Welcome, Guest. Please login or register.

Mesaje Recente

Pagini: 1 2 3 4 5 6 [7] 8 9 10
61
Sociologie / Re: Etologia - legatura dintre sociologie si biologie
« Ultimul mesaj de atanasu Martie 04, 2023, 08:45:02 a.m. »
De acord, asa este.
62
Sociologie / Re: Etologia - legatura dintre sociologie si biologie
« Ultimul mesaj de princehansolo Martie 03, 2023, 09:09:06 p.m. »
Atanasu,
Orice animal are două tipuri de comportamente: unul înnăscut și unul învățat.

Comportamentul înnăscut este totalitatea reflexelor cu care se nasc progeniturile. Suprapus peste reflexele înnăscute sunt reflexele învățate. Reflexele învățate se fac prin copiere sau prin autoînvățare.

Exemple de reflexe înnăscute la om: respirația, suptul la sân. După o maturizare de 10-15 ani, apar și reflexele sexuale.

Exemple de reflexe învățate la om: vorbitul, cititul, scrisul, alimentarea diversificată, mersul biped.

La câini: am citit (demult, nu mai știu unde...) că a treia generație de câini poate să învețe mult mai ușor (vizibil mai ușor) anumite comportamente pe care părinții lor le-au învățat înainte.

Subiectul etologiei și agresivitatea: părerea mea este că agresivitatea apare în orice societate în care membrii societății sunt în competiție pentru aceleași resurse. M-a impresionat plăcut trilogia lui Bernard Werber: Furnicile.

Fiecare societate are regulile ei. Societățile sunt de fapt mulțimi cu elemente de același tip (matematic vorbind).
63
Atanasu,
Cu tot respectul, daca vrei sa afli mai mult ca sa te convingi ca eu nu sunt ridicol ci poate tu nu ai avut rabdarea ca sa intelegi ce am scris, am redactat si am extras pentru tine 4 pagini din care sper sa intelegi ca sarcina electrica poate fi echivalata cu un impuls.
De fapt ce inseamna a echivala o sarcina electrica cu un impuls? sarcina apartine microcosmosului acolo unde noi nu avem acces decat studiind efectele macro care sunt cauzate de actiuni care se petrec la nivel micro. Deci cand spun ca sarcina electrica este echivalenta cu un impuls, nu inseamna ca sarcina este un impuls, ci ca eu la nivel macro de laborator, pot sa echivalez sarcina electrica cu un impuls al mase particulei , pentru ca sarcina este un atribut indisolubil legat de masa, asa cum in macro cu campul gravitational este legat de masa, fara sa viciez intelegerea fenomenelor. Si nu este vorba de masa oricarei particule ci doar de masa purtatorilor de sarcina electron sau proton.

https://drive.google.com/file/d/1mVDzzMLFeWIZHD7OFFNq4fXKpNQo-Jyx/view?usp=share_link

     
64
Sociologie / Re: Etologia - legatura dintre sociologie si biologie
« Ultimul mesaj de atanasu Martie 03, 2023, 06:18:43 p.m. »
Evident ca am redeschis acest fir interesat de fapt de problema omului in ce ae l imlic in general si umn, noetic in particular dupa mne omul cum spune acum aproape 200 de ani un naturlist francez Jean Louis Armand de Quatrefages de Bréau (10 February 1810 – 12 January 1892), care a  premers mult ideii mele independente de dlui (de curand am aflat de el) sustinand ca upa el oamnii ar renbui inclui itrun alt rgn dct cel animal iar eu cand am vorbit de regnul notic de fapt mai coret ar fi fost sa spun subregn asa cum le spun si plntelor si anmalelor adic nu simt nevoia s invent supraregnuri imi ajunge mineralu fara viata si molecula chimica sau atomul tot asa si cve ce au viata incepand cu niciodata cunosutul LUCA primum movens in materia vie.
Si gasind prin grupele de think tanks pe unde mai "combat" si o lucrare referitoare la un dialog destul de celebru ce s-a intamplt in 1971 intre mai batrnul savant de limba engleza Noam Chomsky si mai tanrul de limba si cultura  franceza, Miichel Foucault intitulat Despre natura umana si evident ca si u doresc sa jung tot la o asemene tema dar s du mai intai un exemplu de la e au ajuns textele despre pentruca nu cred ca dialogul ste chiar asa dificil de urmarit ca acest comentariu depre care dupa mine nu spune nimic i o sa dau un exemplu cu un cit surtcu o parte tostusi mai inteligibila :

