heterociclurilor, obtinand polimeri heterociclici termostabili si ilide derivate de la N-heterocilci. A sintetizat si brevetat numerosi produsi cu activitate fiziologica.


 va urma....

[sumalan dorin]

Salutări

@ Tery-cane ,te rog când mai ai timp să mai postezi,în continuare.Chiar am aflat informaţii interesante,ba mai mult,nici prin gând nu îmi trecea că prima femeie inginer a fost o româncă.Să şti că mă gândesc să fac şi eu ca şi tine ,acelaşi titlu "oameni de ştiinţă şi inventatori români din domeniul medical" ,dar la subforumul legat de medicină.

[tery-cane]

Chiar te rog, daca poti , sa initiezi o tema cu subiect similar si la sectiunea medicala!
Sa fie intr-un ceas bun !

[Adi]

Tery-cane, e bine, dar trebuie sa dai si sursa informatiilor, precizand apoi daca e copy/paste de acolo sau daca ai reformulat acele informatii in cuvintele tale.

[tery-cane]

Cuprinsul are urmatoarea  bibliografie (pe care intentionam sa o pun la sfarsitul lucrarii, parca asa se obisnuieste ,nu?) :
 1) Albu,D.; Brezeanu,M. - Mica enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1974
 2) Costinescu, P.; Mihailescu,N.M.;Olteneanu, M. - Inventatori romani,Editia a II-a revizuita si adaugita, Editura OSIM AGIR, Bucuresti,2000;
.. precum si povestiri din viata mea  personala.
 
ps. Nici eu nu sunt de acord cu plagiatul 
 

[florin_try]

 As sugera adminilor sa deschida un nou topic in forumul de chimie, numit "istoria chimiei" si acest thread sa fie mutat acolo.
 Sper caa subiectul asta sa fie dezvoltat, insa includerea lui la "chimie organica" e arbitrara. Sunt multi chimisti mari si in domeniul chimiei fizice sau anorganice.

[Adi]

As sugera adminilor sa deschida un nou topic in forumul de chimie, numit "istoria chimiei" si acest thread sa fie mutat acolo.
 Sper caa subiectul asta sa fie dezvoltat, insa includerea lui la "chimie organica" e arbitrara. Sunt multi chimisti mari si in domeniul chimiei fizice sau anorganice.

Buna idee. Am mutat.

[Adi]

Cuprinsul are urmatoarea  bibliografie (pe care intentionam sa o pun la sfarsitul lucrarii, parca asa se obisnuieste ,nu?) :

Da, numai ca atunci cand publici pe etape, in mai multe posturi, omul trebuie sa stie inca de la postul I care e biografia. Asa ca atunci trebuie pusa la inceput, zic eu.

[chimistul]

Salut!

Foarte buna ideea cu acest "index" al marilor chimisti. Printre multi altii l-am remarcat pe :

IONEL HAIDUC –(1937-  ) chimist, profesor emerit, academician. Actualmente presedintele Academiei Romane. Pionier in domeniul combinatiilor complexe pe baza de fosfor si a structurilor metalo-organice precum si a fosforilidelor.

Placut surprins sa aflu asemenea cuvinte de lauda despre un fost profesor chiar daca pt scurt timp! Un om deosebit!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ionel_Haiduc

 

[tery-cane]

EUGEN ANGELESCU

(4 ianuarie 1896, Ramnicu Valcea-19 februarie 1968 Bucuresti)

     

Chimist, profesor, academician,pionier al chimiei coloizilor

 


