Sper ca topicul deschis aici sa fie unul de succes si util pentru viitor atat pentru voluntarii Scientia, cat pentru orice iubitor de stiinta care citeste presa de popularizare de stiinta in limba engleza.
Ma intalnesc deseori cu sintagme, expresii ori cuvinte pe care nu stiu cu ce le-as echivala in romaneste, asa ca topicul acesta ar putea fi locul unde sa cerem o parere celor cu state vechi in bransa traducatorilor de articole de stiinta ori celor care, cunoscand domeniile respective in detaliu, pot oferi variante mai inspirate de traducere.
Pentru inceput, pentru ca am vazut ca deseori pe netul si in presa scrisa de stiinta din Romania expresia "quantum entanglement" este pastrata in original, ofer doua variante de traducere pentru acest concept: "inseparabilitate cuantica"
si
"corelativitate cuantica".
Care vi se pare mai inspirata si de ce? Aici cred ca specialistii in mecanica cuantica pot oferi explicatii de detaliu.
Apoi, care credeti ca ar fi o traducere potrivita pentru formula "Deep Space"?
P.S.
Nu imi doresc ca acest topic sa devina unul al traducerilor de fraze intregi, ci doar un ajutor pe care sa ni-l dam unii altora pentru a intelege si traduce punctual termeni stiintifici din engleza in romana.
Unele expresii devin atat de uzuale in romaneste ca nu cred ca ar trebui traduse.
Am vazut ca cei de la observatorul astronomic folosesc "Deep Space" in mod curent pe site-ul lor care este altfel in romaneste.
O problema diferita este a explica ce inseamna termenul. Explicatia poate fi lunga si detaliata. Dar traducerea in doar unul sau doua cuvinte ar putea fi fortata sau greoaie.
In privinta termenului "entanglement" cred ca se foloseste o romanizare a lui, "entanglement cuantic". Nu stiu cum s-ar pronunta prima parte in romaneste.
Parera mea e ca nu are sens sa ne fortam sa traducem orice. In unele cazuri e mult mai productiv sa acceptam noile cuvinte ca neologisme. E foarte posibil ca sa nu existe un cuvant la fel de potrivit in noua limba (romaneste). Atunci normal ar fi sa inventam un cuvant nou pentru a descrie acel ceva nou. Si atunci de ce sa nu fie acelasi cuvant ca in engleza? In plus se asigura o intelegere la scara globala a noului concept si se usureaza comunicarea.
Eu traduc "quantum entanglement" prin "corelatii cuantice". Cred ca termenul "inseparabilitate cuantica" este cel mai elegant. Nu stiu daca exista un termen consacrat in limba romana asa ca mentionez mereu in paranteza termenul in limba engleza.
Cu acest topic, cred că ne-a venit o nouă idee - adică să creăm, în timp, un dicţionar pentru unii dintre termenii cei mai uzitaţi din fizică şi fără o traducere consacrată. Nu aici, pe forum, ci pe site.
În privinţa traducerii terminologiei ştiinţifice, cred că, noi, ca naţiune, am pierdut contactul cu realitatea.
Probabil că zeci de mii de termeni din toate domeniile ştiinţei nou-apăruţi în ultimii 20 de ani şi care nu se regăsesc printr-un niciun dicţionar. Am întălnit des opinia că nu ştiu ce fizician ori IT-is foloseşte terminologia din engleză, deci gata, este cea oficială. Totuşi, pronunţia în multe cazuri este complet diferită de la om la om, funcţie de gradul de cunoaştere a englezei.
Deci cred că, în principiu (deci admiţând că pot fi unele excepţii), ar fi utilă traducerea cât mai multor termeni. Probabil că mulţi elevi, dacă le-o vorbi cineva de quantum entanglement, sunt complet pierduţi în faţa "inefabilului" expresiei. Dar termenii noi vin, cu duiumul, din IT, biologie, chimie etc. Dacă poţi traduce un termen, e păcat să nu o faci, doar pentru a nu fi vreo confuzie pentru cititorul de texte în engleză, neavizat de potrivirea dintre traducere şi englezism. De aia sunt dicţionare, pentru această potrivire.
Cu siguranţă nu vom pune noi lucrurile la punct aici, pe forum, dar cred că iniţiativa colegului meu de a deschide acest fir de discuţie s-ar putea să fie utilă pe termen lung pentru mulţi.
> Marian.