"...A doua recalibrează capacitatea relațională a lui cu privire la, prin tentativa de a revalorifica
semnificația comparației – „Ca un Stephen King al filosofiei” – până la un punct fundamentată de/prin
chiar relația/raportul lui Michel Foucault cu filmul, cel din urmă învestit cu prerogativa de artă capabilă a (dis)pune imaginile în dinamica transpunerii relațiilor de putere, secvențialitate care face din cinematografie un medium de reevaluare a cunoașterii.
Dacă ar fi să acredităm-cu-orice-preț sintagma comparativă cu o substanță funcțională – „ca un Stephen King al filosofiei” se cere a fi revăzută prin plus-valorificarea – „ca Marguerite Duras și Werner Schroeter”: „ca Marguerite Duras” în sensul în care natura umană implică vizibilitatea care- încă-nu-a-devenit-prezență a personajului asimilat, transfigurat până la a fi perceput drept „una cu textul (...) sau mai degrabă un amestec de text/imagine”; „ca Werner Schroeter”, regizorul amplasat de Foucault la chiar polul opus lui Bergman (cel care îl plictisește!), prin valorificarea unui „imediat care nu încearcă să arate ce se întâmplă” și prin actul „de a evita complet filmul psihologic (...), prin
corpuri, fețe, buze și ochi care fac dovada pasiunii”. Regizoral, Foucault nu „scrie un horror analiticconceptual al puterii”, ci vede, pe de o parte, ceea ce nu este cinematografie (opunându-se istoriei drept model al unei „mari evoluții continue și omogene” sau demersului de acceptare a schimbării ca „un dat preocupat în a-și descoperi cauza”, prin sarcina de a distinge între diferitele tipuri de evenimente și de a „defini transformările care s-au produs efectiv, sistem conform căruia anumite
variabile au rămas constante în timp ce altele au fost modificate”) și ceea ce este (misiunea de a utiliza camera pentru a descoperi-explora, printr-o formulă intensă, calculată și/sau aleatorie, „descoperire a ceva, rupere a unui unghi, a unui volum, a unei curbe, urmărind o urmă, o linie, eventual o ondulație”). Astfel, Foucault explică direcționarea cinematografiei înspre modalitatea de „reprogramare a memoriei populare, care exista, dar nu avea nicio modalitate de a se exprima...." samd .
Textul acesta este petru amuzament si nu pentru a ne da si noi in stamba....


65
ESTI RIDICOL  adica de cand ce scrii acum nu e tot un hocus pocus adica :

e^2/(4*Pi*eps)=[(ka/alfa)*(Pi^2/c^2)*[(alfa*m*c)/Pi]^2 este tot aia cu expresia de pe pg 8:

e^2/(4*Pi*eps)=[a*(alfa*m*c)/Pi]^2 *(1/a^2* K/alfa)*(Pi^2/c^2)

Gata si  te rog las-o balta ca inclin sa  nu-ti mai raspund nici la astfel de raspunsuri punctuale aparent mai corecte stilistic,  adica pana nu te porti altfel decat preopinentul tau de baza, mancator de timp si sugativa de inteligenta. asta doar daca ai tine figura, numit el si GA.