    Eugen, mezinul familiei Angelescu, caruia în copilarie i se spunea Nicu, s-a nascut la 4 ianuarie 1896, în orasul Râmnicu Vâlcea. Tatal lui, Ion Angelescu, caruia prietenii îi spuneau Conu Iancu, era magistrat la tribunalul din localitate, intelectual cu o vasta cultura, om cinstit, de o corectitudine desavârsita. A fost un timp respectabil primar al orasului. Mama, Alexandrina (Adi), nascuta Zaharia, casnica, fara studii superioare, s-a ocupat cu cresterea si educarea celor sase baieti ai familiei, care au facut cariere frumoase. Eugen a urmat scoala primara în orasul natal si a pastrat toata viata o frumoasa amintire despre învatatorul lui, Petrescu, care i-a dat primele notiuni de scris si citit, dupa cum marturisea, „m-a învatat sa judec si a avut o influenta deosebita în orientarea mea ulterioara“.
    Gimnaziul (primele patru clase de liceu) l-a facut la Râmnicu Vâlcea, iar cursul superior la Liceul Carol I din Craiova, unde a fost deosebit de apreciat de colegi si profesori.Tânarul bacalaureat Eugen Angelescu s-a înscris în anul 1913 la Facultatea de Drept si la Facultatea de Stiinte, Sectia Fizico-Chimice, a Universitatii Bucuresti, unde a avut profesori cunoscuti ca G.G. Longinescu, C.I. Istrate, D. Bungheteanu, C. Miculescu, Ludovic Mrazec, de a caror apreciere s-a bucurat.
    În anul 1918 si-a luat licenta în fizico-chimice, cu mentiunea „foarte bine“.
    Dupa absolvirea facultatii, în anul 1919 a fost numit asistent suplinitor la Catedra de chimie agricola din cadrul Facultatii de Stiinte a Universitatii Bucuresti.
    România reîntregita dupa Primul Razboi Mondial avea nevoie de specialisti bine pregatiti, statul acorda studentilor merituosi burse pentru studii în strainatate. În aceasta situatie, asistentul universitar Eugen Angelescu a obtinut o bursa de studii pentru doctorat în Italia, la Universitatea din Roma.
     La sfârsitul anului 1920 a plecat la Roma si s-a înscris la doctorat în domeniul chimiei pure, avându-l ca îndrumator pe profesorul Emanuelle Paterno, sub a carui conducere a debutat în cercetarea stiintifica.
     În anul 1922, Eugen Angelescu si-a sustinut teza de doctorat în fata comisiei formate din 11 profesori si a obtinut titlul de doctor în chimie, cu mentiunea „cum laudae“. Teza lui de doctorat a fost publicata integral în Gazetta chimica. În timpul sederii la Roma a activat în societatea studentilor români Dacia Traiana si a colaborat la revista societatii, România.
     Întors în tara, si-a reluat activitatea didactica la Universitatea Bucuresti, urcând toate treptele ierarhice ale învatamântului universitar pâna la cea de sef de catedra, pe care a onorat-o timp de 31 de ani.
     Între anii 1950 - 1960 a fost prorector al Universitatii Bucuresti.
     El a predat chimia agricola si din 1927 cursul de chimie fizica, care a fost introdus la Universitatea Iasi din anul 1915.
     El si-a sustinut docenta în anul 1929, cu un subiect de chimie fizica.
     A fost un profesor dotat cu talent didactic, cu o tinuta impecabila, foarte apropiat de studenti, care l-au poreclit Bebe.
     Activitatea didactica a împletit-o în mod stralucit cu cea de cercetator stiintific. El a efectuat cercetari în domeniul chimiei organice, privind relatiile dintre structura si proprietatile fizico-chimice. Studiile lui au fost îndreptate si spre absorbtia si solubilitatea selectiva în dizolvanti polari si în amestecuri de dizolvanti; s-a ocupat de natura combinatiilor moleculare dintre aminele aromatice si acizii alifatici; de cinetica unor reactii chimice ale compusilor organici si de hidratarea ionilor. A mai efectuat cercetari asupra naturii combinatiilor zaharozei cu oxidul de calciu, care aveau aplicatii în industria zaharului si a proceselor de absorbtie a colorantilor pe materialele celulozice.
     Pentru industrie a elaborat metode de analiza fizico-chimica a unor compusi organici si a urmarit variatia unor sisteme coloidale în trecerea de la dispersia coloidala la dispersia moleculara, cu aplicatii în industria sapunurilor si detergentilor. A fost denumit „efectul Angelescu“ solvatarea si dispersia exercitate de un agent liofilizant adaugat unei solutii coloidale.
    În anul 1939, ca semn al pretuirii sale, a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Avea pâna atunci 60 de lucrari originale publicate si a condus doctoratul la zece chimisti.
    În anul 1963 a devenit membru titular al Academiei Române.
    A fost membru al: Societatii Române de Chimie; Asociatiei Chimistilor din Franta; Comisiei Internationale de Industrii Agricole din Olanda si Societatii de Chimia Coloizilor din Germania.
    S-a stins din viata la 19 februarie 1968.
 

Bibliografie:
 1)http://www.agir.ro/univers-ingineresc/eugen_angelescu_(1896-1968)fondator_al_scolii_rom_nesti_de_chimie_coloidala_1484.html
2) Albu,D.; Brezeanu,M. - Mica enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1974
3) Costinescu, P.; Mihailescu,N.M.;Olteneanu, M. - Inventatori romani,Editia a II-a revizuita si adaugita, Editura OSIM AGIR, Bucuresti,2000;
4)http://www.history-cluj.ro/Istorie/cercet/Nastasa/ItinerariiLumeaSavanta.pdf






 

[Adi]

Inteleg ca este un articol/referat scris de tine cu cuvinte proprii folosind acele surse? Are macar vreo fraza copiata din una din acele surse?