Buna idee. Era un topic si pe vechiul form, dar desigur nu se mai scrisese de mult la el. In fizica particulelor sunt la fel unii termeni pe care nu stiu nici eu (care lucrez in domeniu) daca au o traducere oficiala in romana! De exemplu, "quark" sau "quarc" sau "cuarc"? "Boson" sau "Bozon"? Si nu doar cum se scriu, ci si cum se citesc?
Citat din: Adi din Aprilie 06, 2011, 09:23:25 PM
Buna idee. Era un topic si pe vechiul form, dar desigur nu se mai scrisese de mult la el. In fizica particulelor sunt la fel unii termeni pe care nu stiu nici eu (care lucrez in domeniu) daca au o traducere oficiala in romana! De exemplu, "quark" sau "quarc" sau "cuarc"? "Boson" sau "Bozon"? Si nu doar cum se scriu, ci si cum se citesc?
In privinta quarcului (http://dexonline.ro/lexem/quarc/47017) si, de exemplu, a mezonului (http://dexonline.ro/definitie/mezon), lucrurile sunt reglementare inca de la DEX98 (adica exista termenii, dar nu stiu daca oamenii de stiinta care frecventeaza domeniul sunt de acord cu definitiile. Dar cuvintele sunt introduse in mod oficial in limba romana). In privinta lui boson (http://dexonline.ro/definitie/boson), acesta apare in alte dictionare, nu si in DEX. Nu stiu de ultimul DEX, poate figurează acolo...
Mersi. La "mezon" zic si eu asa. Acolo incertitudinea era daca se scrie cu "s" sau cu "z". Dar la "quark", imi va fi greu sa ma obisnuiesc sa zic "un quarc, doua quarcuri" in loc de "un cuarc, doi cuarci" cum am zis de mii de ori. Dar voi incerca.
Un alt cuvant cu problema este "detector". Banal, nu? Dar multi cercetatori zici "detectori" in loc de "detectoare".
Boson, bosoni - există în Marele dictionar ortografic al limbii romane, ediţia 2008.
Cât despre "detector", lucrurile sunt clare, adică pluralul este, într-adevăr, "detectoare". Câteodată uzul forţează dicţionarul să ia în seamă variaţii ale unor cuvinte, dar în acest caz nu cred că e cazul.
> M.
Inca un cuvant cu problema "muon" se scrie tot asa in romana? Daca da, se citeste "miuon" sau "muon"?
Iar bosonul scris "boson" se citeste "boson" sau "bozon"? La mezon au luat decizia sa se scrie cu z si sa se citeasca cu z.
Se scrie şi se citeşte "miun", "miuoni".
Iar "bosonul", de vreme ce nu e precizat altfel, se pare că se citeşte cf regulii de bază din lb română, deci cu "s".
Am cautat acum in dexonline.ro si intr-adevar am gasit "miuon". Nu stiam asta. Cat despre "boson", nu are sens sa fie citit "boson" de vreme ce in engleza se citeste "bozon" si noi luam cuvantul de acolo. Pe de alta parte, numele omului de stiinta de la care vine numele de "boson", Bose, in engleza se citeste "baus", conform http://dictionary.reference.com/browse/Bose.
Nici eu nu sunt sigur despre cum se citeşte "boson". Cum nu e precizat ca s-ar citi altfel în Marele dicţionar ortografic al limbii române, am bănuit că se citeşte cu s.
Nu stiu cum se citeste dar de zis am auzit numai cu z in cazul vorbitorilor de limba romana. Poate intre timp s-a mai schimbat uzajul.
Dar cum se pronunta Bose, cel din Bose-Einstein in romaneste? E cumva cu s?
Si particula numita in engleza muon era "miuon" in cartile romanesti inca din anii 70-80 (de exemplu in "Vanatorii de Particule").
Ca in cazul oricarui cuvant, uzajul este cel care determina forma ce va fi eventual folosita. Regulile impuse "de sus" nu prea ajuta.
Aveţi idee cine a venit cu varianta "Calea Lactee" pentru "Milky Way" ?
Mi se pare o alegere foarte inspirată şi în mod clar mai buna decât "Calea laptelui"...
Later edit:
Am citit putin, in cazul asta e vorba de forma latineasca "Via Lactea", deci banuiesc ca nu a fost vorba decat de o preluare/adaptare. Ramane totusi curiozitatea cu privire la cine o fi propus forma asta...
Calea lactee in romaneste s-ar putea sa provina din traducerea echivalentului frances (Voie lactee), pe vremea cand limba franceza era limba la moda in Romania. Banuiesc ca se foloseau si multe carti de astronomie in franceza, prin sec 19 si prima jumate a sec 20.