66
Dl Virgil
Citat
Conform relatiilor lui Coulomb (1.1) pentru atom, cum si a relatiei lui Newton (1.2) pentru macrocosmos putem afla fortele de interactiune ale particulelor si respectiv ale corpurilor care fac parte dintr-un sistem armonic natural.
Dumneata vorbesti aici de forte. Dar ai idee, adica poti sa explici ce este forta fizica, ca fenomen fizic, la modul general? Am vazut pe undeva, un eseu al d-lui inginer explicativ la forta fizica, in care se spune simplu ca forta fizica inseamna doar deosebirea de miscare, ca intensitate directie si sens. Ce poti sa spui despre aceasta definitie a fortei fizice, definitie, care dupa mine este esentialmente filozofica.? Dumneata ai vreo alta definitie a fortei fizice decat cea din manual? Asa fizic spune ca forta este data de produsul potentialelor. Iar potentialul este dat de produsul acceleratiei cu lungimea. E=U.U=a.l.a.l=a2.l2=p.S . Sigur ca daca eviti raspunsul si la aceasta chestiune, pot sa inteleg ca nu ti-ai pus niciodata problema asupra naturii fizice a fortelor fizice. Fiindca doar dumnneata esti interesat doar de similitudini ale macracosmosului cu microcosmosul. Dar si pentru ca aceasta similitudine sa fie corecta, trebuie sa avem o imagine exacta a microcosmosului. De aceea cred eu ca este foarte importanta cunoasterea exacta a strucrurilor dinamice ale particulelor elementare. Care prin interactiune cu spatiul fizic, materializat de oceanul materiei inponderale, da nastere la campurile fizice, prin intermediul carora se produc interactiiunile dintre sisteme, la distanta. Cunoastere care imi pare ca dumneata o eviti consecvent.
67
Invit pe colegi sa citeasca aceasta expunere a mea, cu rugamintea de a-mi face observatii daca ceva nu vi se pare in regula.
      "Stim ca orice sistem micro sau macrocosmic reprezinta o forma de organizare  a materiei,  care consta in sisteme de oscilatori armonici microcosmici numiti atomi, sau oscilatori armonici macrocosmici numiti  galaxii, sisteme solare sau planetare, dupa caz. Stim ca cel mai simplu sistem natural consta din doua particule legate intre ele printr-un camp care asigura o forta cvasielastica care scade cu patratul distantei. Sunt cel putin doua particule sau corpuri complementare, din care una joaca rolul de nucleu (M) fiind de cca 10^3  ori mai mare decat cealalta, care este particula orbitala (m). Ambele particule sunt legate intre ele printr-o forta cvasi-elastica fiind exprimata prin constanta de interactiune (k), si orbiteaza in jurul centrului comun de masa.
      Dupa cum stim, fortele de atractie intre particule, sunt exprimate prin relatia lui Coulomb in microcosmos si prin relatia lui Newton in macrocosmos. Masa si sarcina sunt doua proprietati diferite de manifestare a aceleiasi particule, in doua medii diferite dar suprapuse in acelasi spatiu. Cate tipuri de interactiuni sunt, tot atatea medii de interactiuni exista, medii care se regasesc toate suprapuse in acelasi spatiu fizic. Astfel o particula cu o structura interna compusa precum protonul, va contine in interiorul lui fortele tari, in afara lui fortele electromagnetice, apoi fortele slabe, apoi fortele masice, si fiecare forta imprima un anumit caracter particulei. Noi traind in spatiul gravitational percepem toate aceste caracteristici ale fiecarui tip de mediu, ca si cum straturile celorlalte medii ar fi transparente. Privind astfel lucrurile, sarcina reprezinta proprietatea prin care particulele pot forma o structura stabila precum atomul, structura apartinand mediului electromagnetic, iar masa corpurilor este o alta caracteristica prin care aceste entitati se manifesta in spatiul gravitational, permitand formarea de structuri stabile precum sistemele cosmice.
      Intrebarea este, daca pot exprima sarcina electrica in functie de masa; desi sunt doua proprietati ale aceleiasi particule apartinand la doua medii diferite, putem face o legatura intre ele si anume; raportul intre sarcina si masa ne da sarcina specifica a particulei, adica un electron de exemplu cu sarcina "e" se va comporta la fel in spatiul electromagnetic, precum o particula care are masa electronului "m" in spatiul masic, daca acest spatiu ar fi caracterizat de o constanta de interactiune "ka", diferita si mult mai mare decat constanta gravitationala "K". Cu alte cuvinte imi creez imaginar un spatiu virtual in care electronul ar avea doar masa. Acest exercitiu de imaginatie imi serveste sa inteleg ce asemanari pot exista intre structuri de particule (atomi), si sistemele macrocosmice.
Conform relatiilor lui Coulomb (1.1) pentru atom, cum si a relatiei lui Newton (1.2) pentru macrocosmos putem afla fortele de interactiune ale particulelor si respectiv ale corpurilor care fac parte dintr-un sistem armonic natural.
Desigur sunt multi sceptici care nu vad o asemanare intre interactiunea electrica si interactiunea gravitationala, deoarece campul electric este un camp vectorial iar campul  gravitational este un camp scalar, si sarcinile electrice de acelasi fel se resping, in timp ce sarcinile contrare se atrag, ceia ce la interactiunile gravitationale nu exista decat forte de atractie. Fata de aceste afirmatii firesti, trebuie sa fac urmatoarea remarca; atat campul electric cat si campul gravitational sunt doua interpretari diferite ale aceluiasi camp de interactiune, fiecare reflectand o anumita fateta a campului, aflate la scari diferite de dimensiune. Cei care sustin ca in macrocosmos se manifesta doar forte de atractie gravitationale, trebuie sa le atrag atentia ca exista si forte de respingere intre sistemele macrocosmice fara de care toate galaxiile s-ar atrage intre ele, ceia ce nu corespunde realitatii. Observatiile privind dilatarea universului dovedeste ca intre galaxii exista si forte de respingere. Deasemeni in microcosmos se invata inca din clasele primare ca doua sarcini electrice de acelasi semn se resping, desi nimeni nu a vazut daca doi electroni liberi se resping pentru ca toate experimentele electrostatice se fac cu ajutorul unor corpuri care sunt formate din atomi si molecule. Intradevar doua corpuri incarcate electric cu electroni se resping, dar acei electroni odata patrunsi in corp duc la ionizarea negativa a atomilor intre care apar forte de respingere, dar aceste forte ionice nu sunt aceleasi cu fortele care se manifesta intre electronii liberi deoarece participa intregul atom. Stim ca intre doi conductori paraleli parcursi de un curent in acelasi sens apar forte de atractie si respectiv de respingere daca curentii au directii opuse, datorita campurilor magnetice produse de curentul electric al celor doi conductori. Deci electronii aflati in miscare interactioneaza in mod diferit desi au aceiasi sarcina electrica, ei pot genera forte de atractie sau respingere in functie de orientarea momentelor magnetice ale acestora. Acelasi lucru se poate intampla si cu electronii liberi daca momentele lor magnetice au o anumita orientare spatiala. Mai mult, daca electronii s-ar respinge nu s-ar mai putea focaliza spoturile in tuburile catodice si nici microscoapele electronice nu ar mai functiona. Mai trebuie specificat ca electronii liberi sau cuplati sunt totdeauna in miscare astfel ca daca sunt supusi la o diferenta de potential de numai un volt capata viteze de 10^5 m/s, asa ca niciodata nu vom avea electroni statici. In consecinta ar trebui sa fim mai precauti cand afirmam ca doi electroni se resping, sau ca nucleul unui atom atrage electronii aflati pe orbite, deoarece aceiasi electroni in cazul pompajului cu o anumita frecventa pot determina ca electronii sa sara pe orbite exterioare si apoi sa revina pe vechea orbita precum se intampla in cazul functionarii laserilor.
    In cazul campului gravitational corpurile sunt atrase spre centrul campului, numai daca starea lor energetica este mai mica decat starea corespunzatoare pozitiei pe care o ocupa. Cum toate corpurile de pe pamant pana la adancimea nucleului au o stare energetica ce consta in suma energiei cinetice plus a energiei potentiale mai mica decat aceia corespunzatoare pozitiei lor, acestea sunt atrase de campul gravitational.
Consider ca atat in microcosmos cat si in macrocosmos, sistemele armonice naturale atomi sau galaxii, sunt structuri energetice aflate in permanenta in consonanta cu starea energetica a mediului in care se gasesc, astfel incat aceste sisteme absorb energia atunci cand apare o perturbatie energetica suplimentara, si cedeaza energia atunci cand apare un deficit de energie in mediul inconjurator, regland astfel energia intregului univers."