[tery-cane]

Articolul nu-mi apartine autorul  acesuia este Domnul Mihai Olteneanu(mentionat in bibliografie).La bibliografie am indicat si alte surse pentru a da posibilitatea cititorului sa-si poata completa documentatia referitoare la subiect.

[tery-cane]

ANA ASLAN ( 1 ianuarie 1897,Braila-20 mai 1988, Bucuresti)

Medic, profesor, om de stiinta, inventatoare a unor medicamente esentiale pentru tratamentul imbatranirii (GEROVITAL H3, ASLAVITAL), academician

     Mezina familiei unor intelectuali  Margarit Aslan  si Sofia ,  Ana s-a nascut la 1 ianuarie 1897  la Braila . Urmează cursurile Colegiului Romaşcanu din localitatea natala  şi, după stabilirea familiei la Bucureşti , Şcoala Centrală.După revenirea la Bucureşti, în anul 1919, a lucrat alături de marele neurolog Gheorghe Marinescu . Trei ani mai târziu, a absolvit facultatea şi a fost numită preparator la Clinica II din Bucureşti, condusă de profesorul Daniel Danielopolu, care o îndrumă şi în alcătuirea tezei de doctorat Cercetări asupra inervaţiei vasomotorii, susţinută în 1924.
     Urmeaza o activitate didactica si spitaliceasca la Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultatii de Medicina din Bucuresti, Clinica Medicala din Timisoara, Spitalul CFR. Din 1949, devine seful Sectiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucuresti.
     A deţinut şi funcţiile de secretar al Academiei Române de Medicină (1947 - 1948), preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Medicale din Timişoara (1947 - 1949), şefa secţiei pentru problemele vârstei a treia la Institutul de Endocrinologie, din 1949 şi, din 1952, director al Institutului de Geriatrie din Bucureşti, primul din lume cu acest profil, înfiinţat de către ea, cu sprijinul doctorului Constantin Ion Parhon, preşedintele prezidiului Marii Adunări Naţionale. În 1974, a devenit Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie, propus ca model, în 1964, de preşedintele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
     In 1952, prepara vitamina H3 (Gerovital), produs farmaceutic cu actiune in tratamentul fenomenului de imbatranire, precum si in bolile batranetii, in ateroscleroza, vitiligo, sclerodermie etc. Produsul se bazeaza pe descoperirea proprietatii regeneratoare a troficitatii procainei aplicate in tratament cronic. Procaina este experimentata in afectiunile reumatice in premiera in  cazul unui student tintuit la pat din cauza unei crize de artroza. In 1958, incepe prepararea produsului pe scara larga si introducerea sa in circuitul farmaceutic. Continua cercetarile intr-un azil de batrani si evidentiaza importanta novocainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta. Ana Aslan si colaboratorii sai au adaugat potasiu metasulfit si fosfati pentru a prelungi durata mentinerii substantei in corp pana la 6 sau 9 ore.
     In 1956 cercetatoarea si-a prezentat descoperirile la Congresului European de Gerontologie de la Karlsruhe din Germania si la Congresul European de Gerontologie de la Basel.  unde a fost privita cu oarecare scepticism. Novocaina era pana atunci cunoscuta doar ca un anestezic usor folosit de cate stomatologi.  Pentru a-si confirma rezultatele, dna. dr. Aslan a organizat un program de cercetare masiv. Timp de doi ani a experimentat produsul pe câteva mii de persoane, rezultatele fiind favorabile, procesul îmbătrânirii naturale fiind diminuat cu peste 40% şi, din 1958, GH3 a început să fie produs pe scară largă, fiind comercializat în farmacii şi brevetat în peste 30 de state, fiind considerat, initial,  un medicament miraculos .
     A urmat, în 1961, inventarea Aslavitalului, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu Medicamentul  conţine pe lângă procaină, şi un factor activator şi antieterogen, brevetat şi produs pe scară largă din 1980, folosit în tratarea profilactică şi curativă a formelor de îmbătrânire predominant cerebrală şi cardiovasculară, în astenia psihică şi fizică, surmenajul intelectual, tulburările de memorie, ş.a.
     Au venit la tratament I.B. Tito, Charles de Gaulle, Nikita Hruşciov, J.F. Kennedy, Indira Ghandi, Marlene Dietrich, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali, Pablo Neruda, Aristotel Onasis s,a
     În doar opt ani, vitamina tinereţii a adus României venituri de 136 milioane de dolari. Cifra avansată de specialişti este de 50 de milioane de oameni din toată lumea care au folosit cura Ana Aslan cu fiole şi pastile Gerovital H3.
     A tratat mulţi bătrâni fără posibilităţi, la Institut, fără să perceapă taxe de cămin, fapt pentru care i-a fost imputată suma de 1.500.000 de lei, contravaloarea cheltuielilor. După ani de procese, a fost achitată în 1987.
     In anul 1988  accepta sa fie operata de cancer de colon de catre  profesorul Setlacec, la Spitalul Elias. Este operata si tocmai cand se credea ca s-a trecut „hopul”, fiind vorba de un cancer de colon in faza incipienta, mai putin agresiv in cazul varstnicilor, s-a petrecut actul final. Este operata  din nou din cauza unei infectii cu Piocianic, luat din spital, dar infectia pusese stapanire pe intregul abdomen. Joi, 19 mai 1988, putin dupa miezul noptii, la Spitalul Elias trecea in nefiinta Ana Aslan. Elena Ceausescu refuza sa-i indeplineasca ultimele dorinte: inmormantarea cu preot, alaturi de mama si fratele sau, in cripta Kalindero-Danielopolu si este inmormantata la Cimitirul Bellu Ortodox fara preot, fara lumanari.
   Afilieri
Membra a Academiei de Stiinte, din New York
Membra a Uniunii Mondiale de Medicina Profilactica si Igiena Sociala
Membra de Onoare al Centrului European de Cercetari Medicale Aplicative
Membra in Consiliul de Conducere al Asociatiei Internationale de Gerontologie
Membra a Societatii Nationale de Gerontologie din Chile
Pesedinta Societatii Romane de Gerontologie
   Premii si Distinctii
Premiul internaţional şi medalia „Leon Bernard”, acordate de OMS (1952),
Ordinul Muncii, Clasa a III-a, România (1958),
Distincţia Ştiinţifică, Clasa I, România (1967),
Merito della Repubblica, Commander Degree, Italia (1969),
Medalia de Aur, Nicaragua (1971),
Erou al Muncii Socialiste, România (1971), Crucea de Merit,
Clasa I a Ordinului de Merit, Germania (1971),
Diploma de Profesor Extraordinar al Primului Curs Internaţional pentru Dezvoltare în Gerontologie şi Geriatrie, Fuengirola, Spania (1971),
Profesor Honoris Causa şi Doctor de Onoare al Universităţii Baraganza Paulista, Brazilia (1973),
Cavaler al Ordinului «Les Palmes Académiques», Franţa (1974),
Ordinul „De Orange Nassau”, Commandor Degree, Olanda (1975),
Premiul Internaţional „Dag Hamarskjoeld”, Florenţa (1977) ş.a.
    Academiciana Ana Aslan este citata in:
1. Who’s Who in America (1972)
2. Who’s Who in the World (1971)
3. Who’s Who of Women (1971)
4. British Encyclopaedia (1974)
5. Who’s Who of Intellectuals (1976)
6. The International Men of Achievement (1976)
7. International Biographical Association of England (1978)
 