Este doar o banuiala, nu am inca nici o sursa.
Am incercat sa gasesc ceva (fara suces inca) din articolele de popularizare ale lui Victor Anestin, de la inceputul secolului, sa vad ce nume se foloseau atunci.
Citat din: morpheus din Aprilie 08, 2011, 11:58:56 AM
Aveţi idee cine a venit cu varianta "Calea Lactee" pentru "Milky Way" ?
Cred ca vine din mitologia greaca sau romana, erau o zeita care-si alapta copii si a patit ceva de i s-a imprastiat laptele. Bibliografie: Al. Mitru - Legendele Olimpului :P
Sigur ca asocierea cu laptele vine de la greci. Chiar numele galaxie provine de la cuvantul grec pentru lapte (ceva de genul "galactos" in greaca).
Eu am inteles ca intrebarea este de ce se spune (si de cand) in romaneste "caleea lactee" in loc de "calea laptelui".
"In popor" nu se spunea calea lactee ci calea laptelui, banuiesc.
Citat din: mircea_p din Aprilie 09, 2011, 12:14:59 AM
Eu am inteles ca intrebarea este de ce se spune (si de cand) in romaneste "caleea lactee" in loc de "calea laptelui".
"In popor" nu se spunea calea lactee ci calea laptelui, banuiesc.
Da, ai dreptate. Vad ca in dictionar este pomenit si "Drumul Laptelui" :)
Intre timp am gasit cartea "Cum sa inveti stelele" a lui Victor Anestin, aparuta in 1929. El spune "Calea Laptelui".
Am mai gasit si mai multe numere din revista Orion, intitata de acelasi Anestin, in 1907. Acolo nu am gasit inca mentionata calea, de nici un fel.
Ambele surse se gasesc pe site-ul observatorului din Bucuresti. Mi se par extraordinare. Ca o ferestra in timp.
La nivel de 1907, nu exista se pare inca notiunea de galaxie. Grupari mari de stele sant numite "clustere". Deci si atunci se imprumuta din engleza, se pare.
Planeta Pluto(n) era banuita dar nu si descoperita inca, deci nici vorba de nume inca.
Dupa atentia acordata autorilor francezi, si mai ales lui Flammarion, si refririlor dese la surse in franceza, mi se pare credibil ca termenul "calea lactee" sa fie un frantuzism. Anestin pare ca tine sa se scrie intr-o limba curata romaneasca, dupa cum si spune undeva.
Dar poate ca altii nu au fost asa de sensibili si li s-o fi parut mai vulgar sa spuna calea laptelui.
Recomand biblioteca virtuala de pe site-ul observatorului. Multe carti "istorice" (de astronomie).
Păi cred că ar fi util linkul către biblioteca virtuală de care vorbeşti, nu? Aşa ar putea accesa mai uşor cărţile cei care ajung pe aici.
::M.
Si eu as dori sa vad acel link. Si mie imi plac cartile in care stiinta e povestita asa cum era vazuta ea in trecut. Referitor la situatia din 1907, intr-adevar pana in 1920-1930 ceea ce numim noi acum galaxia noastra era considerat intregul Univers. Si cum galaxia noastra este stabila (nici in expansiune, nici in colapsare), Einstein a trebuit sa introduca in 1915 acea constanta a vidului, lambda, care are efect antigravitational si astfel facea ca tendinta gravitatiei de a colapsa galaxia spre centrul ei sa fie echilibrata de aceasta forta antigravitationala data de energia vidului lambda. Apoi au venit ani 1920-1930, cand astromul Hubble folosind un telescop foarte performant a studiat atent stele indepartate din Univers si si-a dat seama ca sunt de fapt mult mai departe decat majoritatea stelelor din Univers. Si-a dat seama atunci ca de fapt sunt alte grupuri majore de stele si si-a dat seama de conceptul de galaxie si ca noi suntem intr-o galaxie si acele stele in alte galaxii. Apoi a masurat distanta pana la acele galaxii si viteza cu care se indeparteaza de noi acele galaxii si astfel a aratat ca galaxiile se indeparteaza de galaxia noastra cu o viteza proportionala cu distanta lor fata de noi, care este tocmai legea lui Hubble si care a fost apoi interpretata teoretic ca Universul format din mai multe galaxii este in expansiune ...