68
Sociologie / Re: Etologia - legatura dintre sociologie si biologie
« Ultimul mesaj de princehansolo Martie 02, 2023, 07:33:22 p.m. »
Nu am intrebari, doar te rog sa te rezumi la esente. In discutie sa pastam in baza  cele ce le stim din scoala si din dictionare cu cele doua regnuri: mineral si viu respectiv vegetal si animal, sa spunem ca cele monocelulare asexuate sunt vegetale si celor sexuate adica parameciul fiindca din  doi parameci poate apare unul  care are cate ceva din ambii "parinti" sa le spunem animale si desigur in sus sa pastram clasificarile aceptate in scoala facuta de noi caci pregatim terenul penru etologie care este si un soi de filozofie a comportamentului plecand de la definiia data aici: Etologia - stiinta comportamentului animal si deci sa lasam mineralele, energia si  plantele(vegetalele) ca suport al viului animal care se invata la zoologie si anatomie.
...
Fiind vorba de comportamentul animal, nu numai că putem ignora mineralele și plantele ci chiar trebuie să le ignorăm. Am vrut să prezint viul pentru a înțelege circuitele din natură a substanțelor sau a moleculelor. Și ce înseamnă hrana pentru a înțelege clasificarea animalelor în vegetariene sau carnivore.