Bibliografie
1) http://ro.wikipedia.org/
2) http://romania-on-line.net/
3) http://www.ici.ro/
4) http://www.jurnalul.ro/
5) http://www.mariromani.ro/
6) http://metropotam.ro/
7) http://www.travelworld.ro/
8)Costinescu, P.; Mihailescu,N.M.;Olteneanu, M. - Inventatori romani,Editia a II-a revizuita si adaugita, Editura OSIM AGIR, Bucuresti,2000;

[Adi]

Articolul nu-mi apartine autorul  acesuia este Domnul Mihai Olteneanu(mentionat in bibliografie).La bibliografie am indicat si alte surse pentru a da posibilitatea cititorului sa-si poata completa documentatia referitoare la subiect.

Trebuie sa intelegi cum e cu bibliografia, cu plagiatul si cu furtul intelectual. Asa cum ai formalat bibliografia, nu ii este clar cititorului ce ai luat din ce articol. Daca intregul articol este copiat de undeva si restul bibliografiei este doar o sugestie de articole de citit pentru a afla mai multa informatie, atunci exact asa trebuie sa formulezi la sfarsitul articolului, asa cum facem noi la Stiinta Azi. Daca faci asta, atunci nu mai faci plagiat. Dar tot faci furt intelectual. Ai permisiunea doamnei de a ii lua articolul si a de a il pune pe forum? Daca nu, faci furt intelectual.

Acum sper ca iti este clar si pe viitor sa nu mai faci nici furt intelectual si nici plagiat. Deoacamata articolele tale isi sunt tolerate pe ideea ca nu ai stiut, dar pe viitor va trebui sa le stergem de pe forum. Noi la stiinta azi educam oamenii (si dupa cum vezi, si pe tine) despre ce inseamna plagiat, furt intelectual si articol propriu. Sper sa inveti.