Citat din: mircea_p din Aprilie 09, 2011, 12:14:59 AM
Sigur ca asocierea cu laptele vine de la greci. Chiar numele galaxie provine de la cuvantul grec pentru lapte (ceva de genul "galactos" in greaca).
Eu am inteles ca intrebarea este de ce se spune (si de cand) in romaneste "caleea lactee" in loc de "calea laptelui".
"In popor" nu se spunea calea lactee ci calea laptelui, banuiesc.
In vechime in tarile romane Calea Lactee era cunoscuta ca Drumul Robilor.
Citat din: Scientia din Aprilie 09, 2011, 12:58:39 PM
Păi cred că ar fi util linkul către biblioteca virtuală de care vorbeşti, nu? Aşa ar putea accesa mai uşor cărţile cei care ajung pe aici.
::M.
Acesta este linkul:
http://sarm.astroclubul.org/carti
La sectiunea reviste sant doua reviste vechi, Orion si Urania.
Mersi.
Mereu mi-au plăcut textele vechi. Iar revistele de care vorbeşti... chiar sunt o experienţă. M-am uitat pe Urania: textul dactilografiat, grafia veche, cu apostrof în loc de liniuţă, modul de concepere a unui articol... E o întoarcere în timp interesantă.
::Marian.
Iar eu am citit deja primul numar din Orion. E intr-adevar fascinant. Mersi mult de linkuri! Imi place sa vad ce se credea atunci.
Am scris astăzi un articol despre Windows Registry. Ca de obicei atunci când trebuie să scriem despre lumea computerelor, apare problema termenilor folosiţi.
În cazul de faţă a trebuit să traducem (ori să decidem dacă traducem) Windows Registry. Bazându-ne pe înţelesul cuvântului din limba engleză şi dorind să alegem un termen în română care să fie cât mai aproape de termenul în limba engleză, am tradus REGISTRUL WINDOWS. O scurtă explicaţie a opţiunii noastre e dată în articol.
Ştim că mulţi spun "regiştrii", dar parcă nu are niciun sens. Voi pentru ce variantă de traducere aţi opta?
::M.
Noroc,
Am o problema cu traducerea tremenului de "hyperbolic universe". Eu am tradus ca "univers hiperbolic", denumire ce a trecut de corector, insa acum am dubii, ca imi suna metaforic :)
Acum, DEX, scrie ca
HIPERBÓLIC, -Ă, hiperbolici, -ce, adj. 1. (Mat.) De forma hiperbolei (1).
dar cuvantul are si forma
HIPERBÓLIC adj. v. exagerat, excesiv.
de unde confuzia... voi ce spuneti, sa las asa?
P.S. in text am mai folosit univers infinit acolo unde insistam pe caracteristica asta, insa am locuri unde mentionez toate cele trei tipuri de univers. Mai are cineva in biblioteca o carte de teoria relativitatii in romana?
Citat din: cristi din Aprilie 17, 2011, 10:27:20 PM
[...]
de unde confuzia... voi ce spuneti, sa las asa?
[...]
Daca specifici in text faptul ca te referi la hiperbola din matematica si nu cea din literatura, atunci nu va mai fi nici o confuzie.
e-
o alta dilema :)
spun in text cateodata "Achizitia de masã pentru bosonul W" iar altadata "mecanismul Higgs". Un corector mi-a reprosat ca prima formulare e cam neortodoxa, desi e o traducere... Acum, eu prefere cateodata prima formulare pentru ca spune efectiv ce aduce mecanismul Higgs..
voi ce spuneti, sa las si prima formulare, sau vi se pare si voua neortodoxa?
Citat din: cristi din Aprilie 17, 2011, 10:42:46 PM
spun in text cateodata "Achizitia de masã pentru bosonul W" iar altadata "mecanismul Higgs". Un corector mi-a reprosat ca prima formulare e cam neortodoxa, desi e o traducere...
Achizitia sau capatarea de masa este un termen general, existand din cate inteleg eu mai multe mecanisme, Higgs fiind doar unul dintre ele. Daca mecanismul Higgs nu se confirma experimental, trebuie cautat altul...
Despre Universul Hiperbolic n-am auzit, nu cunosc nici macar la ce se refera.
Citat din: cristi din Aprilie 17, 2011, 10:27:20 PM
P.S. in text am mai folosit univers infinit acolo unde insistam pe caracteristica asta, insa am locuri unde mentionez toate cele trei tipuri de univers.