Am găsit pe pagina https://sppn.md/pasarile-sunt-animale/:
Citat
Regnul Animalia este cel mai evoluat dintre toate, și întrunește toate organismele pluricelulare, heterotrofe, deci care nu își pot produce de sine-stătător substanțe organice necesare hrănirii, spre deosebire de plante, alge și bacterii verzi care fac acest lucru prin fotosinteză.
Nu știu de ce animalele sunt considerate cele mai evoluate - pentru a trăi având nevoie de un mediu înconjurător cu structură mai evoluată decât mineralele. Sau animalele sunt considerate cele mai evoluate din punctul de vedere al timpului de apariție (sunt ultimele apărute).

Am ajuns la pagina de mai sus căutând dacă păsările sunt animale. M-am gândit la societățile animalelor (haite de lupi de exemplu) și la cuci (cucul fiind o pasăre singuratică). Comportamentul unui individ poate fi un comportament înnăscut sau învățat. Deci știința comportamentului animal ar trebui să studieze comportamentul individual, și social (al grupului din care face parte individul). Este discutabil cât din comportamentul societății unor grupuri de animale este sau nu influențat de comportamentul individual al componenților societății.

Am văzut la ultimele emisiuni din TeleEncilopedia (pe TVR1) că prezintă etologia. Nu am știut că așa se numește știința care studiază comportamentul animalelor. Dau un exemplu: soiuri de pescăruși care fructifică activitatea de hrănire a grupurilor de delfini. Peștii se grupează în bancuri, bancurile de pești sunt compactate de câte un grup de delfini, delfinii prind peștii care se găsesc la periferia bancului (din lateral), pescărușii atacă bancul de sus și beneficiază de prezența delfinilor.

Alte soiuri de pescăruși se hrănesc cu pielea balenelor. Au învățat că pot să ciugulească chiar din pielea balenelor vii, care ies să respire sau când alăptează. Balenele au găsit o modalitate de a respira, prezentând o porțiune cât mai mică din piele la respirație.

Un subiect de dezbătut ar fi comportamentul oamenilor. Subiect dezbătut pe un alt fir de pe forum: https://forum.scientia.ro/index.php?topic=4598.0
69
INTRODUCERE

      Aceasta lucrare a fost conceputa ca un instrument de studiu, in vederea extinderii orizontului de cunoastere a universului, prin stabilirea unor relatii de asemanare dintre microcosmos si macrocosmos, privind modurile de organizare ale materiei in cele doua niveluri micro si macro cosmice, tinand seama de  relatiile de interactiune ale particulelor, respectiv ale corpurilor, existente intr-un anumit spatiu.
Daca ne referim la forma de organizare a materiei, observam ca la nivel microcosmic,  materia se prezinta sub forma  granulara, discreta, precum ; electroni, nucleoni, mezoni si alte particule, in timp ce la nivel macrocosmic materia se prezinta sub forma de sateliti,  planete, stele, nebuloase etc.  Atat in microcosmos cat si in macrocosmos materia este organizata in sisteme de particule sau de corpuri ceresti, ce sunt caracterizate de o miscare periodica. Cu alte cuvinte, sistemele cosmice de orice marime ar fi, sunt niste oscilatori armonici naturali, aflati in permanenta stare de echilibru energetic fata de mediul inconjurator. Orice abatere de la acest echilibru, conduce la manifestari de absorbtie, sau emisie de energie din partea sistemelor respective, pana la reechilibrarea energetica a acestora, cu mediul inconjurator.   
Daca in microcosmos aceste schimburi energetice pot fi observate in laborator in timpi reali, in macro cosmos evenimentele se produc in mii sau milioane de ani, devenind  imposibil de studiat in ansamblul lor.
Desi natura campurilor care interactioneaza in microcosmos este diferita de cea a campurilor  macrocosmice, respectiv campul electromagnetic si cel gravitational, au totusi o caracteristica comuna, aceia de a fi liantul  materiei organizate in sisteme armonice,  avand o raza de actiune nelimitata, a carei intensitate este in scadere cu patratul distantei, asigurand conditiile organizarii particulelor sau corpurilor in sisteme micro sau macrocosmice.
In microcosmos, cel mai simplu si raspandit element este hidrogenul, fapt ce il recomanda ca un sistem armonic natural ce poate fi considerat drept etalon al acestui nivel cosmic.  In macrocosmos singurul sistem cunoscut foarte bine este sistemul Solar, fapt pentru care in studiul ce urmeaza vom lua in calcul parametrii acestuia (mase, viteze, orbite), cat si sistemele de sateliti ai planetelor respective.
     Cel mai simplu sistem armonic , presupune existenta unei mase mari drept suport (M) de care este legata printr-un arc, o masa mult mai mica (m) care oscileaza in jurul pozitiei de echilibru.
     In cazul sistemelor naturale, masa suport este numita nucleu, iar legatura cvasi-elastica intre cele doua mase este asigurata de campul central de interactiune dintre ele.  Forta de atractie sau de respingere dintre corpuri nu reprezinta decat tendinta celor doua corpuri de a ocupa pozitia relativa (distanta) corespunzatoare starii energetice in care se afla. La sistemele atomice legatura cvasi-elastica este asigurata de campul electrostatic dintre nucleu si electron, pe cand in macrocosmos legatura cvasi-elastica este data de campul gravitational al corpului ceresc (stea sau planeta) in jurul caruia orbiteaza o planeta sau un satelit, dupa caz.
Fenomenul in sine este mai subtil deoarece nu exista orbite perfect circulare, ci numai orbite mai mult sau mai putin eliptice ceia ce inseamna o variatie periodica a distantei dintre nucleu si corpul sau particula orbitala. Deci avem de a face cu o variatie periodica a energiei cinetice si a energiei potentiale ceia ce ne indreptateste sa afirmam ca fiecare sistem cosmic natural este un oscilator armonic rotational, existand in permanenta o corelatie intre perioada oscilatiei radiale cu perioada de rotatie in jurul centrului de masa. Aceste oscilatii sunt in consonanta cu oscilatiile campului central, adica intreg ansamblul format din nucleul sistemului, particula sau corpul care il orbiteaza cat si campul central au o frecventa de oscilatie proprie iar atunci cand sunt in echilibru energetic cu mediul, nu absoarbe, si nici nu emite energie. Acest principiu caracterizeaza atat sistemele atomice cat si sistemele gravitationale, iar energia absorbita sau emisa este sub forma de cuante electromagnetice pentru microcosmos si unde gravitationale pentru macrocosmos.
In lucrarea de fata vom cauta sa stabilim asemanarile care pot exista intre formele de organizare dintre sistemele micro si macrocosmice.