De curiozitate, care sunt cele trei tipuri la care te referi?
in ceea ce priveste forma universului, eu am dat peste asta: http://en.wikipedia.org/wiki/Shape_of_the_Universe
Are ceva in comun cu clasificarea pe care mergi in cartea de care vorbesti?
da, asta e ce spui tu, la http://en.wikipedia.org/wiki/Shape_of_the_Universe
acolo ai:
CitatHyperbolic universe
A hyperbolic universe is described by hyperbolic geometry, and can be thought of locally as a three-dimensional analog of an infinitely extended saddle shape.
cele tri tipuri sunt: euclidian, hiperbolic si eliptic.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Geometrii_neeuclidiene
Citat din: cristi din Aprilie 18, 2011, 12:28:20 AM
cele tri tipuri sunt: euclidian, hiperbolic si eliptic.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Geometrii_neeuclidiene
Merg pe o idee similara cu electron...
Cred ca varianta de traducere pe care spui ca ai mers, universul hiperbolic, este in regula. Daca e sa ma ghidez strict dupa internetul romanesc, tind sa cred ca nu s-a mai folosit conceptul in literatura de specialitate in limba romana.
Probabil ca ar fi indicat ca la prima traducere a conceptului in aceasta forma o nota de subsol sa ofere o explciatie sumara, de genul: "univers hiperbolic, univers descris prin intermediul unei geometrii neeuclidiene hiperbolice".
Nu stiu daca te poate ajuta la ceva, cristi, caci nu face strict referire la termenul tau, dar singurul articol care imi pare serios pe tema formei universului pe care l-am gasit in limba romana pe internet e asta:
http://revistaniramart.wordpress.com/2009/11/25/curbura-gaussiana-si-curbura-riemanniana-de-liviu-ornea/
Eventual prin cartile si articolele autorului sa gasesti ceva, ca standard lingvistic, dar cred ca e prea mare deranjul ...
Cum aţi traduce în româneşte "magnet quench"?
Pentru cei care studiază în domeniul fizicii particulelor şi sunt familiarizaţi cu lumea acceleratoarelor de particule cred că e foarte clar despre ce este vorba...
Pentru ceilalţi, detalii aici (http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/119-concepte-explicate-in-60-de-secunde/1565-explicatii-in-60-de-secunde-ce-este-fenomenul-magnet-quench.html).
Si eu sunt curios de traducere. Este un fenomen des intalnit la acceleratoarele Tevatron si LHC, care au magneti supraconductori. Fenomenul e explicat in acel articol, asadar nu explic aici.
Păi... răcire rapidă ;D? Termenul vine de la procedeul industrial omonim ( http://en.wikipedia.org/wiki/Quenching ).
Da, numai ca aici e vorba de incalzire, de fapt. ;D
Aici quench are sensul de stingere, oprire, inabusire. Nu stiu cum ar fi elegant in romaneste.
In cazul calirii (descrisa in link) sau al altor procese la care se foloseste "quench" ar putea fi tradus cu "racire brusca" dar e o traducere aproximativa, "traducand" cauza si nu efectul. De fapt si aici se refera la faptul ca procesele care ar avea loc in timpul racirii lente sant oprite, stopate, inghetate pe loc.
Exact, aici e o incalzire rapida a magnetului supraconductor racit la cam 3 K astfel incat brusc nu mai e supraconductor.
Citat din: mircea_p din Aprilie 30, 2011, 12:02:26 AM
Da, numai ca aici e vorba de incalzire, de fapt. ;D
Aici quench are sensul de stingere, oprire, inabusire. Nu stiu cum ar fi elegant in romaneste.
Nu, e vorba de același proces, doar că are alt scop -- călirea ("hardening") se face prin răcire rapidă ("quenching"), dar nu e singurul lucru la care se folosește răcirea rapidă (se poate folosi de pildă pentru a asigura o anumită structură cristalină a materialului). E vorba pur și simplu de faptul că agentul de răcire, foarte rece, vine în contact cu suprafața fierbinte, începe să fiarbă și se evaporă.
În momentul în care înfășurările supraconductoare ale magnetului depășesc fie și numai cu puțin temperatura critică, rezistența lor devine brusc nenulă. Dacă nu le răcești imediat ele se încălzesc foarte repede datorită pierderilor Joule (chiar dacă deconectezi imediat circuitul, regimul tranzitoriu este destul de zdravăn pentru că prin înfășurările (cu caracter inductiv) trec totuși câte 10-20 kA) și pot deteriora izolația sau chiar și miezul magnetic, ceea ce nu e deloc plăcut (trebuie verificări multe, reparația e dificilă -- de regulă trebuie înlocuită înfășurarea cu totul, ceea ce e scump).
Sistemele de răcire de la instalațiile supraconductoare de genul ăsta sunt intenționat proiectate astfel încât să asigure nu numai păstrarea temperaturii critice, ci și păstrarea unei temperaturi suficient de reduse pentru ca instalația să nu aibă de suferit dacă se depășește temperatura critică, în ideea că patru containere de heliu lichid costă mai puțin decât un electromagnet cât un dulap. (Am editat începând de aici -- Adi a postat în timp ce făceam un edit). Sau altfel zis -- nu e ca în cazul transformatoarelor, unde uleiul e acolo ca să mențină temperatura în limite normale, dar dacă temperatura crește foarte mult și uleiul începe să se evapore deja se consideră avarie (chiar dacă transformatorul mai funcționează) -- aici "quenching"-ul e un proces de oprire normală, nu de avarie (deși desigur, din punctul de vedere al instalației mare e o avarie pentru că electromagnetul acela trebuie scos din uz o perioadă).
Pot confirma ca la acceleratoare aceste quenchuri se intampla relativ des si atunci intregul magnet sau mai multe nu mai sunt supraconductoare si atunci heliul din acele zone se evapora tot si se pierde tot in atmosfera. Apoi trebuie pus altul. Pe de alta parte, omenirea are resurse de heliu pentru numai inca 10 ani. Dar asta e o alta discutie.
N-am văzut asta cu ochii mei dar am auzit de situații în care proiectarea incorectă a sistemului de răcire a dus direct la topirea conductoarelor -- inutil de spus că într-o astfel de situație electromagnetul este compromis și pace; dar chiar și când treaba nu e chiar atât de dramatica, expunerea miezului la temperaturi foarte înalte nu e nici ea plăcută pentru că poate altera proprietățile magnetice.
Acuma despre cum funcționează sistemele de răcire nu știu din păcate prea multe; varianta cu heliu cred că e cea mai folosită pentru că permite răcirea până la temperaturi foarte joase, unde se pot folosi conductoare din materiale relativ ieftine și ușor de prelucrat. Nu știu exact ce materiale se folosesc pentru acceleratoarele de particule. Probabil că folosesc un aliaj Nb-Ti, care e cel mai întâlnit, și la el temperatura critică e de vreo 10 K. Așa, există materiale superconductoare care lucrează la temperaturi mai înalte și deci s-ar putea face sistemul de răcire și cu altceva decât He, dar conductoarele devin mai scumpe, mai greu de obținut, întreținerea se complică ș.a.m.d..
Citat din: AlexandruLazar din Aprilie 30, 2011, 12:40:49 AM
Citat din: mircea_p din Aprilie 30, 2011, 12:02:26 AM
Da, numai ca aici e vorba de incalzire, de fapt. ;D
Aici quench are sensul de stingere, oprire, inabusire. Nu stiu cum ar fi elegant in romaneste.
Nu, e vorba de același proces, doar că are alt scop -- călirea ("hardening") se face prin răcire rapidă ("quenching"), dar nu e singurul lucru la care se folosește răcirea rapidă (se poate folosi de pildă pentru a asigura o anumită structură cristalină a materialului). E vorba pur și simplu de faptul că agentul de răcire, foarte rece, vine în contact cu suprafața fierbinte, începe să fiarbă și se evaporă.
Poate ca e acelasi, in sensul ca ai un lichid rece si magnetul incalzit.
Eu voiam sa spun ca "quench" nu are sensul primar de "racire" ci de stingere, potolire, stopare, oprire.
In rest, era doar o speculatie in privinta tratamentului termic (nu neapart calire): se refera la racire (cauza) sau la "inghetarea" structurii (efectul) cand spunem quench? De exemplu, obtinerea unor straturi subtiri amorfe se poate obtine prin racire rapida (cred ca la asta te-ai referit mai sus). Cum se numeste asta in ramaneste, tot calire? Daca nu exista un alt termen, am putea spune racire rapida, dar cred ca se pierde ceva din sens. Nu orice chestie racita rapida sufera un "quench" in sensul inghetarii structurii.
La fel nu orice metal racit rapid "se caleste" ca otelul. Deci este "calirea" identica cu "racirea rapida"?
Un alt analog, "quenching your thirst", cred ca s-ar traduce "a-ti stinge setea" (si nu a o raci rapid). Sigur, printr-o anumita extensie a sensului, se poate spune ca te-ai racorit, band ceva rece cand ti-e sete.
Dar pentru "thirst-quencing drink" nu reusesc sa gasesc ceva rezonabil in romaneste. Bautura racoritoare ar suna bine in romaneste dar nu exprima tocmai sensul expresiei din engleza. Poate bautura care taie setea.
Revenind la accelerator, cred ca sensul ar fi redat mai degraba de expresii de genul: au "murit" magnetii, s-au stins, au "cazut" magentii. (pe vremuri se spunea "a cazut sistemul" cand calculatorul din centrul de calcul inceta sa functioneze).
Dar pana nu avem un accelerator romanesc la care sa se vorbesca limba romana in mod curent, orice am inventa sau propune e doar litera moarta. Chiar si atunci, daca cei care il opereaza vorbesc romaneste dar spun "magnet quench" cand se intampla, din comoditate sau din lipsa de ceva mai bun, ar inseamna ca asa se zice in romaneste. Cercetatorii romani care eventual lucreaza la LHC sau alte aceleratoare nu cred ca isi bat capul sa traduca expresiile specifice, chiar daca vorbesc cu un coleg roman.
Poate doar traducatorii de texte stiintifice sa reusesca sa impuna (uneori) echivalente romanesti. Ma indoiesc ca in cazul unor termenii foarte specifici, valabili in domenii foarte restranse, sa aiba succes.
CitatEu voiam sa spun ca "quench" nu are sensul primar de "racire" ci de stingere, potolire, stopare, oprire.
A, acum am înțeles la ce te referi. Da, are sens. Poate ar mai merge oprire termică de urgență ;D. Carnet PCR îmi mai trebuie și aș suna perfect spunând asta. Altă varianta la care mă gândesc acum ar fi răcire de avarie/de urgență sau oprire de avarie.
Heliul lichid e necesar pentru ca heliul lichid are cam 3 Kelvin si doar sub aceasta temperatura electromagnetii sunt supraconductori.
Da -- bine, cu câteva nuanțe :) aliajul Nb-Ti are temperatura critică de ceva mai puțin de 10 K, iar la 3 K supraconductoare mai sunt și alte materiale (plumbul, cred că și vanadiul). -- dar cum ziceam, deși există materiale care sunt supraconductoare chiar și la temperaturi ceva mai înalte, exploatarea lor e mult mai complicată. Dacă temperatura e, de exemplu, de 3.5 în loc de 3 K lucrurile nu sunt așa grave, dar e suficient ca fie și pe o suprafață mică temperatura să depășească suprafața critică și se duce naibii toată treaba.
...CIO - Chief Information Officer
Am mers deocamdata pe varianta "Director departament informatic".
Aveti alte opinii?
Information -> informatii, nu informatic.
"Director departament de informatii" sau ceva asemanator.
Intre timp am mai intrebat pe ici pe colo si am ajuns la forma
Director executiv pentru tehnologia informatiei...
Cred ca depinde de felul in care se echivaleaza in romaneste termenul IT (information technology).
Pe vremuri se spunea informatica, exista si o sectie la de informatica la facultatea de matematica ba si un liceu de informatica.
Daca s-a renuntat la el in favoarea traducerii literale din engleza, atunci asta e.
Oricum e cu totul diferit de termenul "informatii" ca in "serviciul roman de informatii" unde termenul e de fapt un eufemism pentru spionaj (la fel ca "intelligence" in engleza)
Ofiter de informatii (sef sau nesef) ar insemna mai degraba un ofiter de la SRI.
Pe de alta parte "executiv officer" e ceva echivalent cu director. Deci "Director Executiv" poate e redundant. Ar putea fi doar director (adjunct) cu tehnologia informatiei. La fel cum era director economic, director tehnic, toti in principiu adjuncti.
Eu ma gandeam ca poate fi vorba de un departament care se ocupa cu gestionarea informatiilor in general (promovari de produse/servicii, comunicat de presa, informatii despre clienti...). Nu m-am gandit la "serviciul roman de informatii".
Ai dreptate, din titlul CIO nu e evident ca ar fi vorba de informatica.
Acum am cautat CIO pe google si wikipedia zice ca alternativ se mai spune si cu Chief Information Technology Director, care e ceva mai clar. Se pare ca toate cazurile indicate acolo au de-a face cu calculatoarele.
Chief Information Officer este directorul departamentelor IT si administreaza bugetul alocat acestora. Deobicei o companie mare are IT-ul organizat in mai multe departamente de genul: programare (software development), retele, operatori + help desk (operations), securitatea informatiei, etc.
Cum aţi traduce termenul "undulator", referitor la aranjamentele de magneti folosite in laserele cu raze X?
Tocmai am publicat articolul din Symmetry despre laserul cu raze X (http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/119-concepte-explicate-in-60-de-secunde/1557-laserul-cu-raze-x-pe-intelesul-tuturor.html) si ne-am lovit de acest concept.
Care credeti ca ar fi cel mai bun termen (ori cea mai potrivita expresie) de folosit in romana pentru acest "undulator"? (noi am ales, deocamdata, cuvantul "ondulator", care exista si ca substantiv in Dex, desigur, cu un cu totul alt sens decat cel din domeniul acceleratoarelor de particule)...
Citat din: Scientia din Mai 13, 2011, 10:16:22 PM
Cum aţi traduce termenul "undulator", referitor la aranjamentele de magneti folosite in laserele cu raze X?
Tocmai am publicat articolul din Symmetry despre laserul cu raze X (http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/119-concepte-explicate-in-60-de-secunde/1557-laserul-cu-raze-x-pe-intelesul-tuturor.html) si ne-am lovit de acest concept.
Care credeti ca ar fi cel mai bun termen (ori cea mai potrivita expresie) de folosit in romana pentru acest "undulator"? (noi am ales, deocamdata, cuvantul "ondulator", care exista si ca substantiv in Dex, desigur, cu un cu totul alt sens decat cel din domeniul acceleratoarelor de particule)...
Nemţii au ales să păstreze termenul ca atare,
Undulator, pe lângă mai neaoşul
Wiggler - şi pot paria încă de pe acum că primul este mai des utilizat, mai ales între specialişti (de altfel, ei fac diferenţa între cele două noţiuni). Or, nu s-ar putea spune că tocmai ei nu au suficiente resurse de îmbogăţire a vocabularului ştiinţific, prin compunere sau calchiere.
http://de.wikipedia.org/wiki/Undulator
http://bibliothek.fzk.de/zb/berichte/FZKA6997.pdf
La fel, şi suedezii.
http://sv.wikipedia.org/wiki/Undulator
Dacă veţi adopta "ondulator" ca substantiv riscaţi, în opinia mea, nenumărate ironii. Când un cuvânt este deja utilizat de un număr mare de vorbitori cu un anumit sens (trivia), este dificil să-i imprimaţi unul nou, strict ştiinţific. Pe de altă parte, dacă vă adresaţi unui segment limitat de utilizatori, cred că ei nu ar avea ce să obiecteze.
O altă soluţie ar fi să utilizaţi "ondulator" ca adjectiv, după un substantiv. Măcar pentru un timp, până intră în uzaj.
http://www.askmar.com/Magnets/Synchrotron%20Radiation%20Wiggler%20and%20Undulator%20Magnets.pdf
Citat din: Sieglind din Mai 15, 2011, 03:12:52 AM
O altă soluţie ar fi să utilizaţi "ondulator" ca adjectiv, după un substantiv. Măcar pentru un timp, până intră în uzaj.
Multumim pentu observatiile foarte pertinente, dar si pentru articolul semnat printre altii si de autorul "pastilei" in 60 de secunde din Symmetry, Herman Winick.
Am ales ca deocamdata sa mergem pe o varianta in care sa amintim termenul original si, cu ajutorul desenului postat acolo, speram ca lucrurile vor fi intelese corect.
Iată două concepte din astronomie legate de coliziunile intre galaxii pentru care nu am găsit corespondent în literatura şi articolele de specialitate pe care le-am localizat pe internetul românesc:
1. "tidal disruption"
şi
2. "tidal tails"
Detalii puteţi vedea urmărind filmul din acest articol (http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/2039-ce-se-intampla-cand-2-galaxii-intra-in-coliziune.html).
Ce variante de traducere există (dacă, poate, expresiile au mai fost folosite/traduse în româneşte) ori aţi propune?
Eu as traduce:
1 - disturbare mareica (sau disturbare provocata de forte mareice)
2 - cozi mareice (sau cozi generate de forte mareice)
Stiu ca suna ciudat mareic ca si cum ar fi legat de mare, dar nu stiu daca exista alt corespondent.
...whistleblower?
Am întâlnit varianta "denunţător civic" într-un editorial de ieri al CTP-ului.
Cum aţi traduce termenul?