70
Sociologie / Re: Etologia - legatura dintre sociologie si biologie
« Ultimul mesaj de atanasu Martie 02, 2023, 02:45:16 p.m. »
Nu am intrebari, doar te rog sa te rezumi la esente. In discutie sa pastam in baza  cele ce le stim din scoala si din dictionare cu cele doua regnuri: mineral si viu respectiv vegetal si animal, sa spunem ca cele monocelulare asexuate sunt vegetale si celor sexuate adica parameciul fiindca din  doi parameci poate apare unul  care are cate ceva din ambii "parinti" sa le spunem animale si desigur in sus sa pastram clasificarile aceptate in scoala facuta de noi caci pregatim terenul penru etologie care este si un soi de filozofie a comportamentului plecand de la definiia data aici: Etologia - stiinta comportamentului animal si deci sa lasam mineralele, energia si  plantele(vegetalele) ca suport al viului animal care se invata la zoologie si anatomie.

Ps La 15:00 Adaug ceva de pe un alt fir din domeniu:

"Interpretarea comportamentului animal şi uman pe baza cunoştinţelor filogenetice (evolutive), neurobiologice şi biologice porneşte de la descrierea unor „universale comportamentale”, un fel de parametrii comportamentali de bază ce sunt specifici unei întregi specii. Pornind de la "universale comportamentale" sunt analizate aspecte generale şi particulare ale diferitelor acte comportamentale complexe (creşterea progeniturilor, teritorialitatea, organizarea socială, agresivitatea, comunicarea, sexualitatea, etc.) urmărindu-se mecanismele evolutiv-adaptative ale acestora."
...
" Cartea "Maimuta goala"  clasică pentru biologi, îşi merită locul alături de Originea speciilor a lui Darwin, prezentându-l pe Om nu ca pe un înger căzut, ci ca pe o maimuţă înălţată, care dovedeşte un simţ al umorului, o energie şi o imaginaţie remarcabile, dar care nu este altceva decât un animal aflat în pericolul de a uita de unde a plecat. Cu intuiţiile sale penetrante legate de istoria începuturilor Omului, de viaţa lui sexuală, de obiceiurile lui şi de legăturile sale uimitoare cu lumea animalelor, Maimuţa goală este o carte-jalon, deopotrivă provocatoare, incitantă şi durabilă."

"Filmul Instinct din 1999, cu Cuba Gooding Jr., Anthony Hopkins este remarcabil prin surprinderea comportamentului agresiv al speciei umane. Despre agresivitate sunt numeroase studii de specialitate, recomand cartea Agresivitatea Umană de Irenaus Eibl-Eibesfeldt. Iată descrierea cărţii: Omul este lup pentru om. Dacă sexualitatea a fost principala problemă care a preocupat începutul secolului XX, agresivitatea distructivă preocupă începutul secolului XXI, în special prin urmările sale, care ameninţă însăşi existenta umanităţii. Etologia şi etologia umană, ca discipline ştiinţifice, studiază dimensiunea bio-psihică a agresivităţii umane şi încearcă să explice dintr-o perspectivă nouă în special aspectele distructive ale agresivităţii"

Avand si aceste jaloane doar jaloane cred a discutia ar putea fi chiar interesanta si eu revin astfel la vechiul meu hoby -stiintele naturii in sensul predarii lor din scoala(adica fara fizico-chimice) 
Pagini: 1 2 3 4 5 6 [7] 8 9